PăRŢi de vorbire – valori morfologice ale cuvintelor (definiţii) Substantivul

PĂRŢI DE VORBIRE – valori morfologice ale cuvintelor (definiţii)

1. 
   Substantivul : p.d.v. flexibilă care denumeşte fiinţe, lucruri sau fenomene ale naturii. (un basm, doua basme)
   
2. 
   Adjectivul : p.d.v. flexibilă care arată însuşirea unui subst. (palat fermecat)
   
3. 
   Pronumele: p.d.v. flexibilă care înlocuieşte un substantiv (personal: eu, tu, el…, de politete:d-lui
   

d-ta, reflexiv, pe sine, se, s-, posesiv: al meu, al tau, demonstrativ de apropiere: acesta, de departare acela, de identitate acelasi, de diferenţiere: celălalt, nehotărât: unul altul, fiecare, oricine, ceva, negativ: nimeni, nimic, interogativ/relativ care, cine, ce, de întărire: însumi/însămi)

4. 
   Numeralul: p.d.v. flexibilă care se referă la numere (cardinal: doi, ordinal-al doilea, fracţionar: o doime, jumatate, 2%, colectiv- ambii, adverbial :de doua ori, multiplicativ: îndoit, distributiv: câte doi )
   
5. 
   Articolul: p.d.v. flexibilă ce arata daca vorbitorul este hotărât sau nehotărât (caietul,cartea, cărţile/ o carte, un caiet , nişte cărti), genitival(al, a, ai, ale), demonstrativ (cel, cea, cei, cele, ex. copilul cel istet)
   
6. 
   Verbul: p.d.v. flexibilă care arata acţiunea (merge), starea ( a dormi) sau existenţa (a exista).
   
7. 
   Adverbul: p.d.v. neflexibilă care arată caracteristica acţiunii: de mod (mergem repede), de timp (vine azi), de loc (merge acolo), interogative (Unde, cum, când pleci?) relative (Stiu unde/cum/ când merge el.) nehotărâte (oriunde, oricum, oricând, cumva, cândva, undeva) negative (niciunde, nicicând, nicicum)
   
8. 
   Prepoziţie: p.d.v. neflexibilă care indică raportul de subordonare în propoziţie , unind pdv/pdp diferite. (Mergem la castel.)
   

• 
  Ac: -prep: pe, cu, la, de, pre, din, pentru, despre, înspre, dinspre, sub, peste, între, dintre, printre
  

-Locţ. Prep: împreună cu, alături de, în afară de, înainte de, la fel ca

• 
  G:-prep: înaintea/înapoia, deasupra/dedesubtul, contra, împotriva (articulate)
  

-Locţ. Prep: în faţa/în spatele, în susul/ în josul, la stânga/la dreapta, în jururl, cu excepţia, etc

• 
  D:-prep: graţie, datorită, mulţumită, contrar, asemenea, conform (nearticulate)
  

-Locţ. Prep: împotrivă-i, în faţă-mi

9. 
   Conjuncţie: p.d.v. neflexibilă ce indică raportul de coordonare în propoziţii sau fraze , unind pdv/pdp de acelaşi fel sau de subordonare în fraze(coordonatoare copulative: şi nici, adverstiv: dar, însă, disjunctive: sau, ori, fie, conclusive: deci, aşadar, subordonatoare: că, să, dacă, deoarece, fiindcă, încât,căci, etc
   
10. 
    Interjecţie: p.d.v. neflexibilă ce se referă la sunete, zgomote, stări sufleteşti: Ura! Bravo! Hai! Cioc-cioc! Mac-mac!
    

PĂRŢI DE PROPOZIŢIE – funcţii sintactice (întrebări în propoziţii)

1. 
   Principale
   

Subiectul arată cine face acţiunea: Iorgovan ne sprijină.(cine ne sprijină?)

Predicatul arată ce face subiectul. Străjerul ne întreabă. (ce face străjerul?)

2. 
   Secundare
   

Atributul determină un substantiv: Palatul de cleştar ne-a încântat.(care palat?)

Complementul determină un verb. Mergem la castel. (unde mergem?)