Proces verbal nr



Yüklə 158,88 Kb.
səhifə1/3
tarix26.10.2017
ölçüsü158,88 Kb.
  1   2   3

Proces verbal nr. 4

al şedinţei Colegiului Ministerului Afacerilor Externe

şi Integrării Europene

din 26 iunie 2007

membri total: 12

prezenţi: Andrei STRATAN, Viceprim-ministru, Ministru, preşedinte al Colegiului

Eugenia KISTRUGA, Viceministru

Efim CHILARI, Ambasador cu misiuni speciale

Veaceslav DOBÎNDĂ, Director al Departamentului Integrare Europeană

Andrei GALBUR, Director al Departamentului Cooperare Multilaterală

Gheorghe MUNTEANU, Director al Departamentului Afaceri Consulare



invitaţi: colectivul MAEIE

Ordinea de zi
1. Cu privire la prezentarea candidaturii Republicii Moldova în organele elective ale ONU (raportor - dl Andrei Galbur, Director al Departamentului Cooperare Multilaterală)
2. Informaţia referitor la acţiunile întreprinse în cadrul MAEIE în vederea realizării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (raportor – dna Elena Echim, Director-adjunct al Departamentului Drept Internaţional)
3. Informaţia referitor la examinarea şi soluţionarea în termen a petiţiilor persoanelor fizice şi juridice adresate MAEIE (raportor – dna Irina Rîbac, Director al Direcţiei Secretariat şi Arhiva diplomatică)
S-a examinat:

Cu privire la prezentarea candidaturii Republicii Moldova în organele elective ale ONU

(raportul se anexează)

S-a hotărât:

(textul integral al hotărârii se anexează)


S-a examinat:

Informaţia referitor la acţiunile întreprinse în cadrul MAEIE în vederea realizării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (informaţia se anexează)
S-a hotărât:

(textul integral al hotărârii se anexează)


S-a examinat:

Informaţia referitor la examinarea şi soluţionarea în termen a petiţiilor persoanelor fizice şi juridice adresate MAEIE (informaţia se anexează)
S-a hotărât:

(textul integral al hotărârii se anexează)


Preşedintele Colegiului /semnat/ Andrei STRATAN
Secretarul Colegiului /semnat/ Larisa ZALEVSKI


la CHESTIUnea I. RAPORT privind prezentarea CANDIDATURII

Republicii Moldova în ORGANELE ELECTIVE ALE ONU
I. Consideraţiuni generale privind cooperarea Republicii Moldova cu ONU

Republica Moldova a devenit parte la Organizaţia Naţiunilor Unite la 2 martie 1992, din acel moment angajându-se să-şi aducă aportul la realizarea dezideratelor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unite, prin participarea activă, alături de celelalte state membre, la eforturile comune de menţinere a păcii şi securităţii şi de realizare a cooperării internaţionale în domeniile economic, social, cultural, umanitar şi respectării drepturilor omului.


Pe parcursul anilor care au urmat, prin activitatea sa în calitate de membru al Adunării Generale a ONU şi a mai multor agenţii specializate şi organisme autonome din sistemul Naţiunilor Unite, obţinută prin însăşi aderarea la Carta ONU, convenţia, constituţia sau statutul instituţiei respective (a se vedea anexa 1), Republica Moldova a susţinut eforturile Organizaţiei direcţionate spre rezolvarea a asemenea probleme stringente cum sunt eradicarea sărăciei, înlăturarea efectelor negative ale globalizării, combaterea răspândirii crimei organizate şi a terorismului, soluţionarea conflictelor, oprirea proliferării armelor de distrugere în masă şi deteriorării mediului înconjurător, asigurarea unei dezvoltări durabile şi respectării drepturilor omului.
Delegaţiile Republicii Moldova de diferit nivel participă la dezbaterile din cadrul Adunării Generale, a comisiilor sale principale şi altor organe deliberative ale ONU şi la conferinţele internaţionale desfăşurate sub egida Naţiunilor Unite, exprimând poziţiile ţării şi susţinând rezoluţii asupra diverselor probleme ce ţin de asigurarea păcii, securităţii, dezvoltării şi drepturilor omului. Între altele, delegaţiile noastre la ONU au sprijinit permanent rezoluţiile privind cooperarea Naţiunilor Unite cu organizaţiile regionale, în special cu Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa, abordând în deliberările din Adunarea Generală problemele separatismului şi încălcării drepturilor omului în regiunea transnistreană.
De asemenea, reprezentanţii Republicii Moldova, au luat parte la pregătirea şi desfăşurarea Summit-urilor, conferinţelor mondiale şi a forurilor de re-evaluare ale acestora, organizate în ultimii 15 ani sub auspiciile ONU, care au dezbătut asupra problemelor globale privind drepturile omului, condiţia femeii şi copilului, mediul înconjurător, dezvoltarea socială, aşezămintele umane şi alimentaţia, dezarmarea şi controlul armamentelor. Drept urmare, deciziile şi obiectivele majore adoptate la aceste foruri internaţionale constituie la etapa actuală elemente de referinţă pentru acţiunile şi programele care au fost sau sunt în curs de realizare în ţara noastră, în particular a celor ce ţin de Obiectivele Mileniului.
În consecinţă, se poate constata cu certitudine că, apartenenţa la Organizaţie şi activitatea în cadrul ONU au oferit ţării noastre nu doar oportunitatea de a participa la soluţionarea problemelor globale şi regionale, dar au creat şi un cadru prielnic de promovare a intereselor naţionale, susţinere a politicii externe şi aprofundare a relaţiilor bilaterale cu alte state, de preluare a experienţei altor ţări în diverse domenii şi obţinere a sprijinului extern necesar procesului de reforme, întărire a statului de drept şi dezvoltare a ţării, toate acestea contribuind la afirmarea Republicii Moldova pe arena internaţională şi consolidarea independenţei şi suveranităţii sale.
Pe aceiaşi linie, îndeosebi în ultimii ani, un aspect distinct şi esenţial al cooperării ţării noastre cu Naţiunile Unite îl constituie activitatea în cadrul instituţiilor ONU în care Republica Moldova a fost aleasă ca membru cu depline puteri.
II. Prezentarea şi promovarea candidaturii Republicii Moldova în organele elective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

Promovarea candidaturii statului nostru în structurile elective ale Organizaţiei şi participarea plenară, în calitate de membru, la activităţile acestora are o însemnătate majoră pentru ţară în sensul îmbunătăţirii imaginii, creşterii credibilităţii şi rolului său în cadrul Naţiunilor Unite. Din această perspectivă şi în virtutea faptului că, prin prezenţa şi prestaţia lor în aceste foruri, delegaţiile Republicii Moldova au posibilitatea de a participa direct la procesul decizional şi de a promova interesele naţionale, avansarea candidaturii ţării noastre în aceste organe a devenit un obiectiv primordial al dezvoltării şi aprofundării relaţiilor de cooperare cu ONU şi statele sale membre.


Respectiv, în ultimii ani Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în colaborare cu Misiunile Permanente şi Ambasadele ţării peste hotare au depus eforturi susţinute în acest scop, acestea fiind axate pe două dimensiuniînaintarea şi promovarea candidaturii statului pentru alegerea sa în anumite organe elective ale ONU şi activitatea propriu-zisă în calitate de membru cu depline împuterniciri al acestora.
Drept urmare, de la aderarea sa la Organizaţia Naţiunilor Unite, mai exact cu începere din anul 2000, Republica Moldova a fost reprezentată, deţine în prezent mandatul de membru sau şi-a înaintat candidatura pentru alegeri în următoarele organe elective ale ONU:
A. Instituţii elective ale ONU în care Republica Moldova a deţinut statutul de membru, dar mandatul a expirat:
1. Consiliul de Guvernare al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru perioada 2000-2003, alegerile s-au desfăşurat în Adunarea Generală a ONU în 2000;
2. Comitetului ONU pentru Programe şi Coordonare (CPC) pentru 2 termene de 3 ani – 2000-2002 şi 2003-2005, alegerile au avut loc în Adunarea Generală la propunerea ECOSOC în 2000 şi, respectiv, în 2003;
3. Vicepreşedinte al Adunării Generale a ONU, funcţie deţinută de Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova la ONU pe parcursul sesiunii a 56-a a Adunării Generale (2001-2002);
4. Comisia ONU pentru Premiul în domeniul Populaţiei (CPP) pentru perioada 2001-2003, alegerile în ECOSOC în 2001;
5. Programul ONU pentru Aşezămintele Umane (HABITAT) pentru perioada 2001-2004, alegerile în ECOSOC în 2001;
6. Comisia pentru Dezvoltare Durabilă (CDD) pentru perioada 2001-2004, alegerile în ECOSOC în 2001;
7. Consiliul Executiv al UNICEF pentru perioada 2003-2005, alegerile în ECOSOC în 2002 şi membru al Biroul Consiliul Executiv al UNICEF pentru 2004;
B. Instituţii elective ale ONU în care Republica Moldova a fost aleasă recent şi continuă să deţină mandatul de membru:
8. Comisia pentru Dezvoltare Socială (CDS) pentru perioada 2004-2008), alegerile s-au desfăşurat în anul 2003 în ECOSOC. Republica Moldova va deţine Preşedinţia Comisiei la sesiunea a 46-a care va avea loc în februarie 2008 timp de 2 săptămâni;
9. Consiliul Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) pentru perioada ianuarie 2007-noiembrie 2009, alegerile din noiembrie 2005 în Adunarea Generală a FAO;
10. Comisia pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală (CPCJP) pentru perioada 2007-2009, alegerile au avut loc în aprilie 2006 în ECOSOC;
11. Consiliul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), urmare alegerilor desfăşurate în cadrul Conferinţei regionale a statelor europene (Copenhaga, mai 2006) candidatul nominal al Republicii Moldova, Dnul Ion Ababii, Ministrul Sănătăţii a fost confirmat de Adunarea Generală a OMS (18 mai 2007) în calitate de membru al Consiliului pentru perioada 2007-2010;
12. Comisia asupra Substanţelor Narcotice (CSN) pentru perioada 2008 - 2011, alegerile din 25 aprilie 2007, care sau desfăşurat în ECOSOC;
13. Preşedinte al Comisiei a VI-a a Adunării Generale a ONU pentru sesiunea a 62-a a Adunării Generale şi, ex-oficio, membru al Comitetului General al AG (candidatura înaintată în martie 2007 de către Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU), alegerile au avut loc la 24 mai 2007 în Adunarea Generală a ONU;
C. Instituţii elective ale ONU pentru care Moldova şi-a depus candidatura şi, eventual, urmează a fi aleasă în calitate de membru:
14. Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) pentru perioada 2010 - 2013, alegerile vor avea loc în mai 2009 în Adunarea Generală a ONU;
15. Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CISPCI) pentru perioada 2009-2012, alegerile în octombrie 2008 în cadrul Adunării Generale UNESCO;
16. Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) pentru perioada 2008-2010, candidatura a fost andosată de către Grupul de state Est-european pentru alegerile în Adunarea Generală a ONU în octombrie 2007.
17. Vicepreşedinte al Adunării Generale a ONU (candidatura înaintată la 10 octombrie 2006 de către Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU pentru sesiunea a 63-a a Adunării Generale a ONU – 2008-2009);
Este de accentuat, în context că, avansarea, la această etapă, a candidaturii statului în organele importante enunţate mai sus, la care deja suntem sau eventual vom fi parte, va face posibilă o participare mai activă şi eficientă a ţării în sprijinirea reformei ONU şi soluţionarea problemelor majore aflate pe agenda Organizaţiei, şi, îndeosebi, la realizarea priorităţilor stipulate în Documentul final al Reuniunii la Nivel Înalt al ONU privind Dezvoltarea Milenară.
În aceeaşi conexiune, dat fiind importanţa realizării cu succes a dezideratului de promovare şi reprezentare a statului în structurile ONU, merită a fi evidenţiate acţiunile întreprinse în acest sens în ultimii ani.
Astfel, urmare deciziilor relevante ale MAEIE, coordonate cu conducerea statului, candidatura ţării pentru alegerile în structurile respective a fost prezentată de către Misiunea Permanentă la ONU pentru a fi discutată, conform practicilor existente, în cadrul Grupului regional Est-european. Odată andosată de către Grup, MAEIE a emis instrucţiunile de rigoare pentru toate misiunile diplomatice peste hotare în vederea promovării acesteia la ONU şi în ţările de reşedinţă.
Acţiunile de promovare au fost realizate în comun de către Centrala MAEIE, Reprezentanţele Permanente pe lângă oficiile ONU din New York, Geneva, Viena, Roma, Paris şi Ambasadele Republicii Moldova în străinătate, atât în cadrul contactelor directe cu reprezentanţii statelor membre ale ONU, ţărilor de reşedinţă şi diplomaţii altor state acreditate în aceste ţări, precum şi prin adresarea notelor verbale care conţineau solicitări de susţinere sau propuneri de stabilire a aranjamentelor de sprijin reciproc în alegerile relevante.
În acelaşi scop, a fost elaborat şi aplicat în practică un regulament intern de evidenţă, evaluare şi luare a deciziilor cu privire la sprijinirea candidaturilor altor state în alegerile din cadrul ONU, care intre altele prevede stabilirea de aranjamente bilaterale de sprijin reciproc în alegeri. Respectiv, a fost asigurată evidenţa, sistematizarea şi informarea periodică a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare şi a conducerii MAEIE asupra solicitărilor de sprijin, situaţiilor actualizate referitoare la alegeri, transmiterea instrucţiunilor de rigoare către misiuni privind alegerile, precum şi asupra desfăşurării şi evaluării rezultatelor acestora. În susţinerea eforturilor bilaterale de dezvoltare a relaţiilor cu alte state, dar şi de promovare a candidaturii noastre, direcţiilor de spaţiu le-a fost prezentate situaţiile privind solicitările sau sprijinul acordat ţărilor respective sau de către acestea Republicii Moldova în alegerile din cadrul ONU, precum şi referitoare la alte colaborări pe linie ONU.
Evident, subiectul alegerilor în organele elective ale Naţiunilor Unite, a fost abordat, ori de câte ori a fost posibil, şi în cadrul vizitelor reprezentanţilor MAEIE de diferit nivel în alte ţări şi întrevederilor bilaterale cu reprezentanţii altor state care au vizitat Moldova.
Urmare acestor activităţi, aşa cum s-a enunţat mai sus, candidatura Republicii Moldova a fost aleasă în Consiliul FAO (noiembrie 2005), Comisia pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală (aprilie 2006), şi mai recent, Comisia asupra Substanţelor Narcotice (25 aprilie 2007) şi Consiliul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (14-23 mai 2007).
În mod similar s-a procedat şi în vederea avansării candidaturii noastre în Consiliul Economic şi Social al ONU (ECOSOC), Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO), Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO (CISPCI) pentru care Republica Moldova postulează la această etapă.
Un accent deosebit a fost pus pe promovarea candidaturii noastre în Consiliul Economic şi Social care, alături de Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Curtea Internaţională de Justiţie, Consiliul de Tutelă şi Secretariat este unul din cele 6 organe principale ale ONU. Corespunzător, cu excepţia Adunării Generale, ECOSOC este şi cel mai important organ electiv al Naţiunilor Unite la calitatea de membru al cărui Republica Moldova aspiră de la aderarea sa la Organizaţia Mondială.
În rezultatul măsurilor întreprinse, pentru alegerile în ECOSOC, planificate a se desfăşura în cadrul Adunării Generale în luna octombrie 2007, până în prezent, au fost deja stabilite 114 aranjamente bilaterale de sprijin reciproc (a se vedea anexa 2), candidatura Republicii Moldova fiind între timp aprobată la nivelul grupului regional Est-european, fapt care sporeşte şansele ţării de a fi aleasă în această structură.
Totodată, în pofida acestui fapt, precum şi având în vedere că numărul de 114 state constituie aproximativ 60% din totalitatea statelor votante, Direcţia ONU şi Agenţii Specializate a transmis instrucţiuni misiunilor din Germania, Franţa, Ungaria, Federaţia Rusă, România, Ucraina, Turcia şi Regatul Marii Britanii şi Irlandei de Nord prin care s-a solicitat implicarea nemijlocită a respectivelor în promovarea candidaturii Republicii Moldova pentru ECOSOC deopotrivă cu Misiunea Permanentă pe lângă ONU, prin transmiterea mai multor solicitări de sprijin conform modelului indicat corespunzător, statelor care au misiuni diplomatice în ţările de acreditare. De asemenea, misiunile au fost sesizate pentru prezentarea lunară a numărului de solicitări transmise şi eventualele răspunsuri recepţionate din partea guvernelor statelor respective.
O instrucţiune similară a fost transmisă misiunilor enunţate mai sus cu privire la promovarea candidaturii Republicii Moldova în Consiliul pentru Drepturile Omului pentru perioada 2010-2013. Pentru moment, în urma coordonărilor efectuate în mod special cu Misiunea Republicii Moldova pe lângă Oficiul ONU din Geneva, au fost stabilite 35 de aranjamente bilaterale (anexa 3). Numărul total de aranjamente necesar pentru alegerile în acest organ electiv, este, ca şi în cazul ECOSOC, de aproximativ 150.
Alegerile pentru Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO sunt preconizate a se desfăşura în toamna anului 2008 pe parcursul sesiunii a II-a a Adunării Generale a statelor părţi la Convenţia privind Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, în cadrul alegerilor urmând să participe la vot cele 72 state părţi. Până în prezent, Misiunea Permanentă pe lângă Oficiul ONU din Geneva a stabilit 9 aranjamente bilaterale (anexa 4). În contextul acestor alegeri, la data de 19 şi 20 februarie 2007 au fost transmise instrucţiuni de promovare a candidaturii tuturor misiunilor enumerate mai sus, inclusiv Ambasadei din Franţa care este acreditată pe lângă UNESCO.
Direcţia ONU şi Agenţii Specializate coordonează în continuare acţiunile ce ţin de problematica alegerilor în cadrul ONU şi va mobiliza mai intens misiunile diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate în vederea promovării candidaturii ţării noastre în organele elective enunţate şi îndeplinirii efective a obiectivelor stabilite în acest sens de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Concomitent, în virtutea deţinerii de către Republica Moldova a calităţii de membru în mai multe din organele elective menţionate mai sus, precum şi în eventualitatea alegerii în acest an în ECOSOC şi în anul viitor în CDO şi CSPCI, Direcţia ONU şi Agenţii Specializate în colaborare cu alte Departamente şi Direcţii ale MAEIE, misiunile diplomatice în străinătate şi ministerele relevante din ţară urmează să asigure o prezenţă şi prestaţie adecvată a delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul acestor foruri importante ale ONU.
III. Oportunităţi şi responsabilităţi definite de statutul de membru al organelor elective ale ONU

Statele aspiră perseverent la poziţia de membru cu depline puteri, mai ales, în structurile ONU de interes major pentru ele, prin activitatea în cadrul acestora căutând să se implice cât mai activ în soluţionarea la nivel global, regional şi naţional a problemelor specifice de competenţa organelor respective şi urmărind scopul de a se afirma şi consolida rolul său în cadrul ONU şi comunităţii internaţionale şi de a promova interesele naţionale în domeniile relevante.


Realizarea acestor obiective este posibilă numai prin participarea activă, plenară şi consistentă a statului membru la toate activităţile şi forurile desfăşurate în cadrul sau sub auspiciile acestor structuri pe tot parcursul mandatului.
În ce priveşte Republica Moldova, în virtutea faptului că ECOSOC, membru al cărui statul aspiră să devină, reprezintă unul din cele mai prestigioase, importante şi multidimensionale structuri din sistemul ONU, anume acestui organ electiv urmează a-i fi acordată cea mai mare atenţie, atât în perioada de promovare a candidaturii, cât şi, eventual, după preluarea acestei calităţi.
Pentru o înţelegere clară asupra oportunităţilor şi responsabilităţilor ce decurg din statutul de membru al unui organ electiv al ONU, fără a diminua din importanţa celorlalte structuri la care statul este sau ar putea fi parte, vom exemplifica tezele de mai sus din perspectiva aderării la ECOSOC şi prin prisma complexităţii activităţii şi spectrului extrem de larg de preocupări ale Consiliul Economic şi Social şi instituţiilor sale subsidiare şi funcţionale, dar şi a multitudinii atribuţiilor, funcţiilor şi obligaţiilor pe care un stat membru urmează să le îndeplinească în exercitarea mandatului său.
În acest sens, dat fiind gradul înalt de probabilitate, aşa cum s-a argumentat mai sus, că Moldova va fi aleasă în ECOSOC, este indispensabil a fi o dată în plus subliniate următoarele aspecte principale legate de statutul şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social al ONU (o informaţie mai detaliată asupra ECOSOC este prezentată în anexa 5).
Consiliul Economic şi Social al (ECOSOC) coordonează activitatea economică şi socială a Naţiunilor Unite şi a organizaţiilor din sistemul ONU, inclusiv a fondurilor, programelor şi agenţiilor specializate, în calitate de forum central de discuţie a subiectelor economice şi sociale internaţionale şi formulare de recomandări şi politici, el jucând un rol-cheie în cooperarea internaţională pentru dezvoltare.
ECOSOC se întruneşte pe tot parcursul anului, sesiunile sale principale având loc de două ori pe an, câte o lună la New York şi la Geneva, una din acestea, cea anuală se desfăşoară în cursul lunii iulie, perioadă în care miniştrii statelor membre discută, în cadrul unei reuniuni la nivel înalt, problemele economice, sociale şi umanitare majore.
Consiliul - efectuează studii şi rapoarte asupra problemelor internaţionale în domeniul economic, social, cultural, educativ, al sănătăţii publice; - poate face recomandări în privinţa respectării drepturilor omului şi libertăţilor sale fundamentale; - convoacă conferinţe internaţionale în probleme de interes şi pregătirea proiectelor de convenţie în probleme de competenţa sa pentru a fi prezentate Adunării Generale.
Organismele subsidiare ale ECOSOC, 9 comisii funcţionale, inclusiv Comisia pentru Dezvoltare Socială la care suntem membru, 7 comisii tehnice, diverse comitete şi subcomisii şi alte organe conexe se întrunesc regulat şi emit rapoarte către Consiliu. Spre exemplu, Consiliul pentru Drepturile Omului, pentru alegerile în care candidatura Moldovei a fost înaintată, monitorizează respectarea drepturilor omului în întreaga lume. Alte organisme se concentrează pe probleme cum ar fi dezvoltarea socială, statutul femeilor, prevenirea criminalităţii, combaterea traficului de droguri şi dezvoltarea durabilă.
La etapa actuală, împreună cu fondurile, programele, agenţiile şi instituţiile sale specializate, comisiile sale subsidiare şi funcţionale, ECOSOC este principalul organ de coordonare a activităţilor legate de realizarea Obiectivelor Mileniului, preocupări majore ale acestora constituind de asemenea reforma ONU şi însăşi a ECOSOC şi instituţiilor sale. Subliniem, deopotrivă că, în ECOSOC se desfăşoară alegerile pentru organele sale subsidiare, inclusiv în consiliile executive ale fondurilor, programelor şi agenţiilor specializate. De notat este că, cunoscând faptul că candidatura Republicii Moldova a fost andosată de Grupul regional şi, eventual are şanse reale de a fi aleasă în ECOSOC, unele state din diferite regiuni ale lumii deja au adresat solicitări de sprijin pentru alegerile în organele de conducere ale unor agenţii, fonduri şi programe, alegerile cărora se vor desfăşoară în ECOSOC pe parcursul anului viitor (ex. Mexic – pentru Consiliul Executiv al PNUD/UNFPA).
O asemenea agendă complexă şi comprehensivă, în vederea realizării sale, reclamă din partea statelor membre implicare şi dedicaţie deplină, dar şi oferă largi oportunităţi de afirmare. Corespunzător, printr-o prezenţă activă şi consistentă, delegaţiile ţării noastre de toate nivelurile, vor avea posibilitatea să contribuie la ameliorarea vizibilităţii, imaginii, credibilităţii şi rolului statului nostru în cadrul ONU şi de a promova interesele specifice ale ţării în domeniile de competenţă ale acestor instituţii. În cadrul sesiunilor şi grupurilor de lucru ale acestor structuri reprezentanţii noştri vor putea participa la dezbateri, consultări, negocieri pe conţinutul rapoartelor şi textele proiectelor de rezoluţii şi decizii şi la aprobarea lor, prezentând în acelaşi timp poziţiile şi preocupările Republicii Moldova pe diverse politici şi strategii şi abordând probleme de interes naţional. Totodată, membrii delegaţiilor vor avea oportunitatea de a face schimb de informaţii, idei, recomandări şi identifica soluţii pentru probleme specifice din domenii relevante şi acumula experienţă, inclusiv în vederea atragerii asistenţei, formulării şi elaborării unor noi proiecte, politici şi strategii la nivel naţional.
Pe de altă parte, pe întreg parcursul mandatului său, delegaţia Republicii Moldova urmează să participe activ, atât în timpul sesiunilor, cât şi în perioadele dintre sesiunile Consiliului, la o întreagă serie de activităţi, între care cele mai importante din punct de vedere al importanţei şi obligativităţii de acoperire a acestora, dar şi a impactului lor asupra capacităţilor şi eficacităţii misiunilor noastre diplomatice, trebuie numite următoarele: - pregătirea sesiunilor ECOSOC şi a comisiilor sale funcţionale şi formarea agendei, structurilor şi modalităţilor de lucru ale acestora; - alegerile în organele subsidiare, comisiile funcţionale ale ECOSOC şi consiliile executive ale programelor, fondurilor, agenţiilor şi instituţiilor sale specializate; - prezentarea discursurilor, alocuţiunilor, intervenţiilor şi explicaţiilor pe anumite probleme de interes major, atât cu titlu individual, cât şi din partea sau numele grupului regional de state sau GUAM, precum şi alinierea la intervenţiile altor state care fac parte din alte grupuri de ţări cum ar fi UE; - participarea la consultări, negocieri şi elaborarea şi redactarea unor proiecte de rezoluţii sau decizii; - pregătirea şi prezentarea unor informări sau comunicări ca urmare a unor solicitări exprese din partea Secretariatului; - coordonarea unor activităţi şi acţiuni comune ale Grupului Est-european de state, ale GUAM etc., pe anumite probleme, avansarea unor iniţiative şi promovarea intereselor comune; - contribuţia la elaborarea rapoartelor, studiilor, rezoluţiilor, proiectelor de buget şi altor documente relevante supuse dezbaterilor la sesiunile ECOSOC etc.; - participarea şi reprezentarea ţării şi a statelor din regiune în grupurile ordinare, preparatorii şi ad-hoc de lucru pe diferite probleme şi pentru pregătirea conferinţelor internaţionale.
Pe lângă acestea, în anumite circumstanţe, delegaţiei ar putea sa-i revină prin rotaţie funcţia de vice-preşedinte din partea Grupului Est-european de state, care în unele situaţii presupune şi conducerea unor şedinţe, facilitarea unor consultări sau negocieri, iar la nivel de experţi participare nemijlocită la elaborarea rapoartelor sau comunicatelor pe probleme specifice, inclusiv cu deplasarea la faţa locului în unele ţări, precum şi prezentarea acestora în calitate de raportor. Misiunile diplomatice urmează de asemenea să asigure participarea delegaţiilor la segmentele înalte ale forurilor respective la nivel de Ministru al afacerilor externe.
Nu mai puţin importante urmează a fi şi activităţile de informare continuă a MAEIE asupra activităţii ECOSOC şi a Misiunii Permanente/delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul acestuia; elaborarea şi prezentarea unor sinteze analitice, proiecte de discursuri şi intervenţii; analiza, definirea poziţiilor şi coordonarea cu Centrala MAEIE a luărilor de atitudini pe diferite probleme şi în vederea votării rezoluţiilor şi deciziilor care urmează a fi dezbătute în ECOSOC (în 2006 în Consiliu au fost adoptate circa 50 de rezoluţii şi aproape 80 de decizii, numărul de documente discutate fiind mult mai mare), precum şi celor legate de susţinerea candidaturilor statelor în alegerile organelor subsidiare ale ECOSOC.
Întrucât, o mare parte din aceste activităţi sunt caracteristice mandatului oricărui din organele elective ale ONU, doar că la scări diferite în dependenţă de complexitatea domeniului şi mandatului organului respectiv, accentuăm, în mod special, că în aceeaşi măsură atribuţiile, afirmaţiile şi concluziile prezentate mai sus, cu ajustările de rigoare raportate la specificul acestora, se referă şi la prestaţia delegaţiilor noastre în cadrul celorlalte organe elective ale ONU, membru al cărora Republica Moldova este în prezent - Comisia pentru Dezvoltare Socială, Comisia pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală, Comisia asupra Drogurilor) sau eventual va deveni (Comisia a VI-a a AG, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Important de notat este de asemenea că, conform practicilor, delegaţia ţării membre trebuie să participe fără excepţie la toate sesiunile organelor din care face parte ca membru.
În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că experienţa a dovedit că, în vederea asigurării preşedinţiei în organele relevante – Comisia pentru Dezvoltare Socială, Comisia a VI-a şi Vicepreşedinte al Adunării Generale, delegaţia ţării membre trebuie să fie permanent prezentă la şedinţe cu cel puţin încă o persoană, care urmează să reprezinte statul şi, totodată, să fie în măsură sa-l asiste pe preşedinte în caz de necesitate.
Realizarea cu succes a reprezentării ţării în organele şi funcţiile elective ale Naţiunilor Unite, va necesita eforturi susţinute nemijlocit şi din partea MAEIE, Departamentului Cooperare Multilaterală şi Direcţiei ONU şi Agenţii Specializate revenindu-le responsabilităţi în ce priveşte: - pregătirea participării delegaţiilor şi reprezentanţilor statului de diferit nivel la sesiunile ordinare, organizatorice şi anuale ale organelor respective, inclusiv prin implicarea activă a ministerelor de resort din ţară; - analiza informaţiilor relevante, definirea, formularea, coordonarea şi avansarea poziţiilor statului pe diverse probleme, în unele cazuri cu luarea în consideraţie a opiniei altor ţări din regiune şi grupurile de state partenere, inclusiv în problema alegerilor în structurile subsidiare ale ECOSOC şi transmiterea instrucţiunilor de rigoare misiunilor diplomatice.
IV. Concluzii şi propuneri
Avansarea, candidaturii Republicii Moldova pentru alegerile în organele elective ale ONU şi eforturile întreprinse în ultimii ani în acest sens au rezultat în obţinerea de către ţara noastră a calităţii de membru cu depline puteri în 14 structuri elective ale ONU, inclusiv 3 funcţii nominale, din care mandatul a 8 deja a expirat, iar în alte 6 continuă să deţină statutul de membru;.
În ultima perioadă, candidatura Republicii Moldova a fost înaintată pentru alegere în alte 3 din structuri ale ONU - ECOSOC, Consiliul pentru Drepturile Omului, Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO şi 2 funcţii nominale - Preşedinte al Comisiei a VI-a şi Vicepreşedinte a Adunării Generale a ONU, situaţia cu privire la alegeri, în special în ECOSOC fiind suficient de optimistă, dat fiind faptul andosării candidaturii de către Grupul regional.
Experienţa din ultimii ani a arătat că reprezentarea Republicii Moldova în organele elective în care a deţinut sau mai deţine calitatea de membru, a fost asigurată aproape în exclusivitate de Misiunile Permanente, reprezentanţii MAEIE, Guvernului sau unor ministere de resort din ţară participând la lucrările unor din aceste foruri doar în câteva rânduri.
Între timp, se poate constata că, dacă promovarea candidaturii ţării şi asigurarea prezenţei mai mult sau mai puţin vizibile într-un număr relativ mic de organe elective ale ONU a fost într-o anumită măsură posibilă cu capacităţile limitate pe care le au misiunile diplomatice relevante şi DONUAS, odată cu creşterea numărului şi gradului de complexitate a structurilor la care Moldova este sau va fi curând parte, acestea nu vor mai putea face faţă provocărilor ce ţin de realizarea unei prestaţii adecvate a delegaţiilor noastre în cadrul acestor structuri.
În condiţiile actuale, soluţionarea acestei probleme necesită o abordare care să prevadă implicarea plenară a tuturor instituţiilor relevante din ţară. Aceasta cu atât mai mult cu cât situaţia prezentă în ce priveşte numărul personalului şi resursele disponibile ale Reprezentanţelor Permanente ale Republicii Moldova pe lângă oficiile ONU, în special de la New York, Geneva şi Viena, şi în particular de la Roma şi Paris, dar şi ale Direcţiei ONU şi Agenţii Specializate sunt sub limitele acceptabile.
În cazul Misiunii Permanente de la New York, este de accentuat că, deşi postul vacant recent a fost suplinit, numeric (3 diplomaţi) ea rămâne a fi una din cele mai mici reprezentanţe la ONU, din care considerente situaţia la misiune este extrem de dificilă şi din punctul de vedere al îndeplinirii funcţiilor ordinare, nemaivorbind de necesitatea promovării în prezent a intereselor prioritare la ONU şi acoperirea unor activităţi din cadrul organelor elective ale ONU în care avem statut de stat membru, între care şi Comisia pentru Dezvoltare Socială (inclusiv funcţia de Preşedinte a comisiei). Mai mult decât atât, odată cu alegerea ţării noastre ca membru al ECOSOC şi a Reprezentantului Permanent în calitate de Preşedinte al Comisiei a VI-a şi membru al Comitetului General la sesiunea a 62-a a Adunării Generale a ONU şi, ca urmare, a creşterii considerabile a volumului de lucru ce decurge din aceste calităţi, începând din toamnă acestui an activitatea misiunii ar putea fi de-a dreptul paralizată. În asemenea circumstanţe, este de presupus că, indiferent de eforturile maxim posibile pe care misiunea, în componenţa actuală, le-ar putea depune în acest sens, asigurarea unei prestaţii adecvate în aceste structuri nu numai că nu este posibilă, dar chiar este sortită eşecului. Este de accentuat în acest context că, Misiunea Permanentă acoperă toate instituţiile şi structurile ONU cu sediul la New York - peste 50, mai multe dintre care desfăşoară concomitent activităţi pe tot parcursul anului, precum şi altele (circa 20 - 30) situate în alte locuri unde Republica Moldova nu este reprezentată prin misiuni diplomatice.
Notă: Pentru comparaţie, constatăm că componenţa numerică a unor Misiuni Permanente pe lângă Cartierul General al ONU de la New York ale unor ţari mai mult sau mai puţin comparabile cu Republica Moldova se prezintă după cum urmează: - Estonia, Letonia, Monaco, Albania, Kirgizia, Malta, Bhutan (5); - Georgia, Lituania (6); - Cipru, San Marino, Armenia (7); - Azerbaijan (8); - Croaţia, Slovenia (9); - Belarus (11); - Romania (13); - Ucraina (15);
Nu mai puţin critică este şi situaţia la Reprezentanţa Permanentă din Geneva. Fără a intra în descrierea multiplelor organisme din sistemul ONU, precum şi a altor organizaţii internaţionale care funcţionează şi îşi au sediul la Geneva şi Berna, activitatea cărora este urmărită de către misiune, accentuam că în prezent, cu excepţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului acoperită de reprezentantul MEC, delegat ad-hoc în componenţa misiunii, celelalte organizaţii social-economice sunt acoperite de la caz la caz, în funcţie de posibilităţi, de personalul misiunii. Acordarea unei unităţi adiţionale în acest sens ar permite o acoperire eficienta, îndeosebi a structurilor care oferă asistenţă financiară şi pentru consolidarea capacităţii şi care depind, la rândul lor de cooperarea misiunii cu comunitatea donatoare. Drepturile omului, migraţia, sănătatea, proprietatea intelectuală şi nu numai sunt alte domenii care reclamă atenţie şi eforturi adiţionale. Problemele de acoperire efectivă a organizaţiilor din această categorie se vor agrava cu certitudine odată cu accederea la ECOSOC, când volumul de lucru va creşte substanţial, dat fiind faptul că odată pe an la Geneva se desfăşoară una din sesiunile  Consiliului, iar odată la 2 ani şi sesiunea anuală a ECOSOC. Evident, în asigurarea calităţii  de stat membru, misiunea va urma să participe mai activ şi la activităţile instituţiilor subsidiare ale  ECOSOC. Eventual, alegerea în Comisia pentru Drepturile Omului de asemenea va adăuga în volumul de lucru al Misiunii. Este de asemenea de amintit că, Misiunea Permanentă de la Geneva îndeplineşte şi funcţiile de reprezentare pe linie bilaterală cu Elveţia şi Liehtenstein.

 

Notă: Pentru exemplificare, accentuăm că componenţa numerică a Reprezentanţelor Permanente ale unor ţari pe lângă Oficiul ONU de la Geneva este următoarea: - Armenia (Geneva - 5 la oficiul ONU, 1 la OMC şi la Berna 3 pe bilaterală ); - Azerbaijan (Geneva – 8 ONU şi Berna 3 - bilaterală); - Georgia (Geneva - 8 ONU, 2 OMC şi la Berna 2 ); - Estonia (Geneva - 6 ONU); - Letonia (Geneva – 3 ONU, 2 OMC şi bilaterala acoperită de ambasada de la Viena); - Lituania (Geneva – 6 ONU, 2 OMC şi bilaterala acoperită de ambasada de la Roma); - Kirgizia (Geneva -5 ONU, 1 OMC); - Uzbekistan (Geneva – 4 ONU, bilaterala acoperită de ambasada de la Berlin); - Kazahstan (Geneva – 9 ONU); - Belarus (Geneva – 8 ONU plus ambasada de la Berna pe bilaterală); - România (Geneva – 12 ONU, 2 OMC şi 8 la Berna pe bilaterală); - Ucraina (Geneva – 10 ONU, 2 misiunea comercial-economică şi 8 ambasada de la Berna). Este de notat, de asemenea, că toate aceste reprezentanţe au în componenţa lor de la 2 la 7 persoane preocupate de problemele tehnico-administrative.


Aproape aceeaşi stare de lucruri se atestă şi la Reprezentanţa de la Viena, unde un singur diplomat se ocupă, atât de relaţiile bilaterale cu Austria şi Slovacia, cât şi de reprezentarea în toate organismele din sistemul Naţiunilor Unite - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă, CTBT s.a., iar din aprilie curent, după alegerea Republicii Moldova în Comisia pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală şi Comisia asupra Substanţelor Narcotice el asigură reprezentarea şi activitatea în aceste organe cu toate atribuţiile pe care calitatea de membru le reclamă.
Notă: Menţionăm că, numărul diplomaţilor responsabili în exclusivitate de structurile din sistemul ONU în cadrul Reprezentanţelor Permanente a unor state la Viena se prezintă în felul următor: Armenia - 1; Azerbaijan - 3; Georgia - 2; Estonia - 2; Letonia - 3; Lituania 7; Kirgizia - 2; Uzbekistan - 2; Kazahstan - 3; Tadjikistan - 1; Turkmenistan - 1; Belarus - 2; România - 3; Ucraina - 3.
Deşi la o scară mai mică, există probleme în acest sens şi la Ambasada de la Roma unde aceeaşi persoană pe lângă activităţile pe linie bilaterală acoperă activităţile din cadrul Fondului Internaţional pentru Dezvoltare a Agriculturii (IFAD), Programului Mondial pentru Alimentaţie (WFP) şi Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO), inclusiv asistarea Sefului delegaţiei în asigurarea calităţii de membru al Consiliului acestei organizaţii. O situaţie similară ar putea apare şi la Paris, odată cu alegerea în anul următor a Republicii Moldova în Comitetul UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Este de aşteptat, că dificultăţile persistente cu care se confruntă în prezent Direcţia ONU şi Agenţiile sale Specializate ale MAEIE în realizarea multitudinii de activităţi pe linie ONU, devin şi mai acute în legătură cu creşterea volumului de lucru ce ţine de accederea la organele elective ale ONU menţionate mai sus, în componenţa actuală (conform schemei doar 3 persoane), Direcţia nefiind în măsură să acopere adiţional asemenea activităţi relevante, între care şi: - evidenţa, analiza notelor şi solicitărilor de susţinere în organele subsidiare, comisiile funcţionale ale ECOSOC şi consiliile executive ale programelor, fondurilor, agenţiilor şi instituţiilor sale specializate (de menţionat că, în adresa MAEIE, din partea unor ţări deja au parvenit solicitări de sprijin la alegerile viitoare din ECOSOC); - coordonarea cu conducerea Ministerului şi a Statului luările de poziţii, intervenţiilor, discursurile delegaţiei noastre şi alinierile la intervenţiile UE, GUAM etc., a voturilor în alegeri şi pe rezoluţii şi alte documente supuse votului în ECOSOC şi alte structuri; - analiza informaţiilor relevante parvenite de la Misiunile Permanente şi pregătirea şi transmiterea în baza acestora a instrucţiunilor de rigoare cu privire la activităţile desfăşurate şi luările de poziţii în cadrul acestor foruri, inclusiv ECOSOC.
Notă: Specificăm că, din informaţiile de care dispunem, numărul colaboratorilor direcţiilor relevante preocupate de problematica ONU ale ministerelor de externe ale unor ţări din regiune mai mult sau mai puţin comparabile cu ţara noastră constituie: - Estonia - 10; - Lituania - 6; - Armenia - 6; - Azerbaijan - 5 ; - Georgia - 4; ; - Belarus - 6; - Uzbekistan -11; - România - 14; - Ucraina - 20;

Totodată, subliniem că, chiar şi în situaţia în care personalul scriptic al Reprezentanţelor Permanente relevante şi Direcţiei ONUAS ar fi mărite cel puţin cu câte o unitate, aceasta soluţie nu va fi suficientă pentru a face faţă provocării legate de asigurarea unei prestaţii bune a Republicii Moldova în toate aceste organe elective ale ONU.


În aceste circumstanţe, necesitatea asigurării participării la sesiunile, întrunirile şi activitatea grupurilor de lucru din cadrul acestor structuri a reprezentanţilor, inclusiv la nivel de experţi, a ministerelor şi departamentelor de resort relevante din ţară apare absolut indispensabilă. Instituţiile relevante din ţară urmează a fi antrenate activ în pregătirea discursurilor, intervenţiilor, inclusiv şi oferirea şi punerea la dispoziţia MAEIE şi Misiunilor diplomatice a materialelor informative referitoare la activitatea ministerelor respective în vederea realizării politicilor şi programelor naţionale în domeniile lor de competenţă, a problemelor cu care ţara se confruntă în implementarea acestora şi eventualelor soluţii care cer implicare la nivel internaţional. În acelaşi timp, ţinând cont de calitatea de membru al organelor respective, toate instituţiile implicate ale statului urmează să asigure pregătirea şi prezentarea la timp a tuturor rapoartelor naţionale, chestionarelor şi informaţiilor ce ţin de cooperarea cu ONU în diverse domenii, în special a celor cu relevanţă ariilor de competenţă a organelor elective ale ONU la care suntem parte. Este inadmisibil, ca un stat membru să nu prezinte de loc sau să transmită cu întârziere un raport naţional, alte documente, materiale, comentarii, sau sugestii, care ţin de activitatea acestor structuri şi sunt solicitate de acestea în vederea examinării şi luării unor decizii asupra lor, indiferent dacă chestiunea în discuţie vizează direct sau indirect problemele de interes pentru ţară.
În consecinţă, pentru a face faţă complexităţii atribuţiilor şi responsabilităţilor care decurg din calitatea de membru al organelor elective ale ONU în care Republica Moldova deja este sau va fi în curând reprezentată, este nevoie de o abordare pragmatică a situaţiei actuale în ce priveşte capacităţile Misiunilor diplomatice implicate si, respectiv, luarea unei decizii care să creeze condiţiile necesare unei activităţi cel puţin onorabile în cadrul organelor elective ale ONU menţionate - ECOSOC, CDO, CDS, Consiliul FAO, Comitetul UNESCO CISPCI, CPCJP, CSN, precum şi, eventual, în calitate de membru al Consiliului Executiv al OMS, preşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare Socială, al Comisiei a 6-a a Adunării Generale şi Vicepreşedinte al Adunării Generale a ONU.
Din perspectiva celor prezentate în acest raport şi în vederea asigurării alegerii şi activităţii prodigioase a delegaţiilor Republicii Moldova în calitate de membru a organelor elective ale ONU, considerăm necesară întreprinderea următoarelor acţiuni:


  • Continuarea de către Direcţia ONU şi Agenţii Specializate, Reprezentanţele Permanente pe lângă oficiile ONU şi Ambasadele Republicii Moldova în străinătate a eforturilor de promovare a candidaturii Republicii Moldova pentru alegerile în organele elective ale ONU – Consiliul Economic şi Social al ONU (ECOSOC), Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) şi Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CISPCI);

  • Asigurarea ameliorării cooperării, interacţiunii şi implicării ministerelor de resort în vederea asigurării pregătirii, participării şi activităţii delegaţiilor ţării noastre la forurile organelor elective ale ONU, inclusiv a reprezentanţilor şi experţilor instituţiilor de resort relevante la sesiunile, reuniunile, comitetele preparatorii şi grupurilor de lucru şi alte activităţi în cadrul structurilor respective, precum şi în sensul şi furnizării informaţiilor necesare pentru activitatea eficientă a delegaţiilor noastre în cadrul acestor foruri şi prezentării în timp util la ONU a unor rapoarte naţionale de o calitate înaltă;

  • Formularea, în cooperare cu Reprezentanţele Permanente pe lângă oficiile ONU şi ministerele de resort relevante din ţară a priorităţilor şi mandatului activităţii delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul organelor elective ale ONU, aprobarea şi asigurarea realizării acestora;

  • Introducerea practicilor de delegare a reprezentanţilor MAEIE, inclusiv la nivel de Ministru sau Viceministru, la sesiunile celor mai importante foruri ale organelor elective la care suntem sau vom fi membri, în special la forurile ECOSOC, CDO, CDS;

  • Asistarea şi susţinerea, prin delegaţii din cadrul MAEIE a activităţii Misiunii Permanente la ONU în perioada sesiunilor ordinare a Adunării Generale a ONU şi a reuniunilor organelor elective ale ONU, precum şi a altor Reprezentanţe Permanente pe lângă oficiile ONU în vederea asigurării reprezentării şi activităţii efective în cadrul acestor structuri;

  • Solicitarea Guvernului şi ministerelor de resort în vederea găsirii surselor de finanţare în scopul asigurării deplasării şi participării delegaţiilor din ţară la reuniunile organelor elective ale ONU la care ţara este parte;

  • Întreprinderea unor acţiuni relevante identificării resurselor şi modalităţilor corespunzătoare în vederea suplinirii posturilor vacante şi suplimentării cu cel puţin o unitate a personalului scriptic al Reprezentanţelor Permanente pe lângă oficiile ONU de la New York, Geneva, Viena şi, eventual, Roma, implicate în asigurarea reprezentării şi activităţii delegaţiilor ţării noastre în organele elective ale ONU;

  • Examinarea posibilităţilor de angajare în Direcţia ONU şi Agenţii Specializate a unui diplomat în scopul asigurării, pe lângă alte responsabilităţi, a unei funcţii adiţionale privind coordonarea activităţilor ce ţin de reprezentarea, participarea şi activitatea delegaţiilor Republicii Moldova în structurile elective ale Naţiunilor Unite.

În concluzie subliniem că, aşa cum calitatea de membru în organele elective ale ONU oferă Republicii Moldova oportunităţi mari în vederea consolidării relaţiilor pe toate dimensiunile cu Naţiunile Unite şi valorificării în interesul ţării a posibilităţilor şi avantajelor pe care acestea le prezintă, promovarea candidaturii ţării în aceste structuri şi activitatea eficientă în cadrul acestora rămâne o prioritate majoră care necesită o atenţie pe măsură. Concordant, realizarea cu succes a acestor obiective reclamă resurse adecvate şi eforturi conjugate şi eficiente a tuturor instituţiilor şi structurilor relevante din ţară.





Yüklə 158,88 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə