Programele şi proiectele de cercetare pentru anul 2016 Teme principale de studiu (programe)



Yüklə 419,64 Kb.
səhifə3/4
tarix31.10.2017
ölçüsü419,64 Kb.
1   2   3   4

Proiectul nr. 6


a. Denumire: Nomazii timpurii în estul Europei și bazinul Dunării Inferioare

b. Coordonator: Dorin Sârbu

c. Colectivul de cercetare: Dorin Sârbu

d. Termen de realizare: 2017

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Perspectiva de interpretare care domină până în prezent studiile referitoare la nomazii timpurii (cimmerieni, sciți și sarmați) din Europa Centrală și Răsăriteană este una tradițională. Culturile sau grupele arheologice au fost definite plecând de la informații din sursele scrise. Menționarea în sursele antice târzii a unor nume de populații (cimmerieni, sciți sau sarmați) a constituit o justificare suficientă pentru postularea existenței unor grupe etnice imaginate ca unități culturale omogene, monolit, funcționând pe baza unor norme culturale acceptate. Respectiv și culturile sau grupele arheologice atribuite cimmerienilor, sciților și sarmaților sunt văzute ca reflectări materiale ale acelorași norme culturale. Recurența pe arii geografice largi a unor elemente de cultură materială este cel mai adesea văzută ca exprimând arheologic migrația unor grupe etnice (purtătoare de culturi arheologice) din patria lor de origine spre alte zone. Fără a pune la îndoială realitatea deplasărilor de populații în vechime, rămâne totuși de actualitate reevaluarea perspectivelor cultural-istorică și etnicizantă normativiste, încă dominante în arheologia nomazilor timpurii. Acest lucru este necesar din două motive mai importante: 1. criza accentuată în care se află în prezent noțiunea de „cultură arheologică”; 2. reevaluarea în antropologia culturală de dată mai recentă a unor concepte tradiționale precum „cultură”, „grup etnic”, „identitate socială” sau „etnică” etc.

f. Scop: Analiză critică a interpretărilor tradiționale din arheologia nomazilor timpurii prin prisma tendințelor recente din arheologie și antropologia culturală. Definirea mai clară, pe baze strict arheologice a unor fenomene ținând de cultura materială. Confruntarea în ultimă instanță a informației arheologice cu imaginile care pot fi construite pe baza surselor literare.

g. Material şi metode de lucru:


  • Material de lucru: informaţie inedită din arhive de arheologie; inventare arheologice nepublicate din muzee şi alte depozite arheologice; descoperiri arheologice publicate în reviste şi cărţi de specialitate.

  • Metode de lucru:

  1. constituirea unei baze de date cu informaţia arheologică publicată;

  2. identificarea şi prelucrarea ştiinţifică a informaţiei şi inventarelor arheologice inedite;

  3. analiza informaţiei publicate și inedite prin studii tipologice, comparative şi de distribuţie teritorială; analize combinatorii şi prin programe statistice; studii de caz.

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.

i. Valorificarea rezultatelor: Realizarea unui articol referitor la Stadiul problemei sarmatice la Dunărea Inferioară (bază documentară, concepte, interpretări).

j. Colaborări în ţară: ---

k. Colaborări în străinătate: Institutul Patrimoniului Cultural (Chișinău).

l. Bugetul solicitat: ---

m. Alte subvenţii de cercetare: ---



Proiectul nr. 7

a. Denumire: Analiza colecţiei Pongráczy-1904 (secolele III-XII)

b. Coordonator: Ervin Gáll (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Ervin Gáll,

d. Termen de realizare: 2016

e. Prelucrarea colecţiei György Pongráczy (Timişoara). Colecţia întruneşte un lot de piese cumpărată de către un ofiţer al armatei Imperiului Austro-Ungar de pe teritoriul Serbiei la începutul secolului XX (sunt menţionate 4 oraşe din Serbia estică din secolul XIX). Numărul pieselor, peste 500, se datează între secolele III-XII.

f. Scop: Scopul cercetării este publicarea întregului lot de piese (în jur de 500).

g. Material şi metode de lucru:

h. Rezultate scontate: o monografie care să includă toate piesele care compun colecţia.

i. Valorificarea rezultatelor:

j. Colaborări în ţară: Daniela Tănase (Muzeul Banatului din Timişoara)

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:



Proiectul nr. 8

a. Denumire: Cimitirul din secolele VI-VII p.Chr. de la Sărata Monteoru. Publicarea Monografică .

b. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), vezi şi lit. j-k.

d. Termen de realizare: 2016.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Până în prezent au fost publicate doar câteva rapoarte de săpătură incomplete, care reprezintă sub 10% din descoperirile arheologice, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete. La Sărata Monteoru a fost cercetată, încă din anii ’40, cea mai mare necropolă din secolele VI-VII p.Chr. din spaţiul nord-dunărean, ea suscitând interesul tuturor arheologilor români sau străini care se ocupă de epoca Marilor Migraţii.

f. Scop: publicarea necropolei de la Sărata Monteoru, studierea fenomenelor funerare din epocă

g. Material şi metode de lucru: lucrul în depozite, laboratoare şi biblioteci în ţară şi străinătate

h. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monografică

i. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătate



Andrei Măgureanu – documentarea în vederea realizării unui studiu publicabil - 2016.

j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Muzeul de Istorie Judeţean Buzău

k. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare:


Proiectul nr. 9

a. Denumire: Evoluția habitatului în microregiunea Someșului Mic din secolul IV până în secolul XI

b. Coordonator: Ervin Gáll

c. Colectivul de cercetare: Erwin Gáll

d. Termen de realizare: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există studii în care sunt publicate descoperirile din această perioadă, și rezultate ale analizei antropologice și arheozoologice (în acest sens de exemplu analizele lui Antónia Marcsik, Szilárd Gál, Matyas Vremir, Annamaria Diana: Acta MN 2002‒2003, MCA 2010; MCA 2013). O analiză globală a evoluției habitatului din regiunea Someșului Mic între secolele IV‒XI lipsește însă total din analizele arheologice.

f. Scop: pe lângă analiza teoretică se are în vedere publicarea necropolelor de la Cluj-Napoca-strada Banatului, respectiv Jucu-Nokia Tetarom, dar și publicarea materialului inedit a necropolei de la Someșeni.

g. Material şi metode de lucru: prelucrare de material, analiză teoretică, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor

h. Rezultate scontate: lărgirea cunoștințelor noastre privind evoluția habitatului epocii medieval timpurii în regiunea Someșului Mic

i. Valorificarea rezultatelor: în diferite studii

j. Colaborări în ţară: Ioan Stanciu (IAIA ‒ Cluj-Napoca), József Gábor Nagy (arheolog independent ‒ Cluj-Napoca), Nándor Laczkó (student, UBB).

k. Colaborări în străinătate: pe măsura posibilităților materiale vor fi realizate analize de 14C în laboratorul Institutului de Fiziă Atomică de la Debrețin (Ungaria)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare: -




Proiectul nr. 10

a. Denumire: Alimentaţia saşilor din Sibiu prin prisma datelor de faună provenite din săpăturile arheologice executate în oraş

b. Coordonator: Georgeta El Susi

c. Colectivul de cercetare: Georgeta El Susi

d. Termen de realizare: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există unele informaţii ce se regăsesc în documentele vremii. Unele dintre acestea au fost publicate. Sub raport arheozoologic au fost valorificate doar rezultatele personale ale analizelor faunistice executate pe loturi provenite din săpăturile de salvare realizate în “Piaţa Huet” şi “Piaţa Mare” din Sibiu. În schimb, săpăturile executate în “Piaţa Mică” în perioada 2005-2007 au furnizat mii de resturi osteologice. Ele au fost în acea vreme şi se află în baza personală de date, dar nu au fost încă prelucrate statistic şi nici publicate.

f. Scop: Lucrarea respectivă va furniza date concrete, asupra speciilor gospodărite de comunitatea săsească din Sibiu pe durata câtorva secole. El va oferi informaţii interesante asupra alimentaţiei animale a saşilor sibieni, şi nu în ultimul rând, se vor obţine date esenţiale asupra tipurilor rasiale de mamifere domestice crescute, taliei, conformaţiei corporale. Menţionăm că materialul faunistic provine preponderent dintr-o măcelărie ce a funcţionat în zona respectivă, oasele fiind întregi, în cea mai mare parte. De asemenea, lucrarea va oferi date asupra unor meşteşuguri practicate de comunitatea locală, legate de creşterea animalelor, de pildă prelucrarea osului şi cornului, prelucrarea pieilor ori măcelărit.

g. Material şi metode de lucru: prelucrarea statistică a resturilor de faună determinate, după ce ele au fost determinate în prealabil, fotografierea lor, elaborarea textului.

h. Rezultate scontate: Va fi prima lucrare de sinteză asupra acestui subiect, la noi, aceasta fiind realizată pe baza materialelor osteologice prelevate din săpături arheologice

i. Valorificarea rezultatelor: Se va definitiva conţinutul volumului dedicat temei de cercetare, acesta urmând să aparaă până la finele anului 2016.

j. Colaborări în ţară: Muzeul Brukenthal

k. Colaborări în străinătate: -

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare:



Proiectul nr. 11
a. Denumire: Civilizaţia turcică şi turco-musulmană în zona danubiano-pontică

b. Coordonator: CS I Dr. Adrian Ioniţă

c. Colectivul de cercetare: CS I Dr. Eugen Nicolae, drd. Adriana Gaşpar

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

În istoriografia din România problema populaţiilor turcice în lumina cercetărilor arheologice este insuficient studiată. Vestigiile nomazilor turanici au atras atenţia de mai multă vreme, dar problema a rămas în dezbatere, departe de a avea o imagine cantitativă şi calitativă clară. Deşi cercetările în situri din vremea Hoardei de Aur au început acum circa 60 de ani, informaţiile arheologice publicate sunt relativ puţine şi viu discutate. În ceea ce priveşte cercetarea perioadei otomane la Timişoara, problema se pune doar de câţiva ani, când cu ocazia lucrărilor de reabilitare au avut loc săpături preventive pe o arie destul de extinsă în centrul municipiului. Aceste săpături au scos la iveală elemente de arhitectură ale oraşului otoman şi cantităţi impresionante de materiale.

f. Scop: Obţinerea a cât mai multe date de natură arheologică privind prezenţa populaţiilor de origine turcică în spaţiul menţionat, pentru a aprecia la justa valoare contribuţia şi modul cum au influenţat aceştia formarea şi evoluţia ulterioară a ţărilor române. Influenţa acestor populaţii – pecenegi, uzi, cumani, tătari, turci otomani – asupra civilizaţiei şi culturii materiale în zona danubiano-pontică.

g. Material şi metode de lucru: Prelucrarea datelor şi a artefactelor provenite din cele câteva sute de morminte atribuite turanicilor târzii, a diverselor descoperiri din epoca Hoardei de Aur din siturile din Rep. Moldova, precum şi a unei mari părţi din materialele de epocă otomană scoase la iveală cu ocazia săpăturilor din ultimii ani de la Timişoara.

h. Rezultate scontate: contribuţii arheologice privind populaţiile turanice din sec. X-XIII, arta epocii Hoardei de Aur şi Timişoara în epoca otomană: comunicări, studii, note, o monografie, o teză de doctorat.

i. Valorificarea rezultatelor:

Adrian Ioniţă: - Obiceiuri funerare la populaţiile turanice din spaţiul cuprins între Carpaţi, Dunăre şi Nistru în sec. X-XIII – monografie. Termen final 2018. Pentru 2016: redactarea catalogului mormintelor şi realizarea ilustraţiei.

Eugen Nicolae: -- 2016: documentare privind piesele de metal cu inscripţii din epoca Hoardei de Aur; analiza unui tipar de bronz inedit descoperit la Ivancea, Republica Moldova (comunicare).

Adriana Gaşpar: - 2016: redactare parţială a catalogului descoperirilor; documentare şi redactarea proiectului (referatului) Stadiul cercetărilor arheologice privind Timişoara în epoca otomană.

j. Colaborări în ţară:

k. Colaborări în străinătate: Dr. Ana Boldureanu – M.N.I.M., Chişinău; Dr. Lilia Dergaciova, Dr. Svetlana Reabţeva, Dr. Ion Ursu – Institutul Patrimoniului Cultural al A.S.M, Chişinău (Rep. Moldova).

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:



Yüklə 419,64 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə