Republica islamica iran indrumar de afaceri (2012) cuprins I. Informatii generale



Yüklə 102,95 Kb.
tarix27.10.2017
ölçüsü102,95 Kb.
#15575



REPUBLICA ISLAMICA IRAN
INDRUMAR DE AFACERI
(2012)


CUPRINS
I. Informatii generale

- denumirea oficiala

- capitala

- sistemul politic

- organizarea administrativa

- seful statului

- instituţii de structură ale statului

- geografie

- clima

- populatia

- religie

- comunicare

- orele de afaceri

- sărbători publice

- ora locală

- moneda

- procedura de intrare in Iran

- reglementări speciale de tip islamic
II. Repere

- realitatea economică

- efectul sancţiunilor economice

- instituţii cheie pentru afaceri

- comerţul exterior

- relatiile Romaniei cu R.I. Iran

III. Constituirea, inregistrarea şi funcţionarea societăţilor comerciale
- societati comerciale

- agentia

- facilitati oferite in zonele libere

- marci inregistrate

- taxe si impozite

- drepturi ale cetatenilor straini in Iran
IV. Adrese utile
***


Îndrumarul de faţă se adresează exponenţilor comunităţii de afaceri din România, indiferent de anvergura demersului comercial pe care îl au în vedere, cu intenţia de a contura cele mai importante elemente care definesc Republica Islamică Iran, drept un partener important şi viabil de afaceri, o piaţă capabilă să absoarbă o mare parte o exportului românesc, un spaţiu în care prezenţa românească se impune a fi conservată. Iranul a reprezentat un partener tradiţional al României, fiind de notorietate cifrele de afaceri dintre cele două ţări, care depăşeau în trecut un miliard de dolari americani anual.
Întregul eşafodaj al mediului de afaceri iranian a fost însă serios afectat de izolarea graduală a Republicii Islamice Iran faţă de mediul politic şi de afaceri internaţional, conduita politică adoptată de regimul de la Teheran, atrăgând sancţiuni internaţionale aspre din partea SUA şi UE. În acest context, companiile europene au redus activitatea comercială, retrăgându-se treptat din peisajul de afaceri iranian. În cazul companiilor româneşti, active în trecut în domenii de vârf tehnic, alinierea la noul cadru juridic a însemnat reducerea substanţială a cifrei de afaceri de export.
În încercarea de a forţa o soluţie diplomatică diferendelor politice cu R.I.Iran, UE a adoptat măsuri sancţionatorii, extinse gradual. Au fost vizate sectoare vitale ale industriei şi ale sistemului bancar iranian, aflate în legătură cu resursele guvernamentale dedicate susţinerii unor programe interzise de Tratatul de Neproliferare. În acest context evident volatil, recomandăm operatorilor economici români, ca în faza premergătoare iniţierii unor operaţiuni comerciale cu R.I.Iran, care implică deplasarea în statul islamic, să procedeze la o documentare minuţioasă, care trebuie să înceapă cu accesarea paginii web a MAE: http://www.mae.ro/travel-alerts/2937 , privind alertele de călătorie.
Pentru companiile româneşti cu potenţial de export-import (produse sau servicii) se impune ca în faza premergătoare unor negocieri cu partenerii iranieni să fie consultat atât Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), respectiv Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale, cât şi Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din cadrul MAE (http://www.ancex.ro), pentru a determina dacă exportul sau importul preconizat este permis.
În acest context, se impune cunoaşterea reglementărilor sancţionatorii europene în vigoare, pe relaţia Iran, al căror conţinut poate fi accesat la următoarea adresă Internet: http://www.dce.gov.ro, secţiunea Sancţiuni ONU şi UE, rubrica IRAN.

  

Legislaţia în vigoare privind sancţiunile UE cuprinde nu numai sancţiunile comerciale adoptate la nivelul UE, dar şi cele financiare, sens în care este utilă şi consultarea specialiştilor băncii cu care lucrează operatorul economic român, în vederea stabilirii posibilităţilor concrete de realizare a plăţilor/încasărilor pe relaţia Iran.

  

Aceste Regulamente cuprind nu numai sanctiunile comerciale adoptate la nivelul UE dar si cele financiare, sens in care este utilă şi consultarea specialiştilor băncii cu care lucrează operatorul economic român, în vederea stabilirii posibilităţilor concrete de realizare a plaţilor/incasărilor pe relaţia Iran.

 

Privind regimul de export al marfurilor de origine UE, Comisia Europeana  poate furniza operativ informatii, inclusiv in limba română, introducând codul de Tarif Vamal al UE. Acest demers poate fi efectuat accesând:



http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/taric_consultation.jsp?Lang=ro

Biroul de Promovare Comercial Economică Teheran
I. Informatii generale
Denumirea oficiala: Republica Islamică Iran (Jomhuryi-e Eslami Iran)

Capitala: Teheran

Sistemul politic: Republica Islamică Iran are începând cu anul 1979, un sistemul politic islamic teocratic, în care prima poziţie în stat este ocupată de către Liderul Suprem, funcţie ocupată în prezent de ayatollahul Sayad Ali Hoseyni Khamenei. Presedintele ţării, în prezent Mahmmoud Ahmadi Nejad este şef al executivului, fiind ales prin vot direct, pentru un mandat de patru ani. Statul este guvernat pe baza unei constituţii de tip hibrid, adoptate prin referendum naţional la 24.10.1979, având la bază prevederile islamice ale Sharia. În conţinutul legii fundamentale se regăsesc şi elemente caracteristice sistemului constituţional francez.

Organizarea administrativa: Republica Islamică Iran este divizată administrativ- teritorial în 30 de provincii, fiecare dintre acestea fiind condusă de către un guvernator. Provinciile sunt divizate în districte si subdistricte. Republica Islamică Iran este condusă la nivel executiv, de către un guvern central propus de presedintele ţării, validat de Parlament.

Seful statului: Principala personalitate politica a statului iranian este Liderul Religios Suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, care i-a succedat Ayatollahului Khomeini după decesul acestuia în anul 1989. Liderul Suprem este numit de către Adunarea Expertilor, acesta fiind singurul organ de stat cu atributii în numirea, schimbarea, demiterea sau supervizarea activitătii sale.

Presedintele tarii este Mahmoud Ahmadinejad, ales prin vot democratic in vara anului 2005, reales în anul 2009, pentru câte un mandat de 4 ani. Candidaturile oficiale pentru funcţia de presedinte trebuie să fie aprobate prealabil de catre Consiliul Gardienilor. Preşedintele are rol de şef al Executivului şi coordonează activitatea unui Guvern compus din miniştrii de resort.



Instituţii de structură ale statului: Puterea legislativă este exercitata de către Adunarea Consultativă Islamică (Majlis-Parlament) care are un numar de 290 de membri, aleşi pentru un mandat de 4 ani. Principalele atributii ale Parlamentului sunt intocmirea legislatiei, ratificarea tratatelor internationale si aprobarea bugetului national. Candidatii la alegerile parlamentare trebuie sa primească înaintea înscrierii în cursa electorală aprobarea Consiliului Gardienilor. Alegerile parlamentare care s-au desfăşurat in cursul lunii martie 2012 au consolidat pozitia liderului sprem, ayatollahul Ali Khamenei, in defavoarea presedintelui Mahmoud Ahmadinejad, deoarece Khamenei a castigat majoritatea parlamentara, ce pune probleme pentru viitorul institutiei prezidentiale in Iran

Consiliul Gardienilor ( Shuray-e-Negahban) este o instituţie compusă din 12 membri, dintre care 6 sunt clerici numiti de catre Liderul Suprem, 6 fiind alesi de catre Parlament din cadrul juristilor propusi de catre seful Depatamentului de Justitiei. Consiliul Gardienilor analizează proiectele legilor adoptate de Majlis din perspectiva încadrării acestora în perceptele Legii Islamice (Sharia) şi compatibilităţii cu Constituţia ţării. Consiliul Gardienilor are drept de veto asupra deciziilor legislativului.

Consiliul Expedientei are rol de arbitraj între Parlament si Consiliul Gardienilor, servind totodata ca instituţie cu atributii de consiliere a Liderului Suprem. Liderul Suprem il numeste pe seful Justitiei, acesta din urmă numindu-l pe seful Curtii Supreme.

Adunarea Expertilor este formata dintr-un număr de 86 de clerici alesi pentru un mandat de 8 ani, candidatii fiind iniţial supuşi aprobării Consiliului Gardienilor. Adunarea Expertilor este singurul organ al statului islamic cu atribuţii de numire, schimbare, demitere şi supervizare a activităţii Liderului Suprem.

Geografie: Republica Islamica Iran are o suprafata de 1.684.0000 km2 fiind cel de-al 17–lea stat ca marime la nivel mondial. Iranul se invecineaza cu Azerbaidjan (432 km), Armenia (35 km), Turkmenistan (992 km), Afghanistan (936 km), Pakistan (909 km), Turcia (499 km) si Irak (1.458 km), avand acces la Marea Caspica (740 km), Golful Persic si Golful Oman.

Circa 20,7% din suprafata totala a Iranului o constituie terenurile deşertice si neproductive, 54,9% sunt pajisti naturale, 7,6% păduri si numai 14,4% teren potential arabil, din care 11,6 mil. ha sunt cultivate anual, restul fiind neutilizate.



Clima: Clima din Iran este preponderent aridă sau semiaridă cu excepţia zoneid e coastă a Mării Caspice unde clima este de tip subtropical. Temperaturile variază în timpul verii între 35-48 de grade Celsius şi iarna în jurul valorii de 0 grade Celsius.

Populatia: Conform datelor statistice, Iranului are o populaţie de 77.891.220 locuitori, din care 71% sunt in mediul urban. Circa 2/3 din populaţia ţării are vârste până la 30 de ani.

Rata natalităţii 18,5 nasteri/1.000 locuitori

Rata mortalitatii: 5,95 persoane/ 1.000 locuitori

Structura etnică a populaţiei din Iran este: 61%-persani, azeri-16%, kurzi – 10%, luri – 2%, balochi – 2%, arabi – 2% si turkmeni – 2%, alţii 1%.

Capitala tarii este Teheran, având o populatie de cca. 17 milioane locuitori.

Dintre cele mai importante orase menţionăm: Esfahan, Mashad, Shiraz, Bandar Abbas (cel mai mare port situat la Golful Persic) si Tabriz.



Religie: Republica Islamica Iran este o de ţară de origine musulmană, peste 90% fiind musulmani şhiiţi (religie oficiala de stat). Alte componente ale populaţiei sunt reprezentate de musulmani suniţi 8% şi 2% alte religii.

Comunicare: Limba oficiala in Iran este persana (farsi) fiind folosita de asemenea in Afganistan (alaturi de afgana) si Tadjikistan (dialectul tadgic) cat si dialectal (Daria) folosit în zona de graniţă cu Afganistanul. În contactele cu localnicii poate fi utilizată limba engleză, cunoscută de către o mare parte a exponenţilor mediului de afaceri.

Orele de afaceri: Săptămâna de lucru în Iran, pentru instituţiile guvernamentale este de 6 zile (de sâmbătă până joi, între orele 07.00/08.00 – 15.00/16.00). Băncile funcţionează după următorul program: 08.00 – 16.00 (11.30 joi).

Sarbatori publice: In Republica Islamică Iran următoarele date reprezintă sărbători publice:

- 11 februarie, 19 martie, 21-24 martie, 1 aprilie, 5 iunie;

- date variabile: sărbătorile religioase islamice ale calendarului lunar;

- în structura săptămânii, vineri este zi liberă iar joi programul de lucru este redus.



Ora locală: Pe intreg teritoriul Republicii Islamice Iran ora locală este GMT + 3,5 pe tot parcursul anului calendaristic. Faţă de România, ora locală în Iran se situează cu 30 minute, respectiv 1,5 ore în avans, funcţie de sezon.

Moneda: Moneda natională este rialul emis de Banca Centrală a R.I. Iran. În prezent cursul oficial de schimb este: 12 260 riali/USD. Acest curs stă la baza evaluărilor oficiale, însă nu este accesabil decât de către companiile care efectuează importuri de primă necesitate (alimente de bază şi medicamente).

Cursul real de schimb, care este circa 30 000 riali/USD este disponibil firmelor importatoare, pe piaţa liberă. În cursul lunii octombrie 2012, R.I.Iran s-a confruntat cu o prăbuşire bruscă a valorii monedei naţionale, specific fenomenului de hiperinflaţie, provocată de creşterea fără precedent a cererii de valută forte. Statul a intervenit în forţă, obligând casele de schimb să limiteze cursul utilizat.

În acelaşi timp, pentru obţinerea unei limitări a cererii de valută din piaţă, autorităţile au înfiinţat cursul FOREX, care are o valoare intermediară de circa 27 500 riali/USD, de care pot beneficia însă doar firmele iraniene care importă produse de importanţă deosebită, incluse în categoriile 3 şi 4.

Oamenilor de afaceri români care se deplasează în Iran, nu le recomandăm efectuarea de schimburi valutare la persoane private, acest lucru fiind interzis. Schimbul valutelor poate fi efectuat doar la case de schimb autorizate.



Procedura de intrare in Iran: Intrarea cetăţenilor străini in Iran este posibilă numai pe bază de viză eliberată de oficiul consular din ţara de origine a solicitantului, aplicată pe un paşaport valabil minim 6 luni, cu exceptia deţinătorilor de paşapoarte diplomatice, care au drept de şedere maximum 30 zile.

In scopul obtinerii vizei iraniene este necesara o invitatie, pana in prezent eliberandu-se viza doar in scopuri de afaceri sau in scopul reintregirii familiei.


II. Repere

Realitatea economică: Fiind un stat cu aşezare strategică pe tradiţionalul „Drum al mătăsii”, vechea Persie menţine statutul de placă turnantă a comerţului cu Orientul Mijlociu, zona Caucazului şi Orientul Îndepărtat, aflat în inima coridorului comercial dintre Europa şi Asia. Din acest considerent, actuala administraţie iraniană urmăreşte ca până la finele anului 2015, R.I.Iran să deţină capacităţi portuare capabile de manipularea a 160 milioane tone mărfuri, anual, în rezonanţă cu aşteptările de dinamizare progresivă a comerţului regional. Porturile iraniene cu rezonanţă în activitatea de „shipping” sunt: Bandar Abbas, Chahbahar şi Bandar Imam Khomeini care au fost proiectate să manipuleze 6,2 milioane containere de 20 picioare şi 26,6 milioane tone mărfuri generale.

Din aceiaşi perspectivă prezintă importanţă reţeau de cale ferată a R.I.Iran care plasează statul islamic pe locul 11 mondial ca utilizator al căii ferate pentru transporturi generale. Planurile de dezvoltare globală ale Iranului prevăd extinderea actualei reţele de cale ferată de la 11000 km, la 17000 km, până în anul 2013 cu perspectiva de atingere a lungimii totale de 25000 km până în anul 2020. Pe această dimensiune sunt în desfăşurare lucrări pentru realizarea unor noi magistrale de cale ferată: Iran-Kazakhstan-Turkmenistan, Iran-Afganistan, Iran-Iraq, Iran-Armenia, Iran-Tadjikistan.

În paralel, Iranul a dezvoltat reţeaua de şosele şi autostrăzi plasându-se pe locul 28 mondial din perspectiva lungimii totale a căilor rutiere. La aceasta a contribuit preţul preferenţial al carburanţilor care a determinat dezvoltarea transporturilor rutiere de marfuri în Iran.

Punerea în aplicare a planurilor strategice privind dezvoltarea economică şi a infrastructurii a determinat înfiinţarea de către Iran a 6 zone economice libere (ZEL): Anzali, Aras, Arvand, Chahbahar, Qushm şi Kis. Acestea asigură firmelor străine multiple avantaje: acces facil la posibilităţile de transport naval, aerian, terestru; proximitatea rezervelor de materii prime din Iran şi statele vecine din Golful Persic, Caucaz şi Asia Centrală; acces la utilităţi generale; resurse umane calificate; climat şi condiţii de viaţă favorabile. Activitatea în zonele libere iraniene este reglementată de un cadru juridic flexibil dedicat atragerii parteneriatelor cu străinătatea. Potrivit acestuia este garantat dreptul de proprietate în proporţie de 100 % asupra companiei înfiinţate, libertatea de a repatria integral profiturile obţinute, scutirea de taxe pentru 15 ani, protejarea şi garantarea investiţiei, capacitatea de a deţine în proprietate construcţiile ridicate şi a obţine terenuri în leasing la preţuri preferenţiale. Adiţional, fimele care operează în zonele libere beneficiază de scutirea de taxe vamale şi impozite pe profituri pentru mărfurile importate iar oamenii de afaceri străini care optează pentru intrarea directă în ZEL nu au nevoie de vize acordate în avans.



Statistic, R.I.Iran se clasează pe locul al 21 lea mondial, din punct de vedere al producţiei industriale şi pe locul 38 după veniturile realizate din producţie. În anul 2008, Iran a atins recordul de extractie pentru ţiţei, cu 6,1 milioane barill într-o zi. R.I.Iran deţine rezerve semnificative de hidrocarburi (locul al 2 -lea mondial la rezerva de gaze naturale şi petrol şi locul al 4 -lea mondial ca producător de petrol), acestea constituind principala resursă de venituri a statului. În planul modernizării activităţilor de comerţ exterior, Iranul a aplicat programe de încurajare a exporturilor non-hidrocarburi, necesare diversificării segmentului industrial şi de comerţ al statului. În prezent acest gen de exporturi au atins valoarea de 29 miliarde USD, anual. Unităţile industriale iraniene se împart în intreprinderi mari şi întreprinderi mici. Acestea din urma îşi desfăşoară activitatea cu maximum 10 salariaţi şi sunt prezente atât în mediul rural (specializate pe producţie textilă, confecţii, covoare) cât şi urban (producţie textilă, comerţ, produse alimentare, confecţii metalice). Cea mai importantă ramură constructoare de maşini iraniană este reprezentată de industria automobilelor, datele statistice relevând o depăşire a veniturilor realizate pe acelaşi segment de producţie de către Italia. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Constructorilor de Autovehicole, Iranul cu cele 1400000 unităţi produse se clasează pe locul al 12 lea mondial. Industria de profil este reprezentată de doi operatori principali: IRAN Khodro şi SAIPA. Recent au fost asimilitate la Iran Khodro, în producţie de asamblare, modelele Dacia LOGAN (Tondar) pentru care ţara noastră livrează unităţi CKD. Ulterior aplicării regimului sancţionatoriu, care a coincis cu retragerea unor producători consacraţi de pe piaţa iraniană (Toyota, Mazda, Peugeot) , industria automobilelor din Iran a înregistrat un regres major. Corelat rezervelor importante de hidrocarburi pe care le deţine, Iranul a dezvoltat industriile conexe şi de prelucrare pe orizontală: prospectare, extracţie, rafinare, petro-chimie. Aceste industrii reprezintă un sector viabil pentru implementarea expertizei româneşti şi pentru exportul de echipamente şi utilaje. Ambele zone de exploatare hidorcarburi au atras multiple investiţii din partea statului dar şi din partea unor grupuri private. Industria iraniană este bine reprezentată şi în zona mineritului, statul islamic situându-se între primele 10 state după diversitatea resurselor minerale deţinute. Acestea constau din: cărbune, fier, cupru, plumb, zinc, crom, baritină, sare, gips, molibden, stronţiu, siliciu, uraniu şi aur. Adiţional exploatărilor miniere cunoscute, Iranul deţine şi rezerve de pietre semipreţioase şi preţioase. Potrivit brokerilor de minereuri prezenţi în marile ringuri ale burselor internaţionale de mărfuri, Iran a devenit un exportator semnificativ de minereu de fier, principalul beneficiar în prezent fiind China. La finele anului 2011 Iran s-a clasat pe locul al şaselea mondial în calitate de exportator de minereu de fier, cu livrări totale de 16 milioane tone.

Industria metalurgică, se află în evoluţie, Iranul ajungând exportator de oţel cu aproape 850000 tone anual. Statistic Iranul se află pe locul al 16 lea mondial la producţia de oţel.

Urmare a dezvoltării sectorului imobiliar, în Iran a luat amploare producţia de ciment, care în prezent a ajuns la 30,8 milioane tone.

Guvernul iranian a iniţiat programe de dezvoltare în agricultură şi industrie alimentară corelat necesităţii de asigurare a hranei pentru cei aproape 75 milioane locuitori. Astfel, la nivelul secţiei economice a ambasadei a fost identificat un potenţial valoros pentru cooperare şi export românesc pe acest segment de activitate.
Efectul sancţiunilor economice: Spaţiul persan deţine un potenţial economic semnificativ, cu relevanţă în planul intereselor economice ale ţării noastre, dificil de valorificat însă, din cauza disfuncţiilor structurale instalate în managementul promovat de sistemul teocratic iranian. Mecanismele economice în ansamblul lor sunt afectate profund de intervenţia constantă a statului, care din motive de politică internă, susţine sectoare ineficiente economic. Recurgerea în mod metodic la controlul preţurilor şi al pieţei valutare, menţinerea subvenţiilor sociale, implicarea statului în politica bancară, determină distrugerea progresivă a sectorului privat, cu precădere a segmentului întreprinderilor mici şi mijlocii. Mediul de afaceri intern a devenit puţin atractiv, fiind afectat de corupţie instituţională.

Urmare a disensiunilor majore politice dintre statul islamic şi restul puterilor lumii privind programul său nuclear şi balistic, din necesitatea de a forţa o soluţie diplomatică, Iranul a fost supus unui set complex de sancţiuni economice. Uniunea Europeană s-a aliniat efortului mondial de constrângere a regimului de la Teheran, adoptând o conduită intransigentă, prin măsuri concrete de limitare a comerţului şi cooperării cu statul islamic. Astfel, au fost puse sub embargou, pe lângă comerţul cu materiale şi produse cu dublă utilizare, industria petrolieră, petrochimia, operaţiunile financiare, Banca Centrală a Iranului. O nouă etapă de sancţionare a fost marcată la 01 iulie 2012, când UE a impus embargoul pe achiziţiile de ţiţei din Iran, ulterior la 15.10.2012 fiind interzis printre altele şi exportul de metal. Ca reacţie la inflexibilitatea regimului de la Teheran, Consiliul ministrilor de externe al UE a adăugat pe lista entităţilor sancţionate: ministerul petrolului, al energiei, precum şi companiile petroliere de stat şi cele de transport naval.

Măsurile au fost luate în urma unui proces complex de evaluare asupra poziţionării politice a Iranului în raport cu statele Uniunii Europene şi a rolului determinant deţinut în menţinerea instabilităţii în regiune.

În pofida declaraţiilor oficiale ale Teheranului, regimul sancţionatoriu a afectat profund economia iraniană. Scăderea dramatică a veniturilor din vânzarea de petrol, blocarea operaţiunilor financiare cu statul islamic, criza de lichidităţi şi deficitul bugetar au generat un caracter volatil, necontrolat al evoluţiilor din piaţă. Nesusţinută, moneda naţională s-a prăbuşit la începutul lunii octombrie, marcând intrarea Iranului într-o etapă de hiperinflaţie accentuată. În lipsa unor date certe statistice, bazându-ne pe evaluări şi observaţii directe am determinat că şomajul a atins nivelul de 30% , cu un vârf valoric fără precedent de 50% pe segmentul de populaţie tânără (sub 25 de ani). Aceste evoluţii au avut ca efect, accentuarea tensiunilor şi disensiunilor sociale.



Instituţii cheie pentru afaceri: Camera de Comerţ, Industrie şi Mine a R.I.Iran (CCIM), (http://en.iccim.ir/) înfiinţată în anul 1884, este un pilon de bază al sistemului instituţional de afaceri iranian, fiind controlată de stat. Preşedintele acestei instituţii are rang de secretar de stat şi este numit de către ministerul economiei şi finanţelor. CCIM coordonează şi are în subordine camerele de comerţ teritoriale (provinciale). Acestea gestioneaza in comun o reţea de baze de date şi informaţii, utile oamenilor de afaceri români. Serviciile oferite sunt specifice acestui gen de instituţii, respectiv servicii de mediere şi arbitraj comercial. CCIM are relaţii bilaterale statuate de acte juridice cu 40 de instituţii similare din străinatate (inclusiv din România) şi 28 de camere de comerţ bilaterale.

Alte instituţii esenţiale, cum ar fi: Organizaţia pentru Planificare şi Buget, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Organizaţia pentru Investiţii Străine şi Asistenţă Tehnico-Economică, Ministerul Comerţului, Fondul de Garantare a Exportului, Organizaţia pentru Promovarea Comerţului R.I.Iran, Oficiul pentru Drepturi de Proprietate Intelectuală, nu pot fi accesate de către străini, decât prin intermediul ambasadei şi al Departamentului de Protocol al Ministerului iranian de Externe.



Comertul exterior: Datorită politicii promovate, la nivelul anului 2012 nu există date oficiale privind evoluţia comerţul exterior al Iranului.

Din observaţiile directe efectuate la nivelul secţiei economice a Ambasadei României, rezultă că în anul 2012 au scăzut exporturile de petrol, de la circa 2,45 milioane barili pe zi la 1,3 milioane barili pe zi. În actualele condiţii şi-au menţinut poziţia de beneficiari esenţiali: China, India, Coreea de Sud şi Japonia.

Remodelarea fluxurilor de afaceri ale Iranului, prin ţări intermediare ca Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite, China, Federaţia Rusă au determinat o creştere substanţială a cifrelor de comerţ exterior cu aceste state, în detrimentul schimburilor comerciale cu Europa.
Relaţiile României cu Republica Islamică Iran:

Volumul schimburilor comerciale la 9 luni in anul 2012

-milioane dolari-


EXPORT

IMPORT

TOTAL

SOLD

2011

2012




2011

2012




2011

2012




2012

mil. $

mil. $

%

mil. $

mil. $

%

mil. $

mil. $

%

mil. $

192,592

269,403

+39,88

70,32

16,46

-70,6

262,912

285,863

+8,7

+252,943

Structura exporturilor în anul 2012 (la 9 luni, în ordine valorică):

-produse ale industriei constructoare de autovehicole, respectiv componente şi subansamble produse la uzinele Dacia, unităţi CKD şi piese de schimb, integrate într-un proces de asamblare în Iran, a modelului berlinei LOGAN,

-cereale,

-boilere, dispozitive mecanice,

-produse electrotehnice, motoare electrice

-produse din metal (fier şi fontă),

-aparate optice, fotografice şi cinematografice,

-roţi monobloc, osii şi boghiuri pentru vagoane şi locomotive,



Structura importurilor în perioada de raportare

-produse chimice organice;

-fructe uscate;

-fistic.


Oportunităţi de export, identificate în contextul actual

Regimul sancţionatoriu aplicat Iranului, la care s-a aliniat şi România, oferă din ce în ce mai puţine nişe legitime pentru comerţul bilateral. În cursul activităţii desfăşurate în spaţiu în anul curent au fost identificate următoarele oportunităţi pentru exportul românesc:



    • rulmenţi pentru autoturisme;

    • autoturisme Dacia Duster;

    • autocamioane şi autobasculante;

    • produse agricole şi produse alimentare (cereale comune, floarea soarelui, carne de oaie carcasă, specialităţi din carne de pui şi animale vii);

    • material rulant (vagoane, boghiuri de vagoane, locomotive Diesel şi electrice, sisteme de automatizare pentru calea ferată, rame de metrou); inclusiv reparaţii şi amenajări , modernizări de vagoane de călători;

    • corpuri de iluminat, becuri, componente cu LED pentru iluminat;

    • cherestea de răşinoase;

    • mobilier rustic din răşinoase;

    • produse cosmetice;

    • motoare electrice;

    • piele brută;

    • chimicale pentru prelucrarea pieilor.

    • vaccinuri pentru zootehnie



III. Constituirea şi înregistrarea societăţilor comerciale:


Situaţia actuală nu recomandă agenţilor economici români, înfiinţarea de firme în Iran dar pentru documentarea acestora prezentăm câteva elemente legate de reglementările interne ale constituirii şi înregistrării de companii.
Societăţi comerciale

  1. Societati pe actiuni:

  1. Conditii generale:

  • cel putin trei actionari;

  • capital minim:

  • 1.000.000 riali pentru societati private;

  • 5.000.000 riali pentru societati publice;

  • cel putin 35% din capital trebuie platit la momentul inregistrarii, restul in maximum cinci ani;

  • conducerea trebuie sa fie aleasa de actionari;

  • este necesara numirea unui inspector financiar desi legislatia nu specifica in mod direct auditul;

  • cel putin 10% din profit trebuie sa fie distribuit, cu toate ca de cele mai multe ori aceasta prevedere este ignorata, cel putin 5% din profitul net anual trebuie sa fie depozitat pana la plafonul de 10% din capitalul social. Depozitul creat poate fi distribuit numai in cazul desfiintarii societatii comerciale.

  • plata dividendelor declarate la sfarsitul anului trebuie facuta in termen de opt luni;

  • adunarea generala a actionarilor are dreptul sa decida alocarea unui procent din profitul net sub forma unui bonus acordat directorilor. Limita maxima a acestuia nu trebuie sa depaseasca 5% din suma profitului distribuit actionarilor in cazul societatilor publice si 10% in cel al companiilor private.

  1. Documente necesare inregistrarii la Biroul de Inregistrare a Companiilor:

  • declaratie semnata de membrii fondatori, in care se stipuleaza ca toate actiunile au fost subscrise, insotita de de un certificat de depozit emis de o banca locala pentru echivalentul a 35% din capitalul social al societatii;

  • contractul de asociere, intocmit conform prevederilor Codului Comercial, semnat de toti membrii fondatori;

  • declaratie privind detaliile de constituire (denumire, obiect de activitate, etc.);

  • protocoalele intocmite in procesul de infiintare, incluzand numele directorilor, inspectorilor contabili, etc;

  • declaratiile semnate ale directorilor si inspectorilor contabili privind acceptarea functiilor in cadrul societatii;

  • declaratie privind presa locala de larga circulatie in care vor fi publicate anunturile societatii comerciale in primul an de activitate.

  • inregistrarea societatii comerciale poate fi facuta si de alte persoane, prin porcura;

  • durata inregistrarii este de 2-3 saptamani de la data depunerii documentatiei;

  • costul inregistrarii, sub forma unui taxe de timbru, este de 0,2 % din capitalul social plus taxa de inregistrare.




  1. Societati cu raspundere limitata

  1. Conditii generale:

Sunt in general aceleasi ca in cazul SA, cu urmatoarele precizari:

  • capitalul social nu are limita minima de suma;

  • societatea poate fi infiintata cu numar minim de doi asociati;

  • nu este necesara numirea mai multor directori cu exceptia cazului cand numarul asociatilor este mai mare de 12.

  1. Documente necesare inregistrarii:

Sunt aceleasi ca in cazul SA, cu urmatoarele precizari:

  • capitalul social trebuie depus in banca in totalitate la momentul inregistrarii;

  • durata inregistrarii este mai mica, de regula doua saptamani;




  1. Filiale

Infiintarea unei filiale in Iran se face prin inregistrarea unei societati comerciale straine la Oficiul pentru Inregistrarea Companiilor Straine, fiind necesara urmatoarea documentatie:



  • o hotarare a Consiliului de Conducere a companiei straine legalizata si autentificata de autoritatile indrituite si certificata de Consulatul iranian din tara respectiva, prin care se atesta intentia de inregistrare a unei filiale in Iran cu specificarea numelui sefului acesteia;

  • Protocoalele si Contractul de Asociere, atestate de autoritatile tarii respective si legalizate de Consulatul Iranului. Documentele trebuie sa specifice adresa, data inregistrarii si bilantul ultimului an financiar;

  • Certificatul de inregistrare, emis de autoritatea in domeniu, atestat de autoritatile locale si legalizat de Consulatul Iranului;

  • documente din care sa reiasa valoarea capitalului social, atestate in aceleasi conditii;

  • procura prin care persoana desemnata se ocupa de inregistrarea filialei in Iran si prin care este desemnat reprezentantul companiei, semnata de personalul autorizat la semnatura, atestata notarial si legalizata.

  • documentele trebuiesc traduse oficial in limba farsi, activitate derulata, de obicei prin intermediul Oficiului respectiv;

  • durata inregistrarii este de 4-5 sapatamani;


Agentia

Institutia de agentie (n.a. agency) acopera, in legislatia iraniana, un camp larg de reprezentare, definind relatia juridica in care o persoana (agentul) reprezinta o alta (principalul) in numele careia este autorizat sa actioneze. Codul civil iranian prevede: “Contractul de agentie este acela prin care una dintre cele doua parti o numeste pe cealalta ca reprezentant in ducerea la indeplinire a unui anumit lucru”.

Principalele tipuri de contracte de agentie recunoscute de de Codul comercial iranian sunt: Broker (agent comercial), Commission agent (comisionar) si Commercial Deputy (reprezentant comercial).

Cele trei notiuni sunt intelese in Iran astfel:

BROKER: o persoana care actioneaza contra plata, ca intermediar in derularea tranzactiilor sau prin gasirea unui partener de tranzactie pentru o persoana care intentioneaza sa faca afaceri;

COMMISSION AGENT: o persoana care desi face tranzactii in nume propriu, lucreaza de fapt pentru principal, in schimbul unei plati;

COMMERCIAL DEPUTY: o persoana care a fost desemnata de catre conducerea unei firme sa activeze ca reprezentant al sau in afacerile firmei sau filialei. Semnatura sa este obligatorie pentru firma.

Conform Codului Civil, contractul de agentie intra in vigoare printr-un cuvant sau act care indica o reprezentare.

In functie de scop, contractul de agentie poate include toate afacerile principalului sau poate fi limitat la anumite domenii.

Cele mai intalnite tipuri de agenti infiintati prin contract sau procura legalizata sunt:



  • Agent Special: activeaza numai in anumite ocazii sau pentru un scop precis;

  • Agent General: activeaza in anumite limite prevazute prin contractul de agentie;

  • Agent Universal: activeaza cu depline puteri in numele principalului;

  • Agent Del Credere: activeaza cu asumarea unei anumite raspunderi in garantarea principalului


Aspecte privind plata agentului

Principalul operator trebuie sa plateasca toate cheltuielile efectuate de agent in indeplinirea contractului, plus remuneratia acestuia, cu exceptia cazului in care contractul prevede altfel. De obicei plata agentului se face prin intelegere reciproca. Daca nu exista o intelegere privind plata sau suma aferenta platii, aceasta se va face conform obiceiurilor si practicii locale.

In general, agentul comercial sau comisionarul nu poate pretinde o remuneratie daca nu s-a realizat nici o tranzactie prin contractul de agentie. Atunci cand tranzactia este conditionata, agentul va fi platit doar dupa indeplinirea conditiilor. Daca tranzactia este anulata, agentul are dreptul sa fie platit, daca anularea nu este rezultatul actiunii sale.

Alte aspecte specifice

Codul Civil iranian interzice numirea de catre agent a unui sub-agent fara autorizatea implicita sau expresa a principalului. Daca un agent incredinteaza unui tert executia indatoririlor sale, fara a avea dreptul de delegare, atat el cat si terta persoana raspund in fata pricipalului pentru pierderile suferite.

Conform legilor iraniene contractul de agentie este unul revocabil. El poate inceta in urmatioarele situatii:


  • prin decizia principalului;

  • prin decizia agentului;

  • moartea sau imbolnavirea uneia dintre parti.

Contractul poate fi terminat si prin hotarare juridica, prin falimentul principalului sau incetarea obiectului de lucru contractat. Principalul poate inceta contractul oricand doreste, cu exceptia cazului in care acest lucru nu se poate face datorita stipularilor contractuale, de exemplu in cazul contractului de vanzari.

Facilitati oferite in zonele libere

  • 15 ani scutire la plata impozitului pentru orice activitate economica;

  • transfer nelimitat al valutei peste hotare;

  • garantarea drepturilor legale ale investitorilor straini;

  • volumul investitiei si procentajul participarii straine nu sunt limitate;

  • pocedura de functionare este simplificata;

  • miscarea libera a capitalului in strainatate, Iran si alte zone libere;

  • nu se paercep taxe vamale si alte cheltuieli comerciale pentru materiile prime si utilajele folosite in procesul de productie;

  • investitia poate fi 100% straina;

  • posibilitatea inchirierii terenului de catre straini;

  • rata tranzactiilor in valuta si schimbul in moneda nationala este determinata de cererea si oferta din zona libera;

  • dreptul la infiintarea de banci, institutii private de credit si birouri de schimb fara restrictii de parteneriat cu entitatile locale;

  • importul oricaror produse, cu exceptia bunurilor interzise prin legea islamica sau neautorizate prin reglementarile specifice ale zonei;

  • tranzitul si re-exportul produselor nu intampina o birocratie excesiva;

  • facilitati la export pentru bunurile produse in interiorul zonei;

  • in functie de nivelul valorii adaugate si materiilor prime locale folosite in productie, exportul in Iran este scutit de taxe vamale si comerciale. In cadrul acestei operatiuni, taxele vamale si comerciale se aplica numai pentru materiile prime si componentele folosite in productia bunurilor;

  • relatia angajat-angajator respecta contractul de munca. Orice disputa in domeniu este examinata de o comisie formata din angajator, angajat sau reprezentantii acestora si un delegat al autoritatii zonei libere.



Marci inregistrate


Legea inregistrarii marcilor si inventiilor prevede ca o marca poate fi orice tip de inscris, desen, fotografie, numar, cifra, cuvant, sigiliu, etc., adoptat pentru a identifica si distinge bunurile si serviciile.

Urmatoarele marci nu pot fi inregistrate in Iran:



  • steagul national al Iranului, orice alt drapel pe care guvernul il interzice sa fie folosit in acest sens, insignele si medaliile emise de guvern;

  • marcile institutiilor oficiale precum Semiluna Rosie, Crucea Rosie, etc;

  • cuvinte sau grupuri de cuvinte care sa induca legaturi oficiale cu autoritatile iraniene;

  • marcile care aduc atingere ordinii publice si bunelor moravuri;

  • marcile care au fost inregistrate de alta entitate sau care se se aseamana intr-o mare masura cu alte marci.

Strainii care activeaza in activitati de productie, comerciale sau servicii pot solicita inregistrarea marcilor in Iran. Pentru inregistrare, bunurile sunt clasificate in 36 de categorii, grupate in 7 capitole, intre care clasa 35 acopera serviciile iar clasa 36 cuprinde bunurile nespecificate in alta parte.

In general, inregistrarea marcilor in Iran este optionala. Fac exceptie produsele farmaceutice, alimentele conservate si impachetate, bauturile si cosmeticile, fie ele produse in Iran sau importate. Mostrele si produsele importate pentru uz personal nu se supun reglementarilor privind marcile inregistrate.

Valabilitatea marcilor este de 10 ani cu drept de reinoire pentru aceeasi perioada. Daca o marca nu este folosita in regim comercial pe o perioada de 3 ani, ea poate fi anulata la cererea unui tert.

Taxe si Impozite


Conform Legii Impozitarii Directe, sunt impozabile urmatoarele:

  • terenurile si proprietatile imobiliare;

  • venitul obtinut din activitati agricole;

  • salariile, meseriile, corporatiile;

  • venitul incidental;

  • orice alt venit provenit din diverse surse.

Beneficiaza de scutiri de la plata taxelor si impozitelor urmatoarele venituri:

  • obtinute din activitati de productie si miniere, in baza licentelor sau cartilor de identitate emise de Ministerul Industriei si Minelor si alte ministere, pentru o perioada de 4, 6, sau 8 ani;

  • obtinute din activitati desfasurate in zonele economice speciale, pe o perioada de 15 ani;

  • obtinute din exportul produselor industriale finite; 50% din venitul realizat din exportul altor bunuri si servicii este scutit de impozit;

  • provenite din toate activitatile agricole, cresterea animalelor, pescuit si altele de acelasi gen;

Sunt scutite de la plata impozitului si ministerele, organizatiile guvernamentale, unele institutii de uz public, fundatiile culturale, religioase si stiintifice.

Contractorii straini care activeaza in constructii, transporturi, proiectare, supervizare, evaluare tehnica si servicii topografice sunt supusi platii unui impozit global anual de 12%. Procentul maxim al impozitului aplicat veniturilor obtinute de entitatile straine care activeaza in Iran in alte domenii este de 35%. Pentru evitarea dublei impozitari, este necesar ca partea straina sa dovedeasca plata impozitelor in tara respectiva.

Filialele sau agentiile companiilor straine care nu sunt autorizate sa desfasoare activitati cu obtinere de profit sunt scutite de impozite, avand insa dreptul sa se angajeze in operatiuni de marketing si de strangere de informatii de natura economica.

Drepturi ale cetatenilor straini in Iran


Conform Codului Civil, cetatenii straini sunt indrituiti la recunoasterea completa a drepturilor civile, beneficiind de protectia legii impotriva violarii proprietatii sau drepturilor legale si avand dreptul la actionare in instanta.

Dreptul la proprietate asupra constructiilor sau unei activitati in Iran se realizeaza prin aprobare guvernamentala. Din momentul intrarii in proprietate, strainii beneficiaza de aceleasi drepturi ca si cetatenii iranieni. Daca cetateanul strain isi schimba resedinta (domiciuliul) permanent din Iran in alta tara, este obligat sa transfere titlul de proprietate unui cetatean iranian sau altui cetatean strain beneficiind de acelasi drept. Exceptia de la necesitatea rezidentei permanente in Iran o constituie cazul in care Consiliul de Ministri acorda dreptul la proprietate asupra imobilelor strainilor care calatoresc cu regularitate in Iran in scop turistic sau de recreere.

Cetatenii straini au dreptul la resedinta temporara in Iran. Protectia capitalului strain este stipulata in Legea pentru atragerea si protejarea capitalului strain. Drepturile asupra proprietatii intelectuale sunt recunoscute legal, Iranul fiind membru al Conventiei de la Paris. Copyright-ul este protejat prin reglamentari interne, Iranul nefiind membru al Conventiei de la Berna. Filialele companiilor straine in Iran beneficiaza de aceleasi drepturi legale ca si companiile iraniene.

Dreptul la munca al cetatenilor straini in Iran este acordat pe baza de permis de munca, emis pe o perioada de un an, cu posibilitatea innoirii sau extinderii pe aceeasi perioada. Permisul temporar se emite pe o perioada de trei luni. Strainii pot lucra in Iran in sectoarele neacoperite de forta de munca interna sau in acelea in care pe plan intern nu exista expertiza necesara.

In principiu, cetatenii straini care lucreaza in Iran beneficiaza de asigurari sociale in aceeasi masura ca si cei iranieni, cu exceptia cazurilor in care sunt incheiate acorduri bilaterale sau multilaterale intre parti.
IV. Adrese utile
AMBASADA ROMANIEI LA TEHERAN

Adresa: No.89 Shahid Meski (12, Fakhrabad St.), Baharestan Avenue, Tehran, I.R. Iran

Tel: 0098 21 77539041 / 77647570

Fax: 0098 21 77535291

E-mail: teheran@mae.ro

Şeful misiunii: E.S. Dl. Cristian TEODORESCU, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Iran.


BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL ECONOMICA A ROMANIEI LA TEHERAN

Adresa: No.89 Shahid Meski (12, Fakhrabad St.), Baharestan Avenue, Tehran, I.R. Iran

Tel: 0098 21 77525819

Fax: 0098 21 77535291

E-mail: teheranbpce@gmail.com

Consilier economic: Eduard Aurelian COSTIN


CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE TEHERAN

Adresa: no.285, Ostad Motahari Avenue, Teheran

Telefon: 0098 21 88715661-2 / 88701912-4

Fax: 0098 21 88713415-16

E-mail: info@tccim.ir

Website: www.tccim.ir


CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE A R.I.IRAN

Adresa: no. 124, Taleghani Avenue, Teheran

Telefon: 0098 21 88830064-5

Fax: 0098 21 88825111

E-mail: info@iccim.org

Website: www.iccim.org


CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE ARAK

Adresa: no.9, Ghaem Magham Avenue, Arak

Telefon: 0098 861 2272020-1

Fax: 0098 861 3280706

E-mail: exhibitionaffairs@gmail.com

Website: www.arakccim.ir


CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE KERMAN

Telefon: 0098 341 2441056-59

Fax: 0098 341 2453465

E-mail: N.noorbakhsh@kermanccim.org


IRAN INTERNATIONAL EXHIBITION COMPANY (institutie aflata sub tutela MINISTERULUI COMERTULUI)

Adresa: Tehran Permanent Fairground, Shahid Chamran Highway, Teheran

Telefon: 0098 21 22662691

Fax: 0098 21 22662697

E-mail: info@iranfair.com

Website: www.iranfair.com


LINK-uri UTILE
www.president.ir/en/ - Presedintia Republicii Islamice Iran

www.mefa.gov.ir – Ministerul Economiei si Finantelor

www.mfa.gov.ir – Ministerul Afacerilor Externe

www.moe.org.ir – Ministerul Energiei

www.mrt.ir – Ministerul Drumurilor si Dezvoltării Urbane




Yüklə 102,95 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin