MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDEŢULUI TULCEA
STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
Anul şcolar 2011- 2012
-
CONTEXTUL LEGISLATIV, POLITIC-INSTITUŢIONAL,
CULTURAL, REFORMATOR CU CONEXIUNI ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI
Pe baza datelor furnizate de analiza diagnostică a anului şcolar trecut şi având în vedere priorităţile strategice ale reformei sistemului educaţional actual, s-au conturat pentru anul şcolar în curs următoarele obiective:
5. Obiective generale
-
Sporirea accesului tuturor copiilor la o aducaţie de calitate şi creşterea ratei de succes şcolar;
-
Creşterea eficienţei procesului instructiv-educativ prin valorizarea evaluării rezultatelor învăţării;
-
Întărirea autonomiei instituţionale în condiţiile implementării strategiei de descentralizare;
-
Asigurarea şi controlul calităţii procesului şi serviciilor educaţionale în toate unităţile de
învăţământ din judeţ;
-
Eficientizarea activităţii manageriale şi creşterea performanţei unităţilor de învăţământ;
-
Dezvoltarea capacităţii I.S.J. şi unităţilor de învăţământ în domeniul gestiunii rerurselor umane;
-
Educaţia permanentă în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii;
-
Democratizarea sistemului de învăţământl, dezvoltarea parteneriatului educaţional;
-
Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale;
-
Dezvoltarea activităţii de cooperare europeană/internaţională.
II. ANALIZA INSTITUŢIONALĂ A INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN
II.1. Inspectoratul şcolar – principalele probleme legate de organizare, competenţe profesionale, respectarea legalităţii, marketing educaţional, imagine, relaţii comunitare.
II.1.1. Probleme de organizare.
Întreaga activitate desfăşurată la nivelul I.S.J.şi unităţilor de învăţământ a fost proiectată, prin programe manageriale, anual şi semestriale, fundamentate pe analiza de nevoi, rezultat al diagnozei,cuprinzând acţiuni adecvate obiectivelor propuse.În acest context, s-a urmărit realizarea funcţiilor manageriale pe întregul parcurs, de la proiectare la control şi evaluare,prin acţiuni şi responsabilităţi concrete.
Un aspect important avut în vedere în derularea activităţii instituţionale l-a constituit asigurarea suportului legislativ şi actualizarea permanentă a bazei de date, aceasta reprezentând o garanţie a corectitudinii actului decizional la orice nivel. În acest sens, s-a urmărit o comunicare şi informare permanentă şi eficientă între unităţile şcolare şi inspectoratul şcolar.Astfel, au fost transmise către toate şcolile informaţii privind noile programe şcolare, regulamente şi metodologii pentru toate compartimentele activităţii, note de probleme vizând aspectele generale şi/sau specifice care necesitau atenţie la un moment dat. De asemenea, s-a urmărit asigurarea resurselor financiare necesare desfăşurării activităţii, în fiecare domeniu, la fiecare nivel atât sub aspectul logisticii, cât şi al asigurării unui spaţiu şcolar adecvat.În acest scop, s-au utilizat resursele financiare acordate de la bugetul de stat, dar şi cele provenind din derularea unor proiecte cu organisme internaţionale. Serviciul financiar-contabil a realizat o judicioasă compartimentare a fondurilor, iar creditele au fost utilizate aproape de procentul maximal conform destinaţiei stabilite.
Imaginea Inspectoratului Şcolar, a învăţământului tulcean, în general, a fost promovată prin interviuri, comunicate de presă, prin realizarea unor pliante de popularizare a ofertei educaţionale, îndeosebi a liceelor, grupurilor şcolare şi SAM-ului. Conducerea inspectoratului şcolar, inspectorii şcolari de specialitate, cu atribuţii teritoriale, au asigurat în permanenţă consilierea echipelor manageriale din şcoli, promovând ca directori cadre didactice competente. Se pot aprecia progresele realizate sub aspectul organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ, asigurării bazei materiale şi a ambientului şcolar, exercitării atribuţiilor manageriale.În acelaşi timp, s-au identificat o serie de disfuncţii care au avut repercusiuni negative asupra managementului şcolilor şi activităţii didactice :
-
proiectarea unor programe manageriale formale care nu ţin seama de realităţile şcolii şi care nu au la bază diagnoze obiective şi realiste, nefiind realizabile;
-
existenţa unui număr relativ redus de cadre didactice, îndeosebi în mediul rural, care să poată îndeplini condiţiile în vederea promovării ca manageri ai şcolilor;
-
insuficienta implicare a unor consilii locale: se mărginesc adesea să distribuie în şcoli fondurile provenite din fondul centralizat al statului, fără a se preocupa de găsirea unor surse alternative, extrabugetare de susţinere a învăţământului;
-
inconsecvenţa monitorizării activităţii în teritoriu datorată lipsei unor proceduri adecvate;
-
imposibilitatea realizării feed-back-ului, în unele situaţii, ca urmare a superficialităţii în îndeplinirea unor sarcini la un anumit nivel/ compartiment.
II.1.2. Competenţe profesionale
ANALIZA SWOT
Puncte tari:
- postarea pe site-ul I.S.J. Tulcea a informaţiilor necesare şi transmiterea lor prin fax, e-mail, ftp;
- implicarea directorilor şi a responsabililor cu dezvoltarea resursei umane pentru reactualizarea bazei de date şi identificarea nevoii de formare;
- interesul crescut pentru perfecţionarea prin definitivarea în învăţământ şi acordarea gradelor didactice II şi I, precum şi pentru cursurile de formare continuă;
- existenţa în mediul urban a unui nucleu didactic cu potenţial metodico-ştiinţific foarte bun;
- metodişti şi formatori bine pregătiţi;
- formarea corpului de profesori mentori;
- instruire pentru utilizarea site-ului definitivat.edu.ro;
- cursuri de pregătire pentru candidaţii înscrişi la examenul naţional de definitivare în învăţământ.
|
Puncte slabe:
- motivarea redusă a cadrelor didactice cu experienţă pentru implicarea în activităţi metodice;
- rutină în proiectarea activităţilor metodice şi în alegerea modalităţilor de desfăşurare a acestora;
- cadrele didactice care nu au reuşit să parcurgă nici un program de formare în anul şcolar 2011-2012;
- neutilizarea dotărilor primite (videoproiector, calculatoare, AeL etc.);
- deficienţe în transmiterea şi recepţionarea informaţiilor.
|
Oportunităţi:
- participarea la programe şi proiecte de interes naţional şi / sau judeţean:
1. „La un click de educaţia modernă şi eficientă” POSDRU/87/1.3/62150 ( ISJ Iaşi + ISJ Tulcea) - 412 cadre didactice;
2. „Formarea profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră” POSDRU/57/1.3/S/32629 (9 cadre didactice);
3. Extinderea competenţelor IT în învăţământul preuniversitar – utilizarea eficientă a laboratoarelor informatizate POSDRU/87/1.3/S/62260 (40 cadre didactice);
4. Şcoala – Membru Activ al Societăţii Informaţionale POSDRU/87/1.3/S/62979 (21 cadre didactice);
5. Cadrul didactic – un profesionist în sistemul de învăţământ POSDRU/87/1.3/S/53889 (42 cadre didactice, fără evaluare, proiect sistat)
- participarea la cursurile desfăşurate la CCD Tulcea în anul şcolar 2011 - 2012:
1. Management educaţional - program acreditat MECTS prin OM nr. 3001/05.01.2011
grupa I - 19 participanţi;
grupa a II -a - 27 participanţi;
grupa a III -a - 17 participanţi;
grupa a IV -a - 17 participanţi.
2. Tehnologia Informaţiei Computerizate - nivel iniţiere - acreditat CNFP prin decizia nr. 74/28.05. 2008 - 17 participanţi;
3. Tehnologia Informaţiei Computerizate - nivel avansaţi - acreditat MECTS prin OM nr. 3001/05.01.2011 - 22 participanţi;
4. Proiect POSDRU 87/1.3/S/62536 "Formarea continuă a profesorilor de limba română, engleză şi franceză în societatea cunoaşterii" - 8 grupe - 25 cursanţi/grupă;
5. Proiect POSDRU /87/1.3/S/63698 "Formarea continuă a profesorilor de matematică şi ştiinţe economice în societatea cunoaşterii" - 2 grupe - 20 cursanţi/grupă;
6. Proiect POSDRU/1/1.1/S/5ID 4615 - "Competenţe cheie TIC în curriculumul şcolar" -
16 grupe - 22 cursanţi/grupă.
- introducerea de noi specializări la centrele de perfecţionare mai apropiate;
- diversificarea ofertei de programe de formare a universităţilor;
- aplicarea sistemului de asigurare a calităţii în unităţile de învăţământ;
- participarea la cursuri de formare continuă oferite de ANPCDEFP.
|
Ameninţări:
- acoperirea unor posturi din unităţile de învăţământ din mediul rural cu personal necalificat;
- existenţa în multe localităţi a învăţământului simultan cu impact negativ asupra actului educaţional;
- reducerea numărului de elevi de vârstă şcolară sau abandonul şcolar pot duce la restructurări pentru cadre didactice cu experienţă;
- lipsa unei strategii privind atragerea tinerilor în învăţământ;
- prejudecăţile familiilor privind alegerea unităţilor de învăţământ după criterii subiective;
- dotarea insuficientă a bibliotecilor şcolare cu materiale utile în perfecţionarea cadrelor didactice;
- lipsa ajutorului financiar pentru achiziţionarea de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic necesare îmbunătăţirii activităţii didactice din învăţământul preuniversitar;
- comunicarea cu unele unităţi de învăţământ sau centre de perfecţionare.
|
-
1. 3. Respectarea legalităţii
În toate deciziile s-a avut în vedere respectarea cu stricteţe a legalităţii deciziilor privitoare la organizarea şi funcţionarea instituţiilor subordonate I.S.J. Tulcea. În acest scop, Consiliul de Administraţie asigură luarea deciziilor în spiritul Legii Educaţiei Naţionale, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar precum şi a Ordinelor şi Reglementărilor elaborate de M.E.C.TS.
Întrunirea Consiliului de Administraţie s-a realizat lunar, în cadrul şedinţelor ordinare, conform graficului aprobat la începutul fiecărui an şcolar, precum şi în şedinţe extraordinare, în funcţie de solicitările diferitelor compartimente ale I.S.J. sau cu alte ocazii când a fost necesară luarea de decizii operative în situaţii nou apărute în fluxul activităţilor I.S.J. sau a organismelor acestuia.
Toate documentele elaborate de managerii Inspectoratului Şcolar au fost validate din punct de vedere juridic de consilierul juridic. Se poate afirma că la nivelul I.S.J., a unităţilor conexe şi a unităţilor subordonate nu au existat situaţii de nerespectare a legislaţiei sau sesizări privind o posibilă încălcare a legalităţii privind elaborarea deciziilor sau a emiterii unor documente.
Raport cu privire la soluţionarea petiţiilor/sesizărilor înregistrate în anul şcolar 2009-2010
-
La nivelul I.S.J. Tulcea, în anul şcolar 2011-2012, s-a înregistrat un număr de 54 de petiţii şi sesizări;
-
Soluţionarea acestora s-a făcut în termenul legal prevăzut de OG nr. 27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare apetiţiilor;
-
În vederea soluţionării petiţiilor s-au dispus măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate;
-
I.S.J. Tulcea nu a fost acţionat în instanţă în ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a petiţiilor;
Obiectul petiţiilor/ sesizărilor:
-
Administrarea patrimoniului unităţilor de învăţământ;
-
Comportamentul cadrelor didactice;
-
Conflictele cadrelor didactice cu conducerea unităţilor şcolare;
-
Încadrarea personalului;
-
Acordarea drepturilor băneşti.
II. 1.4. Imaginea I.S.J.
Activitatea ISJ şi a unităţilor de învăţământ din judeţul Tulcea s-a reflectat cu obiectivitate în presa locală, în general prin articole pozitive vizând activităţile educative, acţiunile în parteneriat, iar programele sociale guvernamentale ca „Euro 200”, „Bani de liceu”„ A doua şansă”, au ajuns la cunoştinţa comunităţii şi prin contribuţia mass- mediei locale. Nu au existat în anul şcolar 2011-2012 accente critice, referitoare la unele nemulţumiri privind calitatea produselor la Programele Guvernamentale „Laptele şi cornul”,”Consumul de fructe proaspete in scoli”.
Comunicarea cu presa tulceană scrisă şi vorbită a contribuit la informarea comunităţii asupra unor subiecte de ordin general - cum ar fi diferitele metodologii de examen/ concurs, rezultatele la examenele naţionale, ca şi la antrenarea opiniei publice în dezbaterea proiectelor legislative ale învăţământului.
Apreciem că nivelul de transparenţă al ISJ în relaţia cu presa a fost ridicat, conducerea inspectoratului şcolar, ca şi responsabilii diferitelor compartimente furnizând cu promptitudine informaţiile solicitate sau având iniţiativa de a anunţa în presă ceea ce au considerat de interes public.
ISJ Tulcea a fost deschis, permanent, nu doar în limitele programului de audienţe, către elevi, părinţi, personal din învăţământ, ceea ce a permis rezolvarea cu promptitudine a unor solicitări întemeiate, dezamorsarea unor potenţiale stări de conflict, clarificarea unor situaţii sau intervenţia promptă pentru soluţionarea unor disfuncţionalităţi.
Pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au fost depuse la secretariatul ISJ un număr de 54 de petiţii şi sesizări, având ca dministrarea patrimoniului unităţilor de învăţământ, comportamentul cadrelor didactice, conflictele cadrelor didactice cu conducerea unităţilor şcolare, incadrarea personalului, acordarea drepturilor băneşti. Soluţionarea acestora s-a făcut în termenul legal prevăzut de OG nr.27/2002. În vederea soluţionării petiţiilor s-au dispus măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate, astfel încât I.S.J. Tulcea nu a fost acţionat în instanţă în ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a petiţiilor.
În comunicarea cu MECTS au fost respectate termenele de raportare, monitorizarea realizându-se atât la nivel de compartiment, cât şi la nivelul secretariatului şi al conducerii ISJ. Unităţile de învăţământ au fost stimulate să valorifice conexiunea Internet prin accesarea site-ului www.edu.ro , astfel încât să se informeze în timp util asupra modificărilor legislative, metodologiei examenelor naţionale /admiterii/ mobilităţii personalului didactic/ etc., documentelor curriculare.
Fluxul bidirecţional de informaţii ISJ - unităţi de învăţământ s-a asigurat prin mijloace de comunicare multiple: note de probleme elaborate de ISJ, şedinţe cu directorii, activităţi metodice, activitatea inspectorilor de sector, note telefonice, fax, audienţe, adrese scrise, poşta electronică, multiplicarea şi distribuirea metodologiilor/ ordine MECTS, site-ul ISJ., etc.
II.1.5. Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale.
Oferta educaţională din anul şcolar 2011 – 2012 a urmărit corelarea nevoilor de formare ale judeţului nostru cu posibilităţile şcolilor de a satisface în mod optim şi funcţional opţiunile elevilor şi ale părinţilor. Pentru clasa a IX-a, raportat la numărul de absolvenţi ai clasei a VIII- a, s-au proiectat şi aprobat 81 clase a IX-a liceu, din care s-au realizat 76. În anul şcolar 2011 -2012 reţeaua şcolară a judeţului a cuprins 81 de unităţi cu personalitate juridică, după cum urmează :
-
5 grădiniţe (toate în mediul urban);
-
56 şcoli I – VIII (din care 13 în mediul urban şi 43 în mediul rural)
-
19 licee, colegii, grupuri şcolare, din care 3 în rural;
-
1 ŞAM (1 în urban);.
În legătură cu resursele umane implicate în activitatea didactică, precizăm că în anul şcolar analizat au fost cuprinşi în reţeaua şcolară un număr de 34.286 elevi, în învăţământul de masă, 97 elevi în învăţământul special
În urma unor inspecţii tematice desfăşurate în teritoriu s-a constatat că, în fundamentarea planului de şcolarizare, în special la unele şcoli din mediul rural, există unele disfuncţii :
-
se înregistrează întârzieri în fundamentarea judicioasă a planului de şcolarizare şi înaintarea lui la ISJ;
-
nu se prezintă la timp oferta şcolii către părinţi şi comunitatea locală;
-
nu se realizează o testare riguroasă a opţiunilor elevilor.
II.1.6. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi elevii, precum şi pentru persoanele care au părăsit temporar sistemul formal al educaţiei.
În anul şcolar în curs au fost cuprinşi într-o formă de învăţământ finanţat de la bugetul de stat 34286 elevi .
O atenţie sporită se acordă şi în acest an şcolar limbii materne a principalelor etnii minoritare din judeţ : ruşi, ucraineni, turci, rromi, greci. S-au format grupe şi clase în care elevii să studieze, pe lângă limba maternă, istoria şi tradiţiile etniei, confesiunea etniei.
În cadrul programului „A doua şansă” s-au realizat 5 clase învăţământ primar şi 6 clase învăţământ secundar inferior care au beneficiat de o încadrare cu personal didactic cu experienţă.
O situaţie cu totul deosebită pe coordonata activităţii de educaţie a constituit-o prevenirea absenteismului şi abordarea constructivă a situaţiilor elevilor problemă la nivelul judeţului. Din analiza situaţiilor statistice se constată o rată îngrijorătoare a absenteismului, mai mare în învăţământul urban decât în cel rural, cu repercusiuni negative asupra procesului de învăţământ. O cauză frecventă a acestei situaţii o reprezintă plecarea părinţilor în străinătate şi abandonarea copiilor fără a exista responsabilitate în supravegherea acestora.
II.1.7. Analiza punctelor slabe / tari în funcţionarea şcolilor din judeţ.
Puncte tari
Existenţa în majoritatea şcolilor din urban a unui nucleu de cadre didactice cu potenţial metodico-ştiinţific foarte bun.
Reabilitarea reţelei şcolare prin proiectele cu finanţare mixtă, externă şi guvern.
Dotarea şcolilor cu laboratoare de informatică, soft-uri informatice şi echipamente media.
Experienţe acumulate în realizarea de performanţe.
Mediul social permisiv pentru educaţie,
Disponibilitate pentru investiţii în educaţie la nivelul factorilor de decizie judeţeni.
Existenţa unităţilor conexe (CJAPP,CCD) a căror experienţă şi activitate poate fi valorificată pozitiv.
Interesul crescut al cadrelor didactice pentru propria dezvoltare profesională.
Interesul echipelor manageriale şi al consiliilor locale pentru dezvoltarea bazei materiale.
Buna colaborare între toate compartimentele I.S.J( între acestea şi unităţile şcolare), între inspectorat şi celelalte instituţii la nivel de judeţ .
Existenţa unor unităţi care promovează alternative educaţionale .
Existenţa unor şcoli cu statut de “Şcoală europeană”;
Derularea de parteneriate educaţionale cu instituţii publice, ONG-uri;
Organizarea cursurilor cu frecvenţă redusă şi „A doua şansă”.
Accesarea de proiecte/ programe de cooperare internaţională în domeniul educaţional, instituţional, grupuri dezavantajate.
Puncte slabe
Infrastructură şcolară necorespunzătoare formată din multe şcoli cu un singur rând de clase sau cu clase de învăţământ simultan, atât la învăţământul primar, cât şi la cel gimnazial;
Demografie scăzută , localităţi izolate şi o reţea de drumuri nepracticabile ;
Încadrare inadecvată performanţei şcolare (cu precădere în mediul rural);
Demers didactic preponderent informativ, dezinteres relativ al unor cadre didactice pentru activităţi de perfecţionare şi formalism în activităţile la nivel de catedre;
Numărul mare de suplinitori la unele discipline ( engleză, tehnic) nu asigură continuitatea la clasă ;
Derularea greoaie a lucrărilor de reabilitare a unităţilor şcolare, întârzierea finalizării acestora ;
Existenţa unui număr însemnat de şcoli fără acces la Internet determinând dificultăţi în comunicare;
Dificultatea încadrării cu personal didactic calificat în unităţi şcolare din mediul rural, datorită numărului redus de ore pe discipline;
Reticenţă relativă faţă de nou si schimbarea unor manageri şi cadre didactice;
Existenţa unor unităţi şcolare cu promovabilitate foarte scăzută la examenele naţionale , teze unice;
Unităţi şcolare fără autorizaţie sanitară de funcţionare;
Slabă preocupare pentru atragerea de fonduri extrabugetare;
Insuficienta pregătire a directorilor în managementul financiar.
III. ANALIZA PSIHO-SOCIO-DEMOGRAFICĂ ŞI DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ŞCOLARE
III. 1 Efective şcolare
Populaţia şcolară a judeţului Tulcea numără 34286 elevi şi copii preşcolari. Pe niveluri de învăţământ şi mediul de rezidenţă aceasta este structurată astfel:
CLASE SI ELEVI PE NIVELURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
AN ŞCOLAR 2011-2012
ÎNVĂŢĂMÂNT DE MASĂ
Nivel de învăământ
|
Clase total
|
Elevi total
|
Clase urban
|
Elevi urban
|
Clase rural
|
Elevi rural
|
Preşcolar normal
|
287
|
5884
|
81
|
1855
|
206
|
4029
|
Preşcolar prelungit
|
75
|
1835
|
75
|
1835
|
|
|
Primar
|
457
|
8748
|
175
|
4004
|
282
|
4744
|
Primar a doua şansă
|
5
|
69
|
1
|
11
|
4
|
58
|
Gimnazial zi
|
432
|
8721
|
163
|
3854
|
269
|
4867
|
Gimnazial F.R.
|
4
|
103
|
4
|
103
|
|
|
Gimnazial a doua şansă
|
6
|
98
|
3
|
36
|
3
|
62
|
Liceu zi
|
247
|
6595
|
231
|
3198
|
16
|
406
|
Liceu seral
|
12
|
305
|
10
|
251
|
2
|
54
|
Liceu F.R
|
8
|
216
|
8
|
216
|
|
|
Liceu ruta progresivă zi
|
26
|
574
|
24
|
531
|
2
|
43
|
Liceu ruta progresivă seral
|
26
|
686
|
25
|
672
|
1
|
14
|
An completare seral
|
2
|
49
|
2
|
49
|
|
|
Postliceal
|
7
|
245
|
7
|
245
|
|
|
Maiştri zi
|
1
|
37
|
1
|
37
|
|
|
Maiştri seral
|
2
|
58
|
2
|
58
|
|
|
Stagii de preg. practică
|
3
|
63
|
2
|
41
|
1
|
22
|
Total
|
1600
|
34286
|
814
|
16996
|
786
|
14299
|
ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL
Nivel de învăţământ
|
Clase total
|
Elevi total
|
Clase urban
|
Elevi urban
|
Clase rural
|
Elevi rural
|
Preşcolar
|
2
|
14
|
2
|
14
|
|
|
Primar
|
5
|
40
|
5
|
40
|
|
|
Gimnazial
|
4
|
28
|
4
|
28
|
|
|
Gimnazial prelungit
|
2
|
15
|
2
|
15
|
|
|
Total
|
13
|
97
|
13
|
97
|
|
|
III. 1. Tabel 1. Elevii înscrişi, populaţia judeţului şi rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar
Nivel
|
Copii/elevi înscrişi
|
Populaţie existentă
|
Rata brută de cuprindere 2011-2012
|
Total
|
Urban
|
Rural
|
Total
|
Urban
|
Rural
|
Total
|
Urban
|
Rural
|
Preşcolar
|
7719
|
3690
|
4029
|
9645
|
4749
|
4896
|
80,03%
|
77,70%
|
82,29%
|
Primar
|
8817
|
4015
|
4802
|
10140
|
4507
|
5633
|
86,95%
|
89,08%
|
85,24%
|
Gimnazial
|
8922
|
3993
|
4929
|
10000
|
4430
|
5570
|
89,22%
|
90,13%
|
88,49%
|
Liceal, prof.
|
8488
|
4958
|
539
|
10437
|
4692
|
5745
|
81,32%
|
105,66%
|
9,38%
|
Postliceal, maiștri
|
340
|
340
|
0
|
18542
|
9544
|
8998
|
1,83%
|
3,56%
|
0%
|
Total
|
34286
|
16996
|
14299
|
58764
|
27922
|
30842
|
58,34%
|
60,86%
|
46,36%
|
Din punct de vedere al distribuţiei pe medii de rezidenţă se constată următoarele:
-
un număr mai mare de copii preşcolari în mediul rural (4029 faţă de 3690 din mediul urban) ce se deduce în exclusivitate din aceea că populaţia de vârstă preşcolară este mai mare în mediul rural (4896 faţă de 4749 din mediul urban). Prin urmare, rata medie de cuprindere este de 80.03%, necuprinderea rezultând atât din înscrierile în proporţie de 50% a copiilor cu vârsta de 3 ani cât şi din frecvenţa scăzută a copiilor din zonele izolate. Datorita extinderii programului “Lapte şi corn” la nivelul preşcolar a crescut rata de cuprindere a copiilor din mediul rural defavorizat atât la nivelul preşcolar, cât şi la nivelul primar;
-
în învăţământul primar situaţia este oarecum asemănătoare în raportul rural faţă de urban. În ceea ce priveşte cuprinderea, se înregistrează un procent total de 86,95%. Datorită eforturilor depuse pe linia şcolarizării copiilor cu vârstă depăşită, în special pentru rromi, datorită funcţionării acestor clase mai ales în mediul urban, procentul de cuprindere atinge 89.08%, devansând pe cel din mediul rural;
-
în învăţământul gimnazial gradul de cuprindere este de 89,22%. Abandonul şcolar la acest nivel este de 0.01%.
-
Din punct de vedere al numărului mediu de elevi/copii pe clasă situaţia se prezintă astfel:
III. 1. Tabel 2. Numărul de elevi/ copii pe clasă/ grupă, pe niveluri şi tipuri de învăţământ
Tip învăţământ
|
Nivel
|
Total
|
Normal
|
Preşcolar
|
21.34
|
Primar
|
19.08
|
Gimnazial
|
20.18
|
Liceal
|
26.25
|
Prof., postliceal, maiştri
|
30.13
|
Total
|
23.40
|
Special
|
Preşcolar
|
7.00
|
Primar
|
8.00
|
Gimnazial
|
7.00
|
Gimnazial prelungit
|
7.50
|
Total
|
7.37
|
III. 2. Situaţia demografică ( diagnostică şi prognostică), conform recensământului oficial, a copiilor/tinerilor de vârstă de 3 ani şi peste, şcolarizaţi /cuprinşi sau nu în forme de învăţământ
Cuprinderea copiilor/tinerilor în diferite forme de învăţământ este evidenţiată în anexa III.2 prin calcularea ratei brute de cuprindere pe niveluri de învăţământ pe baza distribuţiei elevilor pe vârste şi sexe a populaţiei existente pe vârste şi sexe. Este evident efortul făcut pentru cuprinderea tinerilor cu vârstă depăşită de şcolarizare în formele legale de învăţământ
Perspectiva cuprinderii copiilor de 6 ani în clasa I se prezintă după cum urmează :
- un număr de 1903 de copii cu vârsta de 6 ani şi peste cuprinşi în grupa mare şi pregătitoare a grădiniţelor ar crea premizele unui număr mai mare de copii cuprinşi în clasa pregătitoare şi clasa I .
Pentru reducerea până la eliminare a abandonului şcolar în învăţământul primar şi o cuprindere mai bună a copiilor în învăţământul preşcolar, se depun eforturi atât din partea cadrelor didactice, directorilor şi inspectorilor pe linia motivării educaţionale, cât şi din partea Ministerului Educaţiei, a organelor administraţiei centrale şi locale , pe linia motivaţiei social economice ( programele guvernamentale „Laptele şi cornul”, “Implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli”, acordarea alocaţiei de stat elevilor, programul de distribuire a rechizitelor şcolare, burse, donaţii, sponsorizări etc. )
III. 3. Alţi indicatori demografici
În judeţul Tulcea evoluţia natalităţii a înregistrat o traiectorie descendentă în intervalul de timp 1990-2010, astfel de la 3885 copii născuţi în anul 1990, ajungându-se în anul 2010 la o natalitate de 2171 de copii, aceştia fiind structuraţi aproximativ egal pe sexe ( uşor mai mulţi de sex masculin). Pe medii de rezidenţă predomină cei din mediul rural ( mai ales datorita specificului administrativ teritorial al judeţului). Rata natalităţii în anul 2011 a fost de 8,3 la o mie de locuitori, născuţi vii 2022. Impactul asupra elevilor cuprinşi în învăţământul preuniversitar este acela că s-a înregistrat în anii 1996-2000 o scădere a populaţiei şcolare de nivel primar cu aproximativ 1000 de elevi/promoţie, în anul 2001 şi 2002 aceasta scădere este la nivel gimnazial la clasele a V-a şi a VI-a, iar faţă de anii 2005-2006 asistăm în anul 2011-2012 la o scădere a populaţiei şcolare de nivel primar şi gimnazial cu aproximativ 1500 de elevi/nivel. Ca urmare, scăderea numărului de clase din învăţământul primar şi gimnazial a dus la o scădere a numărului personalului didactic.
Rata şomajului la 31 august 2012 la nivelul întregului judeţ a înregistrat o valoare de 4.84%.
Structura populaţiei judeţului pe etnii se prezintă astfel:-Total populaţie – 256492, din care:
230843
|
români
|
131
|
maghiari
|
2272
|
rromi
|
1279
|
ucraineni
|
81
|
germani
|
16350
|
ruşi lipoveni
|
3334
|
turci
|
179
|
tătari
|
1680
|
greci
|
134
|
italieni
|
209
|
alte etnii
|
Dostları ilə paylaş: |