Studiul privind managementul locuințelor și al terenurilor republica Moldova



Yüklə 157,03 Kb.
səhifə5/5
tarix01.11.2017
ölçüsü157,03 Kb.
1   2   3   4   5

Concluzii și recomandări


Planurile de urbanism
În timp ce Guvernul absolut corect a recunoscut necesitatea de a avea Planuri urbanistice moderne în localități (Hotărîrea Guvernului 493/2013), însă încă nu este foarte clar modul în care planurile de urbanism vor fi elaborate. Provocarea imediată pare a fi de natură financiară. Totuși, există nevoia de a privi cu un pas mai departe și de a dezvolta un document de politici care să abordeze problemele legate de implicarea părților interesate în elaborarea planurilor urbanistice, și procesul de asigurare a calității pentru aprobarea planurilor urbanistice. Există pericolul ca în timp ce autoritățile locale au o responsabilitate oficială pentru elaborarea planurilor urbanistice, și nu au o experiență recentă, expertiză, precum și capacitatea de a face acest lucru, procesul de planificare urbanistică poate fi deturnat de "sponsori", și vor fi în cele din urmă influențate, nu va fi abordarea pe deplin a nevoilor de utilizare a terenurilor legate de dezvoltarea socio-economică într-o localitate anume.

Este foarte important pentru Republica Moldova, că preocupările specifice ale țării nu sunt trecute cu vederea în planurile urbanistice. Aceste preocupări sunt: (1) evaluarea riscului ecologic al proceselor geologice (abordarea formării șanțurilor, alunecărilor de teren precum și inundațiilor); (2) desemnarea și rezervarea spațiului pentru dezvoltarea infrastructurii (alimentare cu apă și salubritate, gestionarea deșeurilor); (3) luarea în considerare a preocupărilor grupurilor de populație vulnerabilă.

Un plan urbanistic este un instrument important pentru orientarea dezvoltării urbane într-un sens mai larg; politicile care abordează chestiuni socio-economice și de mediu pot fi construite într-un plan de urbanism. Deoarece Moldova are o provocare majoră cu aprovizionarea cu planuri urbanistice moderne, acest instrument important de politică urbană încă lipsește.
Cadru de guvernanță privind utilizarea terenurilor

În timp ce sistemele legale definesc în mod clar repartizarea responsabilităților între nivelurile de guvernare în ceea ce privește planificarea și dezvoltarea urbană și rurală, ar trebui să existe o capacitate mai mare de monitorizare și evaluare a diferitor performanțe în localități în ceea ce privește utilizarea planificată a terenurilor și utilizarea reală. Date mai cuprinzătoare trans-sectoriale și geografice vor permite elaborarea politicilor mai bune și implementarea de lor către guvern.


Politici urbane și indicatorii de progres

Diferitele niveluri de guvernare ar trebui să fie încurajate să dispună de documentele de politici care să abordeze problemele specifice localităților. Problemele ar trebui să fie o prioritate, ar trebui să existe strategii pentru abordarea lor indicatori pentru monitorizarea progreselor în atingerea obiectivelor și reperelor specifice. O astfel de politică, strategie-program ar putea fi direcționată de exemplu, spre transport și problemele legate de gestionarea deșeurilor. Aceste politici ar putea și ar trebui să fie legate și să se bazeze pe date privind teritoriul pentru a monitoriza situația actuală și au proiecte pentru viitor.

Este necesar de a crea politici pentru a aborda cele mai urgente probleme (de exemplu, gestionarea deșeurilor) și de a dezvolta documente de strategice la nivel local. Ar trebui să fie identificate principalele probleme specifice la nivel local și ar trebui stabiliți și monitorizați indicatorii de durabilitate urbani relevanți. Acest lucru ar permite luarea deciziilor în cunoștință de cauză de către APL într-un cadru politic convenit mai degrabă decât într-un proces ad-hoc pentru rezolvarea problemelor prelungite și persistente.
Sub-urbanizarea și vilele

Fiind o țară foarte rurală, cu climat favorabil, soluri, precum și dezvoltarea industrială limitată, Republica Moldova și cetățenii utilizează pămîntul ca pe un mijloc de existență. În timp ce în perioada sovietică oamenii au migrat în orașe, acum ei migrează din orașe (Ministerul Economiei, 2013 interviu). Procesul de migrare este modest, și nu vizează satele izolate, ci mai degrabă zonele suburbane, unde locuințe formale și semi-formale (vile) sunt în curs de dezvoltare și înflorire. Moldova mai are o cantitate mare de terenuri disponibile, neutilizate și care nu sunt utilizate intensiv. În această situație combaterea agresiv ă a extinderii urbane nu ar fi politica corectă, ci mai degrabă reglementările în același timp autorizarea populației să construiască case și să se ocupe cu agricultura de casă.

Există necesitatea unui exercițiu de evaluare politică pentru a determina dacă dezvoltarea de locuințe individuale suburbane-urbane ar revitaliza economia, și dacă da, care ar fi o dimensiune optimă pentru un teren și ce utilizare funcțională ar trebui să se impună (locuințe, agricultura individuală, creșterea animalelor). Acest exercițiu de evaluare politică ar trebui să includă evaluarea nevoilor de infrastructură, studiul special în sistemele de transport. În cele din urmă ar trebui să fie determinat în ce măsură locuințele individuale ar putea fi o politică promițătoare și strategie pentru o creștere economică, și în ce condiții și cum ar trebui să fie încurajată sau descurajată.

Din moment ce se produce de facto extinderea urbană semnificativă, este nevoie de o politică care ar face-o durabilă pe cît este posibil.



Eficiența infrastructurii

Eficiența infrastructurii pare a fi una dintre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova. În general, Guvernul și APL sunt pe drumul cel bun pentru rezolvarea problemei. Cu toate acestea, fără investiții majore și reforme structurale, progresul ar putea fi destul de limitat. Se recomandă ca în blocurile multietajate standardele vor fi stabilite în ceea ce privește aprovizionarea cu servicii comunale, în conformitate cu specificațiile tehnice și cerințele pentru un anumit (standard) tip de clădire. Acest lucru ar putea aduce încredere în companiile de furnizare a serviciilor comunale la care consumatorii individuali renunță și va facilita investițiile în renovarea infrastructurii.

Se recomandă de a acorda prioritate rețelelor de utilități cu eficiență îmbunătățită, deoarece acest lucru va duce la scăderea costurilor operaționale pentru companiile prestatoare de servicii comunale și a le permite să pornească planuri de a crește acoperirea zonelor suburbane, în cazul în care există o mare nevoie de apă și de canalizare, și în același timp apropierea de rețeaua principală de utilități urbane face ca această investiție fezabilă. Creșterea eficienței companiilor prestatoare de servicii comunale va putea asigura mai mulți consumatori fără creșterea cheltuielilor de funcționare.

Noi proiecte majore de apă și canalizare în prezent, nu sînt posibile fără un sprijin semnificativ din afara Republicii Moldova, APL sau bugetele de stat.

Se recomandă de a avea o bază de date SIG (Sistem Informatic Geografic) cuprinzătoare pe baza de elementele de infrastructură. Acest lucru va spori eficiența și va reduce timpul de eliberare a autorizației, precum și pentru planificarea urbană de rutină de către APL.
Formarea și dezvoltarea capacităților

În unele cazuri, s-a raportat că, profesionistul responsabil pentru anumite tipuri de lucrări duce lipsă de calificarea necesară, sau cunoștințele și calificarea lui nu sunt actualizate. Acest lucru, în special, a fost observat în caz de lucrări cartografice și lucrări topografice (Banca Mondială CEE-ONU, 2013); de gestionare a infrastructurii de utilități. Adesea profesioniștii au fost prinși în probleme specifice la nivel local și au obținut o experiență semnificativă în gestionarea situațiilor de criză și găsirea soluțiilor ad-hoc, totuși, acest lucru nu le oferă cunoștințe și motivația de a trece dincolo de cel mai înalt nivel de dezvoltare și pentru a promova nouă politică și / sau implementarea soluțiilor tehnice. În acest sens, cooperarea internațională și schimbul de experiență ar fi cele mai utile.



Referințe


Anatolie Zolotcov, Viceministrul dezvoltării regionale și construcțiilor, 2013, interviu;

Apă Canal Chișinău, 2013 interviu;

Asociația „Moldova Apă-Canal”, 2011 http://www.amac.md/;

Carruthers, J.I. (2003), “Growth at the Fringe: The Influence of Political Fragmentation in United States Metropolitan Areas”, Regional Science 82, 475-499;

Chișinăuproiect, 2013 interviu;

Cities' Achievements and Challenges in the Fight against Climate Change. C40 Cities Climate Leadership Group (2009) http://www.c40cities.org/c40events/c40-seoul-summit

Control and Mitigation of Drinking Water Losses in Distribution Systems.U.S. Environmental Protection Agency. November 2010

Hotărîrea Guvernului nr. 493  din  04.07.2013 cu privire la Programul pe termen mediu de elaborare a planurilor urbanistice la nivel de localităţi pe anii 2013-2016;

Demographia 2013 World Urban Areas: 9th Annual Edition (2013.03) http://www.demographia.com/

European Bank for Reconstruction and Development, 2013

GIZ, German Agency for International Cooperation, 2013 interviu

Global water supply and sanitation assessment 2000 report.2000 WHO and UNICEFISBN 92 4 156202 1

Hotărîre Guvernului nr. 468  din  26.06.2012 cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situaţiei de la 1 ianuarie 2012;

Ion Gumene, Cancelaria de Stat, 2013 interviu;

Legea nr. 835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului;

Litman T (2012) Smart Growth Reforms: Changing Planning, Regulatory and Fiscal Practices to Support More Efficient Land Use. 10 December 2012. Victoria Transport Policy Institute. Canada. www.vtpi.org

Ministerul Economiei, 2013, interviu;

Ministerul Mediului, 2013, interviu;

Modernization of local public services in the Republic of Moldova - Intervention area 1: Local services. Construction and registration of facilities of technical and utility infrastructure. Final report. March 2012. Published by: Deutsche Gesellschaftfür Internationale Zusammenarbeit (GIZ);

MoREEFF, 2013

Biroul Național de Statistică http://www.statistica.md/index.php?I=en;

TERMOCOM, 2013, interviu;

UNECE Country profile Tajikistan, 2011

UNESCO-IHE presentation on SWITCH was a major research partnership funded by the European Commission http://www.switchurbanwater.eu/cities/index.php

Urbanproiect, 2013, interviu;

USAID, 2013, interviu;

World Bank, World Development Indicators, 2011;

Yepes, Guillermo; Dianderas, Augusta. 1996. Water & wastewater utilities : indicators 2nd edition. Washington, DC: World Bank. http://documents.worldbank.org/curated/en/1996/05/696572/water-wastewater-utilities-indicators-2nd-edition


Referințe suplimentare


Angel, S., Sheppard, S.C., Civco, D.L. (2005) The Dynamics of Global Urban Expansion Washington, D.C.: World Bank, 2005.

Bobylev, N. (2007) Sustainability and Vulnerability Analysis of Critical Underground Infrastructure (pp. 445-469). In: Linkov, I., Wenning R., and Kiker G., Managing Critical Infrastructure Risks. NATO Security through Science Series.Springer Netherlands.DOI 10.1007/978-1-4020-6385-5_26. ISBN: 978-1-4020-6385-5

Bobylev, N. (2013) Urban physical infrastructure adaptation to climate change. In: J.B. Saulnier and M.D. Varella (eds.), Global Change, Energy Issues and Regulation Policies, Integrated Science & Technology Program 2, DOI 10.1007/978-94-007-6661-7_4, Springer Science+Business Media Dordrecht 2013, pp. 77-102.

Brundtland Commission, (1987) Our Common Future, Report of the World Commission on Environment and Development, World Commission on Environment and Development, 1987. Published as Annex to General Assembly document A/42/427, Development and International Co-operation: Environment August 2, 1987

European Environmental Agency (2005), The European Environment: State and Outlook 2005, EEA, http://reports.eea.europa.eu/

Intergovernmental Panel on Climate Change, (2007) Climate change 2007: impacts, adaptation and vulnerability. Contribution of working group II to the fourth assessment report of the intergovernmental panel on climate change. In: Parry ML, Canziani OF, Palutikof JP, van der Linden PJ, Hanson CE (eds) Cambridge University Press, Cambridge

International Energy Agency, (2003). Energy to 2050: Scenarios for a sustainable future. International Energy Agency. 224pp

OECD, (2006) Infrastructure to 2030: Telecom, Land Transport, Water and Electricity. ISBN 92-64-02398-4

OECD, (2008), “Urbanisation”, in OECD Environmental Outlook to 2030, OECD Publishing ISBN 978-92-64-04048-9

UN Habitat, (2013) State of Cities report. Routledge for and on behalf of theUnited Nations Human Settlements Programme (UN-Habitat). ISBN13: 978-0-415-83888-7

UN-Habitat, 2011, Cities and Climate Change — Global Report on Human Settlements 2011. First published in 2011 by Earthscan. Copyright © United Nations Human Settlements Programme (UN-Habitat), 2011. ISBN 978-1-84971-370-2

United Nations Economic and Social Council, (2013) Science, technology and innovation for sustainable cities and peri-urban communities. Report to Secretary-General. E/CN.16/2013/2

United Nations environment programme. (2012). GEO5 Global environment outlook: Environment for the future we want, Valletta, Malta: United Nations environment programme.

United Nations, (2012) Report of the United Nations Conference on Sustainable Development. Rio de Janeiro, Brazil 20–22 June 2012 A/CONF.216/16

United Nations, (2012). World urbanization prospects: The 2011 revision highlights. Report No. ESA/P/WP/224.Department of Economic and Social Affairs/Population Division.United Nations. New York.

World Bank, 2007. World Development indicators http://go.worldbank.org/3JU2HA60D0

World Bank, 2012. The World Bank Annual Report 2012 : Volume 2. Responding with Knowledge and Experience. Washington, DC. https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/11845

Fotografii


201308081616_008.jpg
Figura 1. O scară în unul din birourile publice din Chișinău. Un gol de aproximativ 25 de centimetri poate fi văzut între perete și scările de pe dreapta. Un gol care ar fi suficient pentru un copil să cadă în el. În general, siguranța clădirilor este de un standard rezonabil în Republica Moldova, dar necesită îmbunătățiri, în unele cazuri. Foto: Bobylev, 2013.
201308081631_018.jpg
Figura 2. Magazin abandonat în Centrul Chișinăului. Ar fi posibilă și de dorit o densificare urbană. Foto: Bobylev, 2013.
201308081630_015.jpg

Figura 3. Una din străzile tipice de aspect din Chișinău. Există încă un mare spațiu pentru mersul pe jos și bicicleta, dar pericolul este că locurile de parcare nereglementate și deșeurile ar putea fragmenta acest spațiu de rezervă. Foto: Bobylev, 2013.



http://ambasada.it/chisinau2.jpg

Figura 4. Harta Chișinăului


http://ambasada.it/full_map2.jpg

Figura 5. Harta Chișinăului


http://mappery.com/maps/chisinau-city-map.jpg

Figura 6. Harta Chișinăului

Yüklə 157,03 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə