Texte critice publicate despre Mariana Stratulat

Texte critice publicate despre Mariana Stratulat

Ion Truică, Efectul de cupolă, Editura Cronica 2005 Mariana Stratulat Profunzimea desenului

• Puţini artişti mai abordează azi desenul analitic. Dificultatea de a susţine armonios suprafaţa unui desen cu multitudine de linii cere un profesionalism desăvârşit.

• Mai este ceva. Un desen obişnuit,de linie, se face spontan,exploziv, fără reveniri.

• O lucrare analitică se face în timp cu multe reveniri, până când imaginea se desăvârşeşte.

• Din categoria personalităţilor artistice cu un stil personal distinct face parte şi Mariana Stratulat.

• Desenele ei de mari dimensiuni (100/70)impresionează profund prin rafinamentul imaginii, care pătrunde în adâncul realităţii, sondează universul lăuntric al personajelor.

• Nudurile de femei ne dezvăluie forme robuste,tensionate în atitudini statice în ambianţă întunecată.

• Există o tensiune latentă în felul în care este văzut nudul fără urmă de senzualism.

Este o femeie tăcută, încordată. Lucrările din acest ciclu impresionează prin dramatismul lor. Capodopera Marianei Stratulat este Eminescu. Puţini din desenatorii care au abordat acest portret au reuşit să îl înalţe în zona perfecţiunii.Figura poetului se naşte dintr-o ţesătură savantă de trasee grafice, de linii şi liniuţe care valorează imaginea şi îi dau profunzime. Privind cu atenţie descoperim că Eminescu se confundă cu un copac iar dincolo de acesta,la o altă citire, întrezărim conturul Romîniei. Deci artistul se confundă cu natura şi cu ţara cu care a devenit sinonim. Este un desen rar, o capodoperă. Lucrările de pictură ale artistei de o mare diversitate tematică împlinesc prin culoare personalitatea acestei artiste de excepţie, profesoară destoinică şi devotată învaţămîntului artistic românesc.

Ion Truică, În tăcere şi singurătate, Convorbiri literare octombrie 2008, numărul 10,Iaşi În tăcere şi singurătate

• Arta adevărată se realizează în izolare, în tăcere şi singurătate,

• permiţând autorului o concentrare totală asupra temei abordate.

• Mariana Stratulat face parte din categoria desenatorilor analitici,

• care rezolvă o lucrare printr-o puzderie de linii şi liniuţe cu diverse

• mărimi şi orientări având ca rezultantă o imagine mult visată.

• Felul său de a concepe desenul porneşte de la o structură

• compoziţională clară, care în timp se încarcă de liniuţe trasate cu o

• mână sigură, care sugerează o volumetrie învăluită în ceţuri

• misterioase,un clar care se topeşte obscur, atât cât atmosfera

• imaginară rămâne cea dorită de autor.

• ***

• Atunci când vrem să evocăm o personalitate folosim în mod curent

• cea mai expresivă imagine fotografică.Dar, cu tot efortul de a găsi

• expresia cea mai apropiată de adevărul spiritual al personalităţii

• evocate, imaginea nu reuşeşte întotdeauna.

Nici Eminescu nu a scăpat de un asemea tratament, majoritatea portretelor prezentându-ne figura creatorului de geniu- mereu tânăr şi visător. Cu rare excepţii pictorii,sculptorii şi graficieni noştri, excepţie făcând Gh Anghel, D.Paciurea şi Sabin Balaşa, nu au reuşit să descifreze figura enigmatică a poetului. Mariana Stratulat îşi imaginează un Eminescu sublim, care se desprinde din ceţuri şi umbre. Imaginea grafică este un ecou şi o meditaţie asupra acestui creator de geniu. Figura poetului se topeşte în noapte,în visare şi se integrează firesc în natură. Chipul său devine o nouă efigie care reprezintă adevăratul chip poetic. Acest portret este o imagine excepţională, o adevărată capodoperă. *** O mare parte din expoziţia deschisă la Casa de Cultură Mihai Ursachi,este rezervată compoziţiilor de păsări, de o mare densitatea structurală,sugerând momente calme şi tensionate din viaţa lor. Se simte în aceste desene o eleganţă a liniei, un ecou oriental de înţelegere stilizată a acestei lumi.

Păsările sunt elegante,construite de forme subţiri care cuceresc suprafaţa prin firescul atitudinii şi decizia orientării formelor. Ciclul este un spectacol vizual demn de laudă, care trebuie văzut şi revăzut. O mare credinţă călăuzeşte paşii Marianei Stratulat – este credinţa în permanenţa figurativului elevat care o ajută să abordeze cu fantezie şi eleganţă temele alese. Există în arta sa grafică un mare respect pentru caracterul formelor, care dă expresivitate lucrărilor. Arta de a proporţiona o ajută să găsească raporturi armonioase între formele care alcătuiesc desenul. Ansamblul compoziţiei este frumos echilibrat,elementele alcătuitoare dialogând firesc între ele. Poteca pe care păşeste ferm Mariana Stratulat este singulară, de mare expresivitate grafică.

*** Imaginile cu nuduri impresionează monumentalitate,vigoare şi forţă. Formele sunt văzute asemenea unor volume ferm articulate, cu un contrast violent umbră-lumină. Femeile Marianei au ceva eroic şi aşteptarea lor degajă o mare tensiune. Umbra şi lumina dialoghează direct fără pasaje,prin treceri făcute tranşant. Zona de umbră se naşte din ţesătura subtilă,rafinat de mare densitate, care sugerează spaţiul, formele. Aceste personaje se situează în lumea tragicului şi transmit dureri şi patimi înăbuşite. Ele continuă să trăiască mereu în amintirea noastră. În momentele bune, Mariana Stratulat,atinge sublimul,lucru rar întâlnit în grafica zilelor noastre. Să ne bucurăm de aceste lucrări,de o expoziţie eveniment, care se impune prin aspiraţia spre perfecţiune.

Ion Truică, Noaptea Aşteptării, Convorbiri literare, august 2009, Nr.8,Iaşi Noaptea Aşteptării

• „Dacă n-ai avut tăria singurătăţii, trebuie s-o ai pe cea a însingurării,

• măcar...”Constantin Noica

• Uneori o expoziţie are o introducere,o uvertură, care insinuează tema

• lucrărilor.

• Păsările Marianei Stratulat ne poartă în alt spaţiu, sunt neliniştite,

• graţionate şi mereu în tensiune.

• Momentele statice alternează cu cele dinamice sugerând mereu mişcarea.

• Structurile compoziţionale dovedesc fantezie în organizarea suprafeţei şi o

• căutare permanentă de relaţii pline de sens între păsări.

• Linia desenelor este cursivă, decisă, explozivă, trasată cu energie şi

• eleganţă.

• Lacul atrage şi el privirea autoarei şi devine locul de oglindire a sălciilor şi

• păsărilor de apă, un dialog plastic, expresiv,plin de tensiune.

• *

• La graficieni, de obicei, corpul uman devine fie un citat anatomic, fie o

• redare schematică decorativă ale artei.

Mariana Stratulat se abate de la regulă, de la citatul realist. În viziunea sa torsul feminin este „citit” cinematografic. Observând formele din natură, ea le stilizează, le simplifică motivul grafic,îl esenţializează. În desenele ei torsurile sunt văzute monumental, cu forme mari epurate de detalii. Sculpturalitatea lucrărilor sale crează forţă şi energie şi le impune privirii. O inspirată ţesătură grafică, realizată din numerate liniuţe, sugerează volumetria nudurilor sale. Învăluite de acest păinjenist de linii, desenele au o atmosferă tainică, misterioasă. În această lume tăcută, de vis, lumina mângîie tandru formele şi le învăluie cu duioşie. Cele mai bune desene expuse reprezintă exemple de artă autentică, profundă, originală. Portretele prezente în expoziţie coboară în lumina umbrelor,a tenebrelor. Păsările Marianei Stratulat îşi continuă viaţa în dialog, în amiciţie cu celelalte desene.

Grafica Marianei Stratulat se caracterizează prin contraste violete de alb negru care pun în valoare formele,compuse cu originalitate şi decizie. Volumele anatomice sunt simplificate, esenţializate în ţesături complexe de negru care accentuează frumuseţea corpului feminin. Torsul este un desen de mare expresivitate plastică, în care lumina învăluie forma printr-o ţesătură organică de linii, trasate cu decizie şi rafinament. În grafica analitică este o lucrare de referinţă în desenul romînesc. Lucrările Marianei Stratulat au fost prezentate cu mult succes la Galeria de Artă N. Tonitza din Iaşi

Ion Truică, Fantasticul care ne împresoară, Convorbiri literare, februarie 2006,Nr. 2,Iaşi Fantasticul care ne împresoară

• ***

• Cred că cel mai greu este să faci cronica unei expoziţii de grup. Vrând-

• nevrând tot scapi o caracterizare mai elevată sau o metaforă pentru unul din

• componenţii echipei şi după asta urmează nenorocirea.

• Mariana Stratulat ne invită în lumea destinului,cu ţesături rafinate de

• linii şi liniuţe, creatoare de atmosferă şi de mister. Grafica sa nu povesteşte,

• nu narează evenimente şi amintiri,ci sugerează relaţii plastice în care formele

• dialoghează,se înfruntă sau se cufundă în ceţuri. Există un superb ciclu cu

• desene de păsări de o savantă organizare compoziţională şi ritmică în care

• artista dovedeşte că a atins cota înaltă a artei care se numeşte stil.Mai există un

• desen unic, imposibil de descris şi de comentat, datorită complexităţii lui. Sunt

• două portrete faţă în faţă, care aproape se contopesc fără să se sărute, sugerând

• o iubire sau o admiraţie castă încărcată de nelinişte şi tensiuni.

• ***

Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase la Iaşi, Editura Art XXI, Iaşi 2004 Stratulat Mariana,graficiană

• ***

• Marcată în anii formării artistice de autoritatea profesională şi artistică a

• lui Francisc Bartok şi Dan Hatmanu, Mariana Stratulat a luat în timp o

• firescă distanţă faţă de mentori, despărţirea oferindu-i prilejul împlinirii

• propriei identităţi. Disponibilităţile reflexiv-lirice îi piermit cu viziune unde se

• întâlnesc în proporţii egale sensibilitatea şi sentimentul,ambele grefate pe o

• subtilă artă a desenului şi un cromatism frecvent.

• Mariana Stratulat expune adesea în compania unor prietene, de unde

• ideea afinităţiilor elective dar şi al complementarităţii. Spiritul rafinat al

• graficii cu duct gracil şi savuros în aerul lui oriental,spontaneitatea unor

• portrete sau compoziţii (Senzuală, Enigmă, Arcuire, Liniştea nopţii) relevă

• capacitatea de a construi în metaforă sau abstract aşa cum se întâmplă în pictură.

• Linia numeşte,ideea conferă sensul, iată o relaţie privelegiată.

• ***

Dragoş Ciobanu , Triada Plasticii, Naţiunea 26 ianuarie-1februarie 1996,Bucureşti Triada Plasticii

• ***

• Ca o contrapondere,grafica Marianei Stratulat,realizată într-un stil

• clamativ, apropiat de linia expresionismului atrage privirile prin rigoarea

• desenului, ca şi prin ştinţa valorări volumelor, a umbrei şi luminei cu

• miriade şi miriade de linii. O deosebită graţie o conferă lucrărilor

• plasticienei maniera monocromă de tratare, astfel că „ Luceafărul”,

• „Strigăt”, „Feminitate”, sunt nu

• numai certe valori artistice, ci se constituie în veritabile modele ale

• genului.

• ***

Dragoş Ciobanu, Harul artistic, Naţiunea 7iunie-13iunie 1996,Bucureşti Harul artistic

• ***

• Forma este apanajul Marianei Stratulat care, după ce ne obişnuise cu

• grafica sa ce îngloba miriade de linii, ne oferă de data aceasta, o pictură de

• natură abstractă în care pasta deţine rolul primordial, prin greutatea pe care o

• capătă.

• ***

Dragoş Ciobanu, O necesitate interioară,Naţiunea 9iunie-15iunie 1995, Bucureşti O necesitate interioară

• ***

• Grafica Marianei Stratulat,realizată cu o austeritate cromatică de-a

• dreptul surprinzătoare,dobândeşte reale valenţe evocatoare prin extrem

• de fină valorare a formelor şi volumelor, prin ineditele jocuri de umbră şi

• lumină, imaginate şi redate de talentul şi fantezia autoarei, ale cărei

• lucrări se disting

• printr-o dinamică specială cu volume şi forme de generoasă magnitudine.

• ***

A.Macarie, Interferenţe şi sincretism artistic, Panoramic cultural, 24 iunie1995,Bucureşti Interferenţe şi sincretism artistic

• Mariana Stratulat ne prezintă câteva gesturi şi atitudini prin care

• frumuseţea eternului feminin încearcă să îşi exprime inefabilul... Un loc

• important îl deţine mişcarea, sugerată printr-un inspirat complex de linii şi

• contururi,când şerpuitoare,când învăluitoare, care vor, parcă, să ne îndemne să

• exclamăm :”Iată femeia!”( Senzuală, Enigmă, Arcuire, Liniştea nopţii).

• Nu lipseşte nici înţeleapta gravitate a bărbatului văzut ca un Moise

• contemporan: păr alb în plete bogate,faţă brăzdată de vreme şi frunte

• împovărată de gânduri care-i conferă monumentalitate.

Afredina Iacobitz, Dialogul cu materia spre gândul regăsit, Opinia, 18 august 1995,Iaşi Dialogul cu materia spre gândul regăsit

• Rep. Minutele dinaintea unui vernisaj sunt o numărătoare inversă dinaintea contactului cu publicul şi specialişti.Cum vă încarcă emoţional aceste minute?

• Mariana Stratulat: Este vorba de un volum imens de muncă, deşi lucrările sunt realizate în timp.Şi emoţiile sunt puternice deoarece ne interesează în mod deosebit cum va reacţiona publicul, cum privesc maieştri pe care noi îi cunoaştem.În ce mă priveşte, dacă până acum în ultimele trei expoziţii am participat cu grafică, acum vin cu uleiuri, cele câteva tablouri cu care particip înseamnă pentru mine un nou pas într-un nou exerciţiu.

• În ceea ce priveşte publicul,îl simt respirând după vernisaj. Când stau în sală, când nu se ştie că eu sunt autorul, când aud opiniile asupra lucrării, atunci am de fapt emoţiile cele mai mari.

• Rep. În ce măsură căutările de până acum converg spre un punct în care vă puteţi defini personalitatea?

• Mariana Stratulat: Deocamdată, nu îmi piermit să afirm că în ce mă priveşte e vorba de o personalitate artistică. Mă consider încă într-un permanent exerciţiu. Momentele de inspiraţie pentru mine sunt mai mult momente de reflecţie. Ideea mea e nu de a reprezenta imaginea reală, strictă, ci, de a încerca să redau ceea ce în literatură numim „a citi printre rânduri”.

V.T.Rusu, Pictograf-un grup pentru dialog artistic, Crai nou februarie 1995,Suceava Pictograf-un grup pentru dialog artistic

• Expoziţia Pictograf găzduită în această perioadă la Galeria de Artă –

• Suceava,este semnată de trei artişti plastici ieşeni(Minodora Bîzgă,Mariana

• Stratulat şi Petru Bicer) care s-au decis să formeze un grup artistic, în ideea de

• a realiza „o unitate din trei stiluri”. Precizarea pusă între ghilimele aparţine

• doamnei Mariana Stratulat.Domnia sa a avut amabilitatea să ne ofere şi alte

• detalii despre acest demers: „Grupul „Pictograf” a luat fiinţă în anul 1994 şi a

• avut două manifestări expoziţionale- la Galeriile de Artă Cupola din Iaşi şi la

• Sala Rondă a Cercului Naţional Militar Bucureşti. Totul se bazează pe o

• prietenie profundă.Îmi place să cred că vom rămâne împreună, că vom face

• planuri împreună. Este un dialog în trei, dar nu este un cerc închis. Probabil,

• vom fi cinci. Expoziţia pe care am propus-o acum sucevenilor, pe care o vom

• duce şi în alte oraşe,este bine legată, este o compoziţie ea însăşi. Pe viitor, ne

• dorim să renunţăm la cuminţenie şi să realizăm grupaje mai îndrăzneţe. În

• această lume dominată de ambiţii şi invidii, încercăm să supraviețuim prin

• prietenie, dialog şi colaborare,iar mesajul pe care îl transmitem împreună

• vreau să cred că nu se va sfîrşi niciodată”.

Ion Cart Fluierici, O expoziţie liniştită,odihnitoare...,Crai nou 14 februarie 1995,Suceava O expoziţie liniştită,odihnitoare...

• ***

• Virtuţiile liniilor presate în tuş negru sunt „exploatate” de Mariana

• Stratulat în lucrări ale căror subiecte sunt, de data aceasta, formele umane- cu

• precădere torsul şi figura- şi a căror rezolvare plastică degajă monumentalitate

• şi soliditate, deşi ţesătura traseelor liniare este delicată, fină. Preferând sensul

• rotunjit, spiralat al liniei, grafiile configurate se raportează mai puţin la natura

• imediată, sfera imaginativă, afectivă, fiindu-i predilectă.În lucrări precum

• „Voluptoasă, Enigma,Patetica,Pătimire”,corpul uman –torsul- capătă greutate

• şi materialitate, prin „abolirea” oricăror detalii anatomice, evantajul de linii

• fiind desfăşurat în jurul unui centru compoziţional în timp ce în „Sărutul,

• Duet,Urletul”, figurile îngemănate amintesc de simplitatea sculpturilor arhaice.

• ***

Doina Cernica, Vernisaj la căldura inimii, Crai nou 8februarie 2014, Suceava Vernisaj la căldura inimii

• Curajoasă,dârză,ca şi eroina cărţii sale, „De-ale profesorilor şi elevilor”

• artista plastică Mariana Stratulat din Iaşi a înfruntat zăpezile şi viscolul

• acestei ierni grele pentru bucuria unei personale (grafică şi pictură ) la Galeria

• de Artă „Ion Irimescu” Suceava. Evenimentul vernisajului şi a lansării

• volumului menţionat a avut loc marţi, 4 februarie 2014 şi, spre onoarea

• Sucevei artista a avut parte de un public pe măsura temerităţii sale, neaşteptat

• de numeros pentru gerul iernii.

• Lucia Puşcaşu, preşedinta Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici

• din România, a prezentat expoziţia ca o nouă expresie a relaţiilor de colaborare

• cu Filiala Iaşi şi a salutat în Mariana Stratulat o graficiană de valoare,o

• artistă care lucrează cu peniţa de pe vremuri, peniţa tocului şcolarităţii din anii

• 50-60. Atrăgând atenţia asupra temelor care o preocupă, păsările-zborul,

• feminitatea-torsul şi apreciindu-i fineţea tratării, Lucia Puşcaşu a invitat-o pe

• Mariana Stratulat să spună câteva cuvinte despre aceasta din urmă.

Nu înainte insă de a vorbi despre punctele de rezistenţă ale biografiei sale profesionale, expoziţii personale şi colective, lucrări în colecţii din ţară şi străinătate, premii, între care Premiul de Excelenţă pentru desen „Ion Truică”, acordat în anul 2000 pentru „Excepţionalul portret dedicat lui Mihai Eminescu”. Mariana Stratulat a făcut-o cu plăcere,vorbind îndeosebi despre trupul uman, despre interiorizare,despre abordarea personajului prin reflexivitatea şi sentimentele sale.În ce ne priveşte, am remarcat puterea de sugestie, misterul lucrărilor de grafică, extrem de elaborate, până la sentimentul straniu că peniţa artistei le vede - păsări, simţăminte, trăiri- în pupila unui alter ego. Şi ne-a frapat aerul tainic al peisajelor şi florilor în ulei, schiţate dincolo de ninsori, de fulgi,de petale, de lacrimi.

O frumoasă poveste,a unei prietenii durabile, au depănat, completându-se una pe cealaltă, Mariana Stratulat, care i-a mulțumit Vioricăi Ana Moruz pentru sprijinul esenţial acordat în realizarea acestei expoziţii la Suceava, şi Viorica Ana Moruz, care şi-a mărturisit bucuria reîntâlnirii şi a prilejului ei plastic. O reîntâlnire care le-a evocat amândorora,Mariana Stratulat venind de la Poarta Albă din Dobrogea, şi Viorica Moruz, de la Marghita din Bihor, întâlnirea de la Facultatea de Arte Plastice din Iaşi şi naşterea acolo cu puterea şi dăruirea tinereţii,a prieteniei lor de o viaţă. Aşa cum am spus, un vernisaj cu multă lume bună,din care salutăm şi în aceste rânduri doar un penel la zenit- artistul Ion Grigore, şi unul la răsărit- Sofia,nepoţica Vioricăi Moruz. Vernisaj cu autografe şi dedicaţii de la Mariana Stratulat pe cartea sa şi cu multe, calde urări pentru Mariana Stratulat,artista sărbătorind chiar în perioada următoare,în care suntem aşteptaţi să îi vedem şi revedem expoziţia, o frumoasă vârstă. Prilej să încheiem la rîndu-ne cu un din inimă „La mulţi ani cu sănătate şi bucurii”!

Portret de Cătălina Cocoloş, Mariana Stratulat, Adevărul ,29 noiembrie 2008 Mariana Stratulat

• Mariana Stratulat a început să deseneze pe colţul caietelor. Încă din

• copilărie, graficianul şi-a descoperit talentul,iar printre orele de matematică şi

• română exersa pe toate foile.

• În timpul şcolii a fost mai mult un autodidact,dar a primit un mic ajutor

• din partea unui profesor. „ A existat un profesor de desen care mi-a arătat cum

• să învăţ privind. Îmi aducea albume de artă şi îmi spunea să mă uit câteva zile

• la ele şi să îi spun ce am învăţat. După ce am încercat să desenez ceea ce

• vedeam, mi-a spus că abia atunci am înţeles”, îşi aminteşte Mariana Stratulat.

• Pentru a-şi cultiva talentul, graficianul a început să lucreze foarte mult şi

• să deseneze în creion pe apropiaţi „Am început să o desenez pe mama, dar mai

• ales pe bunica căreia i-am făcut zeci de portrete”, spune Mariana Stratulat.

Părinţii au susţinut-o şi au încurajat-o să urmeze o carieră în domeniu. „ Părinţii mei sunt nişte oameni deosebiţi, mă duceau la teatru,la operă. O dată pe lună tot mergeam undeva, strângeam bani pentru excursii în ţără şi străinătate” afirmă graficianul. La vârsta de 15 ani Mariana Stratulat s-a îndrăgostit de Iaşi şi a decis că vrea să locuiască toată viaţa aici. „Am învăţat şi am stat împreună cu familia la Medgidia, şi am venit cu şcoala în excursie la Iaşi.De atunci am zis că vreau să locuiesc în acest oraş în care nu există piatră pe care să nu fi călcat cineva mare”, spune graficianul. Decizia pe care a luat-o în copilărie s-a şi materializat câţiva ani mai târziu când a hotărât să urmeze Facultatea de Învăţământ Pedagogic specialitatea Desen,iar ulterior a urmat şi cursurile secţiei de Muziologie la Institutul de Arte Plastice Bucureşti.

Ultima expoziţie,un real succes În anul 1976 a avut loc prima expoziţie de pictură şi tot de atunci este profesor de educaţie plastică. De-a lungul timpului Mariana Stratulat a avut zeci de expoziţii atât de pictură, cât şi de grafică în ţară şi străinătate. „Regret că nu am avut puterea să fac mult mai mult. Am fost foarte timidă, cu toate că eram conştientă că pot face lucruri bune şi frumoase”, spune artista. Ultimul succes al Marianei Stratulat este o expoziţie la Casa de Cultură Mihai Ursachi, care a avut ca tematică opera lui Mihai Eminescu. Jumătate din aceste lucrări s-au vândut deja, iar criticii au fost impresionaţi de operele artistei. „ Mariana Stratulat îşi imaginează un Eminescu sublim,care se desprinde din ceţuri şi umbre” consemnează într-un articol criticul Ion Truică.

Întrebări şi răspunsuri Rep. Vă consideraţi o persoană împlinită? Mariana Stratulat:Mă bucur zi de zi de ce îmi oferă viaţa. Consider că sunt norocoasă că am avut alături de mine părinţii pe care îi consider nişte îngeri păzitori, pe actualul tovarăş de viaţă şi foşti socri. De asemenea, sunt foarte mândră de fiul meu. Rep: Câţi dintre elevii dumneavoastră urmează o carieră în domeniul artelor? Mariana Stratulat: Unii copii mi-au spus că le-am schimbat destinul. Eu mă bucur că am reuşit să îi formez pe unii dintre elevii cu care am lucrat şi că aceştia au ales să se îndrepte către artele plastice. Ce-i place: Graficianul spune că îi place să fie autorul propriilor sale realizări şi apreciază persoanele cu caracter şi altruismul”. Îmi plac oameni sensibili, inteligenţi, cu deschideri largi şi cu simţul umorului” a spus artista. Mariana Stratulat spune că îi place foarte mult să le transmită elevilor propriile cunoştinţe. Ce nu-i place:Marianei Stratulat nu-i plac persoanele cărora le lipsesc cei 7 ani de acasă şi nu suportă prostul gust. De asemenea graficianul detestă lipsa de atitudine a oamenilor. „Mă supără că întâlnesc intelectuali care nu apreciază un act de cultură” a adăugat ieşeanca.

Diana Dobrinescu, Interviu cu pictoriţa Mariana Stratulat, Realitatea 22 mai 1996 Interviu cu pictoriţa Mariana Stratulat

• Rep: Vorbiţi-ne despre începuturi.

• Mariana Stratulat: Dacă e vorba de momente importante am să încerc să mă

• consider copil. Eram la facultate în anul II şi aveam la orele de compoziţie

• profesor pe Francisc Bartok, un mare artist,dar ca pedagog un om foarte dificil.

• Ne era aşezat modelul în faţă iar noi, studenţii, trebuia să îi dăm o interpretare.

• După un anumit număr de ore a venit, s-a uitat la lucrarea mea, a desprins-o de

• pe şevalet, s-a întors cu spatele şi a plecat. Şi n-a făcut-o doar cu mine, ci cu

• încă doi-trei. Nu ştiam ce îi mai trebuie, nu ştiam unde greşisem. În momentul

• în care am terminat a trecut prin faţa ei, s-a uitat şi n-a spus decât: „da”.

• Şi dacă e vorba de momente marcante, acelaşi respect şi recunoştinţă o port

• domnului Dan Hatmanu, cu care trei ani de facultate am lucrat foarte mult şi

• de la care, într-adevăr am avut ce învăţa.

• Rep: Există vre-un artist plastic care trăişte numai din ce lucrează?

• Mariana Stratulat: Aici, la Iaşi, să fie unul-doi... în general,sunt profesori la

• licee, la şcoli generale,la academie.

Rep: Dar dincolo mai spre apus? Mariana Stratulat: Mi-a povestit cineva care a făcut o excursie în Italia şi a cunoscut un artist plastic. I-a vizitat atelierul şi a rămas şocat de lucrările care erau de o viziune foarte modernă. Dar pe un perete se găseau nişte lucrări mici,ceva obişnuit, cu nişte floricele.” Dar ce-s astea”?-a întrebat vizitatorul. Italianul a răs şi a răspuns: „ A! Astea sunt pentru mâncare”. Rep: Ar mai fi lucruri de care un artist se poate plânge? Mariana Stratulat: Sună ca o văicăreală: nu am unde să lucrez. Aş dori să obţin un atelier, este o condiţie primordială... Rep: Presupun că aţi avut parte şi de o sponsorizare pentru a organiza o astfel de expoziţie. Mariana Stratulat: Evident! Toate cele trei expoziţii de la Bucureşti au fost sponsorizate. Şi aproape nimeni nu a crezut care e sponsorul, până nu au văzut catalogul, afişul. Ei, bine! Este vorba de barul Mikey Mouse din Iaşi, patron fiind domnul Bura Constantin. Aş vrea să îi mulţumesc încă o dată. Aproape incredibil! Un bar să sponsorizeze o expoziţie de pictură. Rep: Sunte-ţi un om fericit, doamna Mariana Stratulat? Mariana Stratulat: Un artist ar trebui să fie un om fericit. Rar sunt fiinţe pe pământ să aibă ocazia să trăiască altfel decât în mod obişnuit.Lucrările mele sunt o fereastră pe pervazul căreia pot să îmi aşez sufletul. Se spune „ cum îţi aşterni –aşa dormi” ; eu aş zice mai altfel: ieşi în faţa sorţii! Trage-o de mânecă!

Petru Bicer,Mariana Stratulat- Un drum obişnuit, Opinia, 21 septembrie 1990 Mariana Stratulat- Un drum obişnuit

• „Mă întorc/ cu faţa către mine/ şi văd că fără mine nu exist./ Merg/ pe

• un drum/ curat,cuminte, bun./ La capătul lui/ sunt eu./ Un drum

• obişnuit”- M. Stratulat

• Plecând în viaţa socială şi artistică cu un asemenea gând

• curat,cuminte şi bun, nu se poate să nu te opreşti din drum,aşa,

• pentru că eşti puţin obosit. În artă, a te opri din drum, lângă

• drum, înseamnă a privi puţin înapoi, pentru a vedea şi revedea

• operele abia vernisate. Şi mai înseamnă a privi puţin în tine,în

• sufletul tău,căutând picăturile de rouă în aurul retinei. Şi mai

• înseamnă a privi înainte,să vezi câte lucruri ţi-au mai rămas

• dincolo de tine şi câte şasiuri îşi aşteaptă pe pânza imaculată

• mângâierea mâinii tale.

Mariana Stratulat, cunoscută deja publicului ieşean,ne propune un popas grafic, nu din lipsă de culoare,ci mai degrabă din dorinţa de a vedea taina luminii ce vine de dincolo de umbra îndoielilor şi a părerilor.Artista apelează la desenul în peniţă sau uţor pensulat,nu pentru a căuta un „stil nou” ci pentru a încerca travaliul gravurii.Dincolo de efort,descoperim puterea introspecţiei,care este caracteristică Marianei Stratulat. Obsedată de rolul şi locul persoanei sale în mijlocul semenilor,autoarea se redescoperă în fiecare pagină albă,ca într-o oglindă zodiacală („Solaris”; ”Poezia”). Dialogul acesta a pornit de mult,din anii studenţiei, într-un caiet de versuri şi continuă sub semnul eminescian în caligrafia peniţei(„Luceafărul; George Enescu; Pace”). Lucrările de grafică se pot înscrie în curentele europene ale gravurii,ca modalitate de compunere a spaţiului plastic. Discuţia filozofică,în faţa unei foi albe de hârtie, la care ne invită Mariana Stratulat, poate naşte noi adevăruri despre noi înşine. Condiţie a reuşitei – să ne oprim pentru o clipă din drumul nostru obişnuit şi să privim puţin în urmă,în noi şi înainte.

Conf univ Ion Truică, Certitudinea începutului expoziţiei Pictgraf, Evenimentul 9 septembrie 1994 Certitudinea începutului expoziţiei Pictgraf

• ***

• Din desenele Marianei Stratulat, patru mi se par remarcabile. „Revers”este

• o compoziţie cu două personaje strânse de arcul destinului. Tensiunea liniilor

• este maximă. Totul se adună, se concentrează în speranţa unei posibile

• contopiri.Aşteptarea este activă, iar liniile devin mesagerele unui sentiment

• eroic. „ Introspecţie”-femeia poartă o aură care îi conferă mărăţie.Această

• arcadă de lumină învăluie fiinţa cu un nimb şi o fac ireală. Aici, suprarealul se

• naşte din real şi îl încununează pe plan ideal.

• Am admirat cu bucurie „Luceafărul”. Cu privirea obosită de stângace sau

• mesteşugite redări ale chipului eminescian, iată că vine o artistă „necunoscută”

• şi ne arată că se poate spune mai mult atunci când urmăreşti sensul imaginii şi

• nu o simplă ilustrare a unui vers. Luceafărul vizionar este o fiinţă a nopţii,

• învăluită în ceţuri. Figura sa se întrezăreşte şi are o poezie care prelungeşte

• versul prin linie. Dar cea mai reuşită lucrare este „Sărutul”.Aici linia este

• trasată cu maximă libertate,scrâşnită.Figurile îndrăgostiţilor se contopesc după

• reguli inventate de autoare. Desprinderea lor pare imposibilă. Fiecare

• linie,liniuţă,punct,este trăit cu o maximă intensitate. Peniţa parcă „muşcă”

• hârtia cu disperarea ultimei confesiuni.

• ***

Tiberiu Cosovan, Grafică,pictură şi lansare de carte, la Galeria de artă” Ion Irimesc” Suceava,Monitorul 6 feb,2014 Grafică,pictură şi lansare de carte, la Galeria de artă” Ion Irimescu

• La Galeria de artă Ion Irimescu din mun. Suceava a avut loc marţi vernisajul unei expoziţii

• de grafică şi pictură, în cadrul căreia a fost lansată şi o carte semnată de artista plastică

• expozantă, Mariana Stratulat.

• Lucrări de grafică şi pictură care conturează un univers marcat de o amprentă personală distinctă.

• Evenimentul, care a reunit în galeria suceveană artişti plastici,oameni

• de litere, jurnalişti degustători de spiritualitate, s-a înscris în calendarul manifestărilor

• de colaborare dintre Filiala Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici şi Filiala Ieşeană, în

• care este membră artista expozantă. Prezentată de artista plastică Lucia Puşcaşu ca

• fiind o creatoare la care „ se simte zona din care provine” (Mariana Stratulat, deşi a

• devenit ieşeancă după absolvirea Academiei de Artă, îşi are obârşia la Poarta Albă în

• jud.Constanţa) protagonista evenimentului s-a adaptat şi acomodat în spaţiul moldav,

• de care a fost entuziasmată de la primul contact, atunci când a devenit studentă în târgul

• Iaşilor.

Lucrările de grafică(Anemone, Zbor, Luminiş, Nocturnă, Înţelepciune, Vis înaripat, Femei păsări) şi cele de pictură(Garoafe, Marea, Furtuna, Toamnă,Iarna în sat,Dincolo de nămeţi) conturează un univers marcat de o amprentă personală distinctă. Teme bine conceptualizate compoziţional şi suprafeţe ritmate cromatic de griuri, peste care se cern pensulaţii albe Lucrările de grafică în peniţă, în care liniile ţâşnesc din puncte de fugă şi se difuzează sau se concentrează conturând forme şi volume cu umbre şi luminozităţi contrastante, au determinat-o pe Lucia Puşcaşu să spună că Mariana Stratulat „ ar fi putut foarte bine să facă tapiserie”, liniile trasate cu peniţa fiind aidoma firelor de ţesătură. Grafica Marianei Stratulat, aşa cum remarca un comentator avizat, „ se caracterizează prin contraste violente de alb-negru, care pun în valoare formele compuse cu originalitate şi decizie”.

O grafică în care Lucia Puşcaşu a identificat „ trei teme mari: Păsările, Peisajul şi corpul uman” („ Corpul femei mature, împlinite”, aşa cum a subliniatea), teme bine conceptualizate compoziţional şi tratate cu dinamism. Spre deosebire de grafică pictura Marianei Stratulat( despre care Radu Negru spunea că „are un centru de greutate care fixează un echilibru”) se organizează pe suprafeţe ritmate cromatic de griuri, peste care se cern pensulaţii albe(„ suprapuneri de ninsori”, aşa cum a spus scriitoarea Doina Cernica). „O carte gravă, care oferă o lectură uşoară graţie stilului alert” Cartea prezentată cu acest prilej,intitulată De-ale profesorilor şi elevilor , este ,după cum a apreciat Doina Cernica, „ o carte gravă care oferă o lectură uşoară graţie stilului alert”.

„Mariana Stratulat- aşa cum a subliniat ea- de experienţa transfigurată artistic a unei profesoare navetiste din anii !”80”, nimeni alta decât autoarea. „Mariana Stratulat- observă Doina Cernica- nu este captivată ca în arta plastică de peisaj,ci de chipul uman, realizând, cu mână sigură, portrete concrete sau sugerate”. Cuvântul artistei, dincolo de mulţumirile adresate celor care au susţinut-o în realizarea evenimentului (cu o notă aparte pentru artista plastică Viorica Moruz, prietena şi colega ei din facultate) a vizat preocuparea pentru „ tot ceea ce înseamnă corpul uman”, cu dorinţa de „ a face văzută interioritatea”. „să priviţi- a spus ea- dincolo de forma plastică pe care am creat-o şi să încercaţi să pătrunde-ţi în interior în trăirile corpului reprezentat”. Şi, în final, pentru că în toate lucrările sale nu întâlnim vreo pasăre singură, Lucia Puşcaşu a semnalat că „invitaţia autoarei este de a fi împreună, de a fi prieteni”. Comuniune şi prietenie pecetluită cu un pahar de vin şi cu urarea anticipată de „La mulţi ani”, pentru apropiata aniversare a artistei.