1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare


Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş Severin



Yüklə 4,41 Mb.
səhifə133/139
tarix28.10.2017
ölçüsü4,41 Mb.
#19357
1   ...   129   130   131   132   133   134   135   136   ...   139

221. Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş Severin

Punct: Chilii


Cod sit: 54519.02

Colectiv: Eugen Iaroslavschi, responsabil (MNIT); Ovidiu Bozu, membru (MBM Reşiţa)


Săpăturile efectuate în luna septembrie a anului 2000, pe platoul situat la partea superioară a dealului “Chilii” au fost o continuare a celor desfăşurate cu intermitenţe, începute încă în anul 1974. Platoul a fost amenajat şi fortificat încă în preistorie (sfârşitul epocii bronzului, prima vârstă a fierului) cu un şanţ adânc săpat spre NV, unde pantele sunt mai uşor accesibile. Partea centrală a platoului a fost ocupată de un castru roman de pământ, iar în afara acestuia au fost semnalate, în special spre N şi V, urmele unor barăci din aceeaşi epocă.

Datorită fondurilor limitate, săpăturile s-au desfăşurat într-un singur punct şi anume în afara castrului, în zona barăcilor, ele fiind o continuare a celor din campaniile anilor anteriori. S-a urmărit elucidarea sistemului de construcţii al acestor barăci şi dimensiunile lor.

În cei 38 m ai secţiunii cu o lăţime de 2 m şi cu o adâncime variind între -0,5 şi -1,6 m au fost identificate mai multe bordeie hallstattiene, gropi din aceeaşi epocă şi resturile unor barăci romane. Acestea din urmă constau din fundaţiile, săpate cu grijă în stânca de calcar şi resturi carbonizate ale unor bârne din lemn ce formau tălpile şi stâlpii construcţiilor. Descoperirea şi apoi săparea printr-o casetă de 5 x 4 m, a unui bordei hallstattian bine păstrat a permis reconstituirea unei locuinţe ovale, adâncite prin săparea cu ajutorul focului a stâncii calcaroase, cu un stâlp central, gros şi cu un acoperiş din materiale vegetale. În ceea ce priveşte barăcile romane va trebui să mai săpăm şi în anii viitori spre a putea avea dimensiunile şi forma lor.

Materialul arheologic hallstattian constă din ceramică şi câteva piese mărunte din bronz, iar cel roman din ceramică, fibule, materiale de construcţie, vârfuri de săgeţi şi suliţe, monede de bronz. Tot materialul arheologic se păstrează la MBM Reşiţa, la fel ca şi documentaţia fotografică şi grafică.



222. Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş Severin

Punct: Pustă


Cod sit: 54519.04

Colectiv: Eduard Nemeth (UBB Cluj), Ovidiu Bozu (MBM Reşiţa)


În luna august a anului 2000 au continuat săpăturile la castrul roman de la Vărădia - “Pustă”, efectuate de colectivul menţionat. Fondurile de săpătură au fost asigurate în primul rând de către Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj, Catedra de Istorie Antică şi Arheologie, cât şi de către Muzeul Banatului Montan din Reşiţa. Materialele arheologice au fost depozitate la Muzeul Banatului Monzan Reşiţa.

Castrul de la Vărădia-“Pustă” se găseşte la est de comună, în apropiere de malul stâng al râului Caraş. La începutul sec. XX au fost efectuate sondaje de către B. Milleker, publicate în lucrarea sa despre antichităţile din Banat (Delmagyarorszag regisegleletei a honfoglolasi idökböl ellött, în: Törtenelmi es Regeszeti Ertesitö, 1905). În 1932, Gr. Florescu a efectuat o campanie de săpături, publicată în Istros, I, 1934, campanie care a dezvelit superficial partea superioară a fundaţiilor zidurilor de incintă şi ale clădirii comandamentului (principia). Din 1996 s-au reluat cercetările în această fortificaţie romană de către Ovidiu Bozu, iar, din 1999, şi Eduard Nemeth, cercetări care au vizat zidul de incintă în săpătură stratigrafică, colţul de NV şi, în anul 2000, poarta de V. Castrul este prezent prin fundaţiile zidurilor de piatră şi prin urmele fazei de lemn şi pământ, cel puţin în porţiunea cercetată până astăzi.

Cercetările din campania anului 2000 s-au concentrat pe poarta vestică a castrului (porta principalis sinistra). Aici s-au practicat o secţiune de 15 x 1,5 m şi două casete de câte 5 x 3,5 m. Aceste săpături au relevat următoarele rezultate:

- poarta a avut două turnuri dreptunghiulare late de 3 m (lungimea lor nu a putut fi dezvelită în întregime în această campanie);

- fundaţia păstrată a turnurilor era din piatră de carieră sfărâmată legată cu mortar şi se prezintă ca o platformă compactă, doar cu o mică adâncire în mijloc (interiorul turnurilor);

- această poartă avea o spina în mijlocul deschiderii ei, construită de asemenea din piatră de carieră sfărâmată şi mortar, în aceeaşi manieră ca şi fundaţia turnurilor;

- profilele săpăturii prin poartă (profilele secţiunii) au relevat prezenţa a două faze de construcţie, din care cea mai veche aparţinea fazei de lemn şi pământ a castrului, reprezentată de un strat de nivelare din lut închis la culoare cu mult lemn ars; acest strat se găseşte imediat deasupra nivelului de călcare al fazei de lemn şi ambele au fost apoi “tăiate” de fundaţiile turnurilor porţii din faza de piatră;

- deasupra stratului de nivelare aparţinând fazei de lemn şi pământ se află nivelul de călcare al fazei de piatră a castrului, peste care se aşterne stratul de dărâmătură al acestei faze, cu mult mortar şi piatră dislocată;

- nu s-au putut detecta structuri din faza de lemn a porţii, acestea fiind probabil total suprapuse de structurile fazei de piatră (acestea din urmă nu au fost dezafectate de către noi);

- materialul arheologic descoperit a fost foarte sărac, constând mai ales din ceramică comună şi ţigle fragmentare, care însă nu aveau nici o ştampilă tegulară; în această situaţie, încadrările cronologice strânse ale celor două faze ale castrului cât şi noi informaţii despre trupa (trupele) care au ocupat fortificaţia, nu sunt încă posibile.

Săpăturile de la Vărădia - “Pustă” vor continua, pentru a elucida încă multele necunoscute care se leagă de istoria, cronologia, garnizoana sa etc.



Abstract



The roman auxiliary fort from Vărădia - “Pustă” has two phases, the first one of timber and the second one of stone. It was researched by B. Milleker in the early 1900’s, Gr. Florescu in 1932 and since 1996 by Ovidiu Bozu from the Museum from Reşiţa, and since 1999 in cooperation with Eduard Nemeth from the University “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

The fort was built by the Romans on the left bank of the Caraş river, near the village of Vărădia. The more recent research (1996-1999) focused on the curtain wall and the North-West corner.

The diggings of the year 2000 were made in the West gate (porta principalis sinistra) and revealed rectangular gate towers, a central spina. The profiles of the trench show the succesion of the two phases: earth and timber and stone. The archaeological finds were very poor (common ceramics, tiles), so that no precise chronological estimations than 2nd - 3rd centuries could be yet made. Because no stamped tiles have been yet found, the knowledge of the garrison(s) is also poor (the presence of the cohors I Vindelicorum milliaria is supposed, based on a written phalera found in 1932). Future research will hopefully solve the many questions of this site.



Yüklə 4,41 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   129   130   131   132   133   134   135   136   ...   139




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin