2013 Sub Radiatii X: generator,parti componente,functionare

57.Cancer gastric infiltrativ si vegetant.
CANCERUL GASTRIC

Debut (“early gastric cancer”)
Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara

sau metastaze la distanta.

- tip I: proeminent (h > 0,5 cm);

- tip II: superficial:

- II a: elevat;

- II b: plat;

- II c: depresionat;

- tip III: excavat;

Dg.: endoscopie + ecoendoscopie
CANCER GASTRIC AVANSAT
Vegetant:

- masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie;

- defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;

Infiltrant:

- ingrosarea peretelui;

- rigiditate, absenta peristalticii;

- distrugerea mucoasei;

- ingustatarea lumenului gastric » schir gastric;

58.Cancer gastric-nisa maligna,aspecte radiologice.
Ulcerant:

- nisa maligna;

- profil: “menisc”, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig

periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate oprite la distanta de nisa;

59.Stenoza mediogastrica.
60.Stomac operat-complicatii precoce si tardive.


RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT
Interventii conservatoare:

- vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva;

- gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;
Rezectii gastrice:

- partiale;

- subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala,

gastro-jejunala;

- totale – anastomoza eso-jejunala;
Complicatii precoce

- dezunirea suturilor » peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic

(rdgf. abdominala simpla);

- ocluzii: rdgf. abdominala simpla;

- fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila;
Complicatii tardive

Sindroame functionale

- reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara;

- sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta;

- sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata

si distensia accentuata a eferentei;

Sindroame organo-functionale

- gastrita bontului;

- stomita, jejunita;
Afectiuni organice

- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente;

- prolapsul mucoasei gastrice;

- ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm);

- cancerul pe bont: recidiva; primitiv

61.Ulcer duodenal.
Ulcerul bulbar duodenal
Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor)

Forme anatomo-radiologice:

Edematoasa:

- bulb nedeformat;

- nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”;
Forma edemato-scleroasa:

- contur bulbar cu incizuri si ancose;

- nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa

Forma sclero-edematoasa

- deformarea bulbului: stenoza, biloculare,

dilatatie pre-stenotica (“diverticul Cole”);

- identificare dificila a nisei;

Fenomene de insotire: - triada Barclay;
Complicatii:

- perforatie: pneumoperitoneu; penetratie

- hemoragie digestiva;

Ulcer duodenal post-bulbar

- obs. Sdr. Zollinger-Ellison;

- sediu: D2 supravaterian;

- nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”);

62.Intestin subtire-metode de examinare imagistice.

EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE
Radiografia abdominala simpla: distensia anselor, nivele hidro-aerice
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast;

-pozitia anselor, pliuri, calibru;

Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,

dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;

»modificatori de comportament:

• 
  acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
  
• 
  inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
  

-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata): examinarea ultimelor anse ileale;
Examinare computer-tomografica

- umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;

- nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse;
Explorare izotopica:

• 
  Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;
  
• 
  Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;
  

Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic;
Semeiologia radiologica a IS

Semne functionale:

- hiper/hipotonia;

- tonus alternant;

- hiper/hipokinezia;

- aeroenteria;

- imagini hidro-aerice;

Semne organice:

- alterarea reliefului mucoasei: relief “de baraj”, edematos;

- rigiditatea segmentara:

- stenoza;

- lacuna;

- imagini de aditie;

63.Clisma baritata.
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast;

-pozitia anselor, pliuri, calibru;

Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,

dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;

»modificatori de comportament:

• 
  acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
  
• 
  inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
  

-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
64.Ocluzia intestinului subtire-aspecte radiologice.
OCLUZII INTESTINALE
Etiologie:

- mecanica (obturarea lumenului digestiv);

- functionala (disparitia peristaltismului)
Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) – 5 intrebari:

1. 
   Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice);
   
2. 
   Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia intregului tract digestiv)
   
3. 
   Sediul obstructiei? (->intestin/colon)
   
4. 
   Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus)
   
5. 
   Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei)
   

OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE

Semne generale:

- bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting si

fosa iliaca dreapta;

- arcul gazos (imagine “in magnet”);

- imagine “in retorta”;

- dispozitie, numar: unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale:

vertical (“tuburi de orga”); anse ileale: orizontal( “trepte de scara”);

- pliuri vizibile (functie de distensia ansei);

Etiologie:

- strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon;

- obstructii: ileus biliar (+aerobilie);

- invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini “in trident”;

65.Ocluzia intestinului gros-aspecte radiologice.
Ocluziile colonului

Semne generale:

- bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime;

- arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic;

- boseluri: dilatatii haustrale;

- distantarea pliurilor: aparitia “pliurilor de flexiune” la cudura

anselor destinse;

Etiologie:

• 
  Strangulatie:
  

- volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa

intreg abdomenul;

- volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie para-

vertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte;

• 
  Obstructie: tumorala;
  

66.Boala Crohn.
Boala Crohn

Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar;

Sediu: predilect ileon terminal;

Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica

sectionala (ecografie, CT);

Evolutie:

Debut:

- edemul mucoasei: aspect fin granular;

- ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare;

- hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse,

contururi poligonale, “nodul de alarma”;

- ulceratii: initial “aftoide”: eroziunea mucoasei de acoperire a

foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de

aditie (profil);

- aspect ulcero-nodular: “pavaj cu dale” (“cobblestone”);
Scleroza si stenoza:

- semnul corzii “string sign”: ingustare tubulara a lumenului;

- stenoze scurte, etajate, “in clepsidra”;

- dilatare in amonte a anselor;

- cecul nu se opacefiaza: semnul “saltului”;

- ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl.

limfatici;

- fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica);

Caracteristici fundamentale:

- gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: “skip lesions”;

- tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;
Imagistica sectionala

• 
  Ecografia:
  

- ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor;

• 
  Computer-tomografia:
  

- ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului;

- hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale;

- adenopatii mezenterice;

- abcese interanse si extraintestinale;

67.TBC ileo-cecala.
Tuberculoza ileo-cecala
Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a colonului;

Cale de diseminare: hematogena, alimentara;

Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;

Debut:

- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate,

neregulate;

- hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul

de alarma;

Perioada de stare:

- ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor;

- ulceratii multiple, in “buton de camasa”;

- “string sign”

Evolutie:

- reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene

obstructive asociate;

- retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvula

ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant;

Examinarea CT:

- ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctie-

aspiratie cu ac fin;
68.Rectocolita ulcero-hemoragica.
Rectocolita ulcero-hemoragica

Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;

Dg. Imagistic:

• 
  Radiografia abdominala simpla:
  

- prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata);

• 
  Clisma baritata:
  

- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii;

- modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea

haustrelor;

- modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei;

- ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);

- profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublu

al colonului;

- modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea

mucoasei);

Cronicizare:

- disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,

deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor;

- stenoze tubulare (microcolon);

Complicatii:

- megacolon toxic;

- perforatii (in peritoneu sau organele vecine);

- stricturi;

- potential de malignizare;

69.Tumori maligne intestine gros-diagnostic imaistic.

70.Tumori benigne ale colonului.

71.Anomalii de pozitie ale colonului. splenomegalie, hepatomegalie

Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite;

Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta;

Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in dreapta

abdomenului, ileon si colon anterior si la stinga;

Sindrom Chilaiditi:

- interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm

Hernie diafragmatica a colonului:

- congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita;

Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace;

Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat;

Cec in pozitie inalta, subhepatica;

Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata;

Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate;

tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular);

72.Anomalii de lungime si calibru ale colonului.

Mega dolico colon

73.Ficat-metode de examinare imagistica.
1.RADIOGRAFIA STANDARD

2.ULTRASONOGRAFIA

3.COMPUTER TOMOGRAFIA

4.SCINTIGRAFIA

5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM)

6.ARTERIOGRAFIA

7.PORTOGRAFIA

RADIOGRAFIA STANDARD

INDICATII:-REDUSE=>informatii putine:

-calcificari patologice (CHH,hematom,tbc);

-hepatomegalia;

-suspiciune abces,chist hidatic;

-orice abdomen acut=>examineaza si ficat !

ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal;

-ultrasonografia

ULTRASONOGRAFIA

INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICA

MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor,

structurii,contururilor,impedantei acustice etc.

MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale;

-caracterizarea vaselor tumorale;

-control post-terapeutic:

-shunt porto-sistemic chirurgical;

-rad.interventionala-control dupa: -chemo-embolizare tumori maligne;

-TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt)

PORTOGRAFIA

METODE DE ABORD PRIN CATETERISM:

-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA

-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA;

-PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARA

SCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice;

-tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prin

metode de rad.interventionala:

-embolizarea varicelor;

-shunt portosistemic trans-jugular(TIPSS)

74.Panmcreas-metode examinare imagistica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA

2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL

3.ULTRASONOGRAFIA

4.CT

5.IRM(+MRCP)

6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP)

7.ARTERIOGRAFIA

8.CPT
RADIOGRAFIA STANDARD
& BARIU-PASAJ G-D

INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>”ansa sentinela”

PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente,

-deformari cadru duodenal;

CANCER=>deformari (“cauciuc pe janta”);

-stenoze D II

ULTRASONOGRAFIA

INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA

MOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA

-VIZUALIZEAZA DIRECT :

-dimensiuni,contur,structura,vase vecine;

-rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS).

-ghideaza punctia dg.& terapeutica.

MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica.

-vena porta, vena cava inf., vena mezenterica

COMPUTER TOMOGRAFIA

CT= METODA STANDARD ETALON (“Gold standard”)

INDICATII:-pancreatita, pseudochist (fuzare);

-tumori secretante (> 1 cm): gastrinom,

insulinom,VIPom, glucagonom;

-cancer:extenzie loco-regionala +metastaze;

-ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica
IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA

INDICATII: IDEM CT.

MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography

-evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol.

din pancreatita (pseudochist,fistule etc);INLOCUIESTE

TOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA.

DEZAVANTAJ:-PRET PROHIBITIV;

-ACCESIBILITATE REDUSA;

WIRSUNGOGRAFIA
ENDOSCOPICA

ERCP=Endoscopic Retrograde Pancreato-Colangiography

INDICATII:-diagnostic & tratament- litiaza canalara:

sfincterotomie, extractie calculi;

-ampulom Vaterian (biopsie);

-fistule post-pancreatita;

DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument);

-riscuri: hemoragie, pancreatita acuta.

ARTERIOGRAFIA

INDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI:

-hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm;

-VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI

VASCULARE DIN CANCER;

-FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER

AL METASTAZELOR HEPATICE.

DEZAVANTAJE:- invaziva;

- se foloseste daca diagnosticul CT este

incert (tot mai rar in epoca Angio-RM).
75.Splina-metode de examinare imagistica.
RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD

ECOGRAFIA

COMPUTERTOMOGRAFIA

ANGIOGRAFIA

SCINTIGRAFIA

IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA
METODE DE EXPLORARE
ECOGRAFIA ESTE METODA INITIALA => eficace 85%

- detecteaza modificarile de volum si de structura ale splinei - in patologia traumatica evidentiaza modificarile de structura, lichidul liber perisplenic sau intraperitoneal - studiu Doppler( color, duplex Doppler, Power Doppler) – util pentru evaluarea vaselor splenice

COMPUTERTOMOGRAFIA

Examinarea CT, este o metoda foarte utila in studiul patologiei splenice, efectuandu-se nativ (vizualizarea calcificarilor) si cu substanta de contrast.

Indicatie majora – Traumatismele abdominale!!
RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD

1. Ruptura splinei sau hemoragia pot determina cresterea “umbrei” splinei, normal delimitata de grasimea perisplenica 2. Splenomegalia determina ascensionarea hemidiafragmului stang, deviatia spre linia mediana a camerei cu aer a stomacului – semne indirecte 3. Calcificarile pot fi determinate de: calcificari arteriale, anevrism, chisturi calcificate, infarct splenic, infectii cronice granulomatoase

SCINTIGRAFIA

Utilizarea technetiului-99m sulfur coloid permite evaluarea sistemului reticuloendotelial . Indicatii: infarct splenic, anomalii de dezvoltare, postoperator.

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA

Senzitivitatea examenului prin rezonanta magnetica de a detecta leziunile focale si infiltrative ramane controversat.

ANGIOGRAFIA SI PROCEDURILE INTERVENTIONALE

1. Embolizare terapeutica – hipersplenism , anemia microsferocitara Minkovski-Chaufard, etc

2. Drenaj percutan al abceselor splenice – alternativa eficienta a gestului chirurgical

76.Caile biliare intra- si extrahepatice-metode de examinare imagistica.
1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA

2. COLECISTOGRAFIA PER OS

3.ULTRASONOGRAFIA (US)

4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC)

5.COLANGIOGRAFIA- PANCREATOGRAFIA RETROGRADA ENDOSCOPICA(CPRE)(engl.ERCP)

6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE

7.COLESCINTIGRAFIA

8.CT

9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM

(CPRM)(engl.MRCP)

Radiografia ABDOMINALA STANDARD

Metoda de orientare:evidentiaza:

-calculi opaci (30%;70%=transparenti rx);

-vezicula “de portelan” (calcificari parietale);

-bila calcica (“milky bile”);

-aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi)

COLECISTOGRAFIA ORALA

TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore

inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic).

-Radiografia hipoc dr.

-Prînz colecistokinetic (BOYDEN);

-radiografii seriate la 15’,30’,45’,60’.

METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA

(metoda “istorica”);

In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE.

COLANGIO-COLECISTOGRAFIA

Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare si colecistului.

Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)-dimer acid care ,injectat I.v. se elimina preferential prin bila;Iotroxat-meglumina(Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai crescuta si tolernta buna,

Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp.

-se executa radiografii hipocondrul drept

la 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei.

Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie.

METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP –METODE NOI, NEINVAZIVE.
ULTRASONOGRAFIA (US)

METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE.
ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutului colecistului.;

-caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile leziuni asociate;

-primul examen in examinarea pacientilor cu icter;

-metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara;

-ieftina;

-rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare.

DEZAVANTAJ :metoda este operator –dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea medicului exaaminator.

Colangiografia percutana

CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic

Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj percutan nechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze hemoragice Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic;

-anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%);

-punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA);

-injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare;

-radiografii/fluoro digitale;

CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare.

Colangiografia endoscopica

ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography

INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie prealabila;

-icterele sec.pancreatitei cronice.

TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de scopie !);

-injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml);

-floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS.
COLESCINTIGRAFIA

-Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.; -preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila;

-scanare cu gamacamera la intervale de 10’;

-colecistul+c.b. apar normal la 30’;

-excretia in intestin la 60’.

In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h.