57.Cancer gastric infiltrativ si vegetant.
CANCERUL GASTRIC
Debut (“early gastric cancer”)
Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara
sau metastaze la distanta.
- tip I: proeminent (h > 0,5 cm);
- tip II: superficial:
- II a: elevat;
- II b: plat;
- II c: depresionat;
- tip III: excavat;
Dg.: endoscopie + ecoendoscopie
CANCER GASTRIC AVANSAT
Vegetant:
- masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie;
- defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;
Infiltrant:
- ingrosarea peretelui;
- rigiditate, absenta peristalticii;
- distrugerea mucoasei;
- ingustatarea lumenului gastric » schir gastric;
58.Cancer gastric-nisa maligna,aspecte radiologice.
Ulcerant:
- nisa maligna;
- profil: “menisc”, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig
periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate oprite la distanta de nisa;
59.Stenoza mediogastrica.
60.Stomac operat-complicatii precoce si tardive.
RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT
Interventii conservatoare:
- vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva;
- gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;
Rezectii gastrice:
- partiale;
- subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala,
gastro-jejunala;
- totale – anastomoza eso-jejunala;
Complicatii precoce
- dezunirea suturilor » peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic
(rdgf. abdominala simpla);
- ocluzii: rdgf. abdominala simpla;
- fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila;
Complicatii tardive
Sindroame functionale
- reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara;
- sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta;
- sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata
si distensia accentuata a eferentei;
Sindroame organo-functionale
- gastrita bontului;
- stomita, jejunita;
Afectiuni organice
- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente;
- prolapsul mucoasei gastrice;
- ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm);
- cancerul pe bont: recidiva; primitiv
61.Ulcer duodenal.
Ulcerul bulbar duodenal
Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor)
Forme anatomo-radiologice:
Edematoasa:
- bulb nedeformat;
- nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”;
Forma edemato-scleroasa:
- contur bulbar cu incizuri si ancose;
- nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa
Forma sclero-edematoasa
- deformarea bulbului: stenoza, biloculare,
dilatatie pre-stenotica (“diverticul Cole”);
- identificare dificila a nisei;
Fenomene de insotire: - triada Barclay;
Complicatii:
- perforatie: pneumoperitoneu; penetratie
- hemoragie digestiva;
Ulcer duodenal post-bulbar
- obs. Sdr. Zollinger-Ellison;
- sediu: D2 supravaterian;
- nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”);
62.Intestin subtire-metode de examinare imagistice.
EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE
Radiografia abdominala simpla: distensia anselor, nivele hidro-aerice
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast;
-pozitia anselor, pliuri, calibru;
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,
dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;
»modificatori de comportament:
-
acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
-
inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata): examinarea ultimelor anse ileale;
Examinare computer-tomografica
- umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;
- nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse;
Explorare izotopica:
-
Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;
-
Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;
Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic;
Semeiologia radiologica a IS
Semne functionale:
- hiper/hipotonia;
- tonus alternant;
- hiper/hipokinezia;
- aeroenteria;
- imagini hidro-aerice;
Semne organice:
- alterarea reliefului mucoasei: relief “de baraj”, edematos;
- rigiditatea segmentara:
- stenoza;
- lacuna;
- imagini de aditie;
63.Clisma baritata.
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast;
-pozitia anselor, pliuri, calibru;
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,
dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;
»modificatori de comportament:
-
acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
-
inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
64.Ocluzia intestinului subtire-aspecte radiologice.
OCLUZII INTESTINALE
Etiologie:
- mecanica (obturarea lumenului digestiv);
- functionala (disparitia peristaltismului)
Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) – 5 intrebari:
-
Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice);
-
Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia intregului tract digestiv)
-
Sediul obstructiei? (->intestin/colon)
-
Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus)
-
Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei)
OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE
Semne generale:
- bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting si
fosa iliaca dreapta;
- arcul gazos (imagine “in magnet”);
- imagine “in retorta”;
- dispozitie, numar: unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale:
vertical (“tuburi de orga”); anse ileale: orizontal( “trepte de scara”);
- pliuri vizibile (functie de distensia ansei);
Etiologie:
- strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon;
- obstructii: ileus biliar (+aerobilie);
- invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini “in trident”;
65.Ocluzia intestinului gros-aspecte radiologice.
Ocluziile colonului
Semne generale:
- bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime;
- arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic;
- boseluri: dilatatii haustrale;
- distantarea pliurilor: aparitia “pliurilor de flexiune” la cudura
anselor destinse;
Etiologie:
- volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa
intreg abdomenul;
- volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie para-
vertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte;
66.Boala Crohn.
Boala Crohn
Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar;
Sediu: predilect ileon terminal;
Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica
sectionala (ecografie, CT);
Evolutie:
Debut:
- edemul mucoasei: aspect fin granular;
- ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare;
- hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse,
contururi poligonale, “nodul de alarma”;
- ulceratii: initial “aftoide”: eroziunea mucoasei de acoperire a
foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de
aditie (profil);
- aspect ulcero-nodular: “pavaj cu dale” (“cobblestone”);
Scleroza si stenoza:
- semnul corzii “string sign”: ingustare tubulara a lumenului;
- stenoze scurte, etajate, “in clepsidra”;
- dilatare in amonte a anselor;
- cecul nu se opacefiaza: semnul “saltului”;
- ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl.
limfatici;
- fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica);
Caracteristici fundamentale:
- gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: “skip lesions”;
- tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;
Imagistica sectionala
- ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor;
- ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului;
- hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale;
- adenopatii mezenterice;
- abcese interanse si extraintestinale;
67.TBC ileo-cecala.
Tuberculoza ileo-cecala
Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a colonului;
Cale de diseminare: hematogena, alimentara;
Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;
Debut:
- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate,
neregulate;
- hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul
de alarma;
Perioada de stare:
- ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor;
- ulceratii multiple, in “buton de camasa”;
- “string sign”
Evolutie:
- reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene
obstructive asociate;
- retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvula
ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant;
Examinarea CT:
- ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctie-
aspiratie cu ac fin;
68.Rectocolita ulcero-hemoragica.
Rectocolita ulcero-hemoragica
Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;
Dg. Imagistic:
-
Radiografia abdominala simpla:
- prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata);
- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii;
- modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea
haustrelor;
- modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei;
- ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);
- profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublu
al colonului;
- modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea
mucoasei);
Cronicizare:
- disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,
deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor;
- stenoze tubulare (microcolon);
Complicatii:
- megacolon toxic;
- perforatii (in peritoneu sau organele vecine);
- stricturi;
- potential de malignizare;
69.Tumori maligne intestine gros-diagnostic imaistic.
70.Tumori benigne ale colonului.
71.Anomalii de pozitie ale colonului. splenomegalie, hepatomegalie
Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite;
Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta;
Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in dreapta
abdomenului, ileon si colon anterior si la stinga;
Sindrom Chilaiditi:
- interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm
Hernie diafragmatica a colonului:
- congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita;
Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace;
Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat;
Cec in pozitie inalta, subhepatica;
Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata;
Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate;
tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular);
72.Anomalii de lungime si calibru ale colonului.
Mega dolico colon
73.Ficat-metode de examinare imagistica.
1.RADIOGRAFIA STANDARD
2.ULTRASONOGRAFIA
3.COMPUTER TOMOGRAFIA
4.SCINTIGRAFIA
5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM)
6.ARTERIOGRAFIA
7.PORTOGRAFIA
RADIOGRAFIA STANDARD
INDICATII:-REDUSE=>informatii putine:
-calcificari patologice (CHH,hematom,tbc);
-hepatomegalia;
-suspiciune abces,chist hidatic;
-orice abdomen acut=>examineaza si ficat !
ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal;
-ultrasonografia
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICA
MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor,
structurii,contururilor,impedantei acustice etc.
MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale;
-caracterizarea vaselor tumorale;
-control post-terapeutic:
-shunt porto-sistemic chirurgical;
-rad.interventionala-control dupa: -chemo-embolizare tumori maligne;
-TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt)
PORTOGRAFIA
METODE DE ABORD PRIN CATETERISM:
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA;
-PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARA
SCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice;
-tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prin
metode de rad.interventionala:
-embolizarea varicelor;
-shunt portosistemic trans-jugular(TIPSS)
74.Panmcreas-metode examinare imagistica.
1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA
2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL
3.ULTRASONOGRAFIA
4.CT
5.IRM(+MRCP)
6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP)
7.ARTERIOGRAFIA
8.CPT
RADIOGRAFIA STANDARD
& BARIU-PASAJ G-D
INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>”ansa sentinela”
PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente,
-deformari cadru duodenal;
CANCER=>deformari (“cauciuc pe janta”);
-stenoze D II
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA
MOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA
-VIZUALIZEAZA DIRECT :
-dimensiuni,contur,structura,vase vecine;
-rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS).
-ghideaza punctia dg.& terapeutica.
MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica.
-vena porta, vena cava inf., vena mezenterica
COMPUTER TOMOGRAFIA
CT= METODA STANDARD ETALON (“Gold standard”)
INDICATII:-pancreatita, pseudochist (fuzare);
-tumori secretante (> 1 cm): gastrinom,
insulinom,VIPom, glucagonom;
-cancer:extenzie loco-regionala +metastaze;
-ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica
IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA
INDICATII: IDEM CT.
MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography
-evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol.
din pancreatita (pseudochist,fistule etc);INLOCUIESTE
TOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA.
DEZAVANTAJ:-PRET PROHIBITIV;
-ACCESIBILITATE REDUSA;
WIRSUNGOGRAFIA
ENDOSCOPICA
ERCP=Endoscopic Retrograde Pancreato-Colangiography
INDICATII:-diagnostic & tratament- litiaza canalara:
sfincterotomie, extractie calculi;
-ampulom Vaterian (biopsie);
-fistule post-pancreatita;
DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument);
-riscuri: hemoragie, pancreatita acuta.
ARTERIOGRAFIA
INDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI:
-hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm;
-VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI
VASCULARE DIN CANCER;
-FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER
AL METASTAZELOR HEPATICE.
DEZAVANTAJE:- invaziva;
- se foloseste daca diagnosticul CT este
incert (tot mai rar in epoca Angio-RM).
75.Splina-metode de examinare imagistica.
RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD
ECOGRAFIA
COMPUTERTOMOGRAFIA
ANGIOGRAFIA
SCINTIGRAFIA
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA
METODE DE EXPLORARE
ECOGRAFIA ESTE METODA INITIALA => eficace 85%
- detecteaza modificarile de volum si de structura ale splinei - in patologia traumatica evidentiaza modificarile de structura, lichidul liber perisplenic sau intraperitoneal - studiu Doppler( color, duplex Doppler, Power Doppler) – util pentru evaluarea vaselor splenice
COMPUTERTOMOGRAFIA
Examinarea CT, este o metoda foarte utila in studiul patologiei splenice, efectuandu-se nativ (vizualizarea calcificarilor) si cu substanta de contrast.
Indicatie majora – Traumatismele abdominale!!
RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD
1. Ruptura splinei sau hemoragia pot determina cresterea “umbrei” splinei, normal delimitata de grasimea perisplenica 2. Splenomegalia determina ascensionarea hemidiafragmului stang, deviatia spre linia mediana a camerei cu aer a stomacului – semne indirecte 3. Calcificarile pot fi determinate de: calcificari arteriale, anevrism, chisturi calcificate, infarct splenic, infectii cronice granulomatoase
SCINTIGRAFIA
Utilizarea technetiului-99m sulfur coloid permite evaluarea sistemului reticuloendotelial . Indicatii: infarct splenic, anomalii de dezvoltare, postoperator.
IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA
Senzitivitatea examenului prin rezonanta magnetica de a detecta leziunile focale si infiltrative ramane controversat.
ANGIOGRAFIA SI PROCEDURILE INTERVENTIONALE
1. Embolizare terapeutica – hipersplenism , anemia microsferocitara Minkovski-Chaufard, etc
2. Drenaj percutan al abceselor splenice – alternativa eficienta a gestului chirurgical
1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA
2. COLECISTOGRAFIA PER OS
3.ULTRASONOGRAFIA (US)
4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC)
5.COLANGIOGRAFIA- PANCREATOGRAFIA RETROGRADA ENDOSCOPICA(CPRE)(engl.ERCP)
6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE
7.COLESCINTIGRAFIA
8.CT
9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM
(CPRM)(engl.MRCP)
Radiografia ABDOMINALA STANDARD
Metoda de orientare:evidentiaza:
-calculi opaci (30%;70%=transparenti rx);
-vezicula “de portelan” (calcificari parietale);
-bila calcica (“milky bile”);
-aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi)
COLECISTOGRAFIA ORALA
TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore
inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic).
-Radiografia hipoc dr.
-Prînz colecistokinetic (BOYDEN);
-radiografii seriate la 15’,30’,45’,60’.
METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA
(metoda “istorica”);
In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE.
COLANGIO-COLECISTOGRAFIA
Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare si colecistului.
Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)-dimer acid care ,injectat I.v. se elimina preferential prin bila;Iotroxat-meglumina(Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai crescuta si tolernta buna,
Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp.
-se executa radiografii hipocondrul drept
la 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei.
Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie.
METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP –METODE NOI, NEINVAZIVE.
ULTRASONOGRAFIA (US)
METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE.
ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutului colecistului.;
-caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile leziuni asociate;
-primul examen in examinarea pacientilor cu icter;
-metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara;
-ieftina;
-rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare.
DEZAVANTAJ :metoda este operator –dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea medicului exaaminator.
Colangiografia percutana
CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic
Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj percutan nechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze hemoragice Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic;
-anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%);
-punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA);
-injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare;
-radiografii/fluoro digitale;
CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare.
Colangiografia endoscopica
ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography
INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie prealabila;
-icterele sec.pancreatitei cronice.
TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de scopie !);
-injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml);
-floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS.
COLESCINTIGRAFIA
-Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.; -preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila;
-scanare cu gamacamera la intervale de 10’;
-colecistul+c.b. apar normal la 30’;
-excretia in intestin la 60’.
In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h.
Dostları ilə paylaş: |