A 1 con., *preposição, não muito frequente, que exprime várias relações no indiresa dja karta a tudu djinti pa konta (R95). (A). N. F. neol a 2



Yüklə 5,31 Mb.
səhifə58/62
tarix02.11.2017
ölçüsü5,31 Mb.
#28194
1   ...   54   55   56   57   58   59   60   61   62

telefona

v., *comunicar ou falar pelo telefone. - si bu ka mansiba diritu, bu ka na tcigaba di telefona li pa partisipa na programa (R95) -. (TELEFONAR). N.F. neol.



telefoni

n., *aparelho que transmite a voz à distância. - Telefoni, i sabi tene telefoni: dia ku n’ ten nha kasa telefoni, nin si na kabesa di kama telefoni na fika (J.D.) -. (TELEFONE). N.F. neol.



televizon

1.n., *aparelho receptor de televisão. - ekran di televizon (R95) -. (TELEVISOR). N.F. neol.

2.n., *transmissão de imagens de objectos; estação emissora de programas televisivos. - diretor di kadeia di televizon rusu (R95) -. (TELEVISÃO). N.F. N.S. televizon é hiperónimo de TELEVISOR e de TELEVISÃO.

tema 1

v., *porfiar; insistir. - Santcu tema inda, i kumbida Anonsinhu lutu na un kau nunde reia mas tciu (F.M.) -. (TEIMAR).



tema 2

n., *teimosia, obstinação. (TEIMA). N.S. V.B.



tema 3

n., *assunto a tratar; matéria. - No na bin aborda tema: koperativas agrikula (IN96) -. (TEMA).



tementi

con., *conjunção subordinativa temporal que traduz [enquanto]. - Tementi bu ka na sinti nha tceru na fugu, sibi kuma n’ ka muri (T.M.) -. (deriv. ENTREMENTES).



temos

adj., *insistente; obstinado. - Mindjer temos, i nega (R95) -. (TEIMOSO). N.F. oxítona, ntemus.



temosaria

n., *insistência; obstinação. (TEIMOSIA). N.F. paroxítona. N.S. V.B.



temperu

n., *condimento para preparar molhos. - Purpara ki temperu di galinha pa bu kunsa bin guizal kel (R96) -. (TEMPERO). N.S. sin. mantimenti.



templu

n., *edifício público onde se presta culto a uma divindade. - N’ na iandaba na templu, na kasa di Deus (L.Cat.) -. (TEMPLO). N.F. neol.



tempra 1

1.v.tr., *pôr condimento ou tempero em; condimentar; fortalecer. (TEMPERAR). N.F. neol.

2.v.intr., *ficar mais saboroso por meio de especiarias ou condimentos. - Bu laba galinha limpu, bu pui na un kaselora, ku na bin tempral nel (R96) -. (TEMPERAR-SE).

3.v.intr., *suavizar-se; diz-se da temperatura que se tornou mais agradável. - Kil kasa i ten fugu, ku ora ku si dunu pegandal, kau tudu ta tempra (A.P.) -.



tempra 2

1.n., *substância com que se tempera a comida. - bu toma sebola bu kortal rudelas bu pul riba di pis bu fikal te ora ki tempra entral ben (N.M.) -. (TEMPERO).

2.n., *banho em que mergulham os metais para lhes dar consistência. (TÊMPERA). N.S. tempra é hiperónimo de TEMPERO e de TÊMPERA.

tempradu

1.part., *fortalecido; que ganhou vigor. - kadaun na tempradu na fugu (N.T.) -. (TEMPERADO).

2.part., * que levou tempero.

tempransa

n., *moderação; sobriedade. (TEMPERANÇA). N.S. V.B.



tempratura

n., *grau de calor de um corpo ou de um lugar. - Bu ta odja propi kuma no tene influensia di tempratura di dizertu na no tera (IN96) -. (TEMPERATURA). N.F. neol.



tempu

1.n., *medida de duração; parte da duração ocupada por acontecimentos. - Anos lambes tempu ka tenba dja pa no durmi (N.M.) -. (TEMPO). N.S. roba tempu; tempu di seku; tempu di tcuba.

2.n., *época; época actual. - Nha djambadon i di tempu di Nhu baba (O.S.) -.

3.n., *o estado metereológico da atmosfera; estação. - sukuru di tempu di tcuba (A.B.) -.

4.n., *em gramática, flexão de um momento de acção de um verbo.

tempu di seku

n., *a estação sem chuva ou estação seca, período que decorre de Novembro até Maio. - Na tempu di seku e ka lestu ku lofi tceben, son si alguin disdjal (N.M.) -. (deriv. TEMPO SECO). N.M. lexia complexa. N.S. ant. tempu di tcuba.



tempu di tcuba

n., *a estação das chuvas, período que decorre de Maio até Outubro. - na tempu di tcuba lofi tceben i tudu dia pabia arus ka ten dja pa kume (N.M.) -. (deriv. TEMPO DAS CHUVAS). N.M. lexia complexa. N.S. ant. tempu di seku.



ten

1.v.intr., *verbo que exprime o sema [existir], como o equivalente haver na forma impessoal; existir; ter lugar; acontecer. - i ten manga del na fera (P.dosS.) -. (TER). N.S. ten é hipónimo de TER que significa também possuir, cujo equivalente é tene; djitu ka ten!; djitu ten ku ten!; ten di; ten kabesa; ten ke; ten ku; ten dipresa; ten presa; ten pasensa; ten roson; ten ton.

2.v.tr., *como suporte de uma predicação, exprime também o sema [possuir]. - i ten manga delis i ka ten korajen (C.P.) -. N.F. vd. tene.

ten di

v.s.aux., *verbo semiauxiliar que exprime o conceito de [dever]; ser obrigado a fazer alguma coisa; ter que. - Si mortu ten di leban, pa i pera un bokadinhu son; n’ misti mati sabura di no tera (D.N.) -. (TER DE; TER QUE). N.S. sin. dibi di; sin. ten ke.



ten dipresa

1.coloc., *estar com urgência. - tras di fera di Bandin, nin ki bu ten dipresa, i difisil bu pasa la suma ki bu misti (R95) -. (TER PRESSA). N.F. ten presa.

2.n., *estar com impaciência; ter grande necessidade. - i ten dipresa pa Naninkia tciga (T.M.) -.

ten kabesa

coloc., *ser inteligente; ser hábil; ter bom senso. - Na mundu di aos kin ki ten kabesa ta safa (J.S.) -. (deriv. TER CABEÇA).



ten ke

v.s.aux., *verbo semiauxiliar que exprime o conceito de [dever]; ten de. - e ten ke sai (C.P.) - kil insinamentu di Afrika bu ten ke ba insinadu inda na fanadu (IN96) - bu ten ke tene ki panu limpu (IN96) -. (TER QUE). N.F. ten ku. N.S. sin. dibi di; sin. ten di; o auxiliar ten, indicador da ideia de [existência], distingue-se do verbo tene, que indica a ideia de [posse].



ten ku

v.s.aux., - I ten ku paga un mensalidadi skolar (R95) -. (TER QUE). N.F. vd. ten ke. N.S. sin. dibi di; sin. ten di.



ten pasensa!

1.loc.interj., *interjeição que significa [desculpe!]; [com licença!]. - Ten pasensa, n’ na kumeu (P.B.) -. (deriv. TER PACIÊNCIA).

2.loc.interj., *interjeição que significa [por favor!]. - Ten pasensa, disanu fidjus (R98) -.

ten presa

coloc., *estar impaciente. - Si po djimi, ka bu ten presa, pabia na tcon ki na bin kai (L.A.) -. (TER PRESSA). N.F. neol., vd. ten dipresa.



ten roson

coloc., *estar dentro da verdade; agir de maneira justa. - kin ku ten roson? (P.B.) -. (TER RAZÃO).



ten ton

coloc., *ser educado; haver estilo. - I furta uru di tia Maria Tombon, i ka ten ton! (C.S.) -. (deriv. TER TOM).



tenda

1.n., *barraca de lona para acampar. - Tenda fika la te na tempu di Davi (N.T.) -. (TENDA).

2.n., *cortinado veda-mosquitos. - no uza sempri tenda na no kama (Cecomes) -. N.S. sin. muskiteru.

tene

1.v.tr., *verbo que exprime o sema [possuir]; ser dotado de; trazer consigo. - Djintis bedju tene se manera di kumpu saia diferenti ku djinti nobu (N.M.) -. (TER). N.S. tene é hipónimo de TER que significa também existir, cujo equivalente é ten; tene bariga; tene kabesa.

2.v.tr., *parir; dar à luz. - Ki kuatru irma kadakin tene un fidju matcu (R98) -.

tene bariga

coloc., *estar grávida. - Uankoki bai pa si kasa nde ki sinti kuma i tene bariga (F.M.) -. (deriv. TER BARRIGA). N.S. sin. sta ku bariga.



tene kabesa

coloc., *ser vidente; ter faculdades paranormais. - Ami gora n’ ma gostaba di tene kabesa, pa n’ pudiba ta djusta konta ku futuserus (J.S.) -. (deriv. TER CABEÇA).



tene palabra

coloc., *discutir; altercar. - Sapu, Karanguis ku Kakre e bin tene palabra garandi entre elis (T.M.) -. (deriv. TER PALAVRAS). N.S. sin. djusia.



tenenti-koronel

n., *grau militar imediatamente inferior ao grau de coronel. - I ka pa bu sai di akademia bu dadu tenenti-koronel, bu ka kunsi kombati, bu ka kunsi guera (R98) -. (TENENTE-CORONEL). N.F. mil.



tenhi

v., *insultar; faltar ao respeito a alguém. - Ka bu tenhin, ka bu sanhanta bu n’unhas (H.M.) -. N.S., sin. koba 2.



tenis

1.n., *jogo de origem inglesa, praticado com raquetas e bola. - na tenis i na kunsa aos semi-final (R95) -. (TÉNIS). N.F. paroxítona, neol.

2.n., *sapatilha de ténis.

tenson

1.n., *excitação; enervamento. - bu na mitin so nervu, bu na lantandan tenson na e kau li (R95) -. (TENSÃO). N.F. neol.

2.n., *tensão arterial do sangue. - mesinhu di tenson altu (IN99) -.

3.n., *voltagem em electricidade, voltagem.



tenta

1.v.s.aux., *verbo semiauxiliar que exprime a ideia de esforço até uma acção acontecer. - sempri tenta tenel limpu (IN96) - I pa tenta pui kusas na se dividu lugar (R95) - no ka dibi di tenta fasi ki ku utru fasi (IN96) -. (TENTAR). N.S. sin. topoti.

2.v., *seduzir; experimentar. - Ka bu tenta Sinhor bu Deus (N.T.) - el propi i ka ta tenta ninguin (N.T.) -.

tentadu

part., *provado; seduzido; instigado. - Kadaun i tentadu ora ki si propi diseju mau na djundal i na ngodal (N.T.) -. (TENTADO).



tentadur

n., *pessoa que seduz; o Diabo. - N’ tenba medu kuma talves tentadur tenta bos (N.T.) -. (TENTADOR). N.S. sin. dimoniu.



tentason

n., *prova; indução para o mal; desejo. - e na kai na tentason di falta aula pa panti pa djubi djugu (R95) -. (TENTAÇÃO).



tentativa

n., *tentame; ensaio; prova. - tentativa di golpi di Stadu (R95) -. (TENTATIVA). N.F. neol.



tep

intens., *adjunto de intensidade para marcar o grau superlativo ou a intensidade máxima do processo ou do estado. N.F. Mandinga “tép” que indica o sema [completamente]. N.S. V.A., intci tep.



tera

1.n., *o nosso planeta com 6370 km de raio médio; mundo. - Tudu lingu di tera ta kunsi si nomi (J.L.R.) -. (TERRA). N.F. neol. N.S. sin. tcon; fidju di tera; fora di tera; lei di tera; sai di tera; tataruga di tera; tera di branku.

2.n., *parte sólida do nosso planeta; solo. - Omi, tcomadu Adon, bin pega tarbadju di labra tera (Igr.I.) -. N.S. sin. solu; sin. terenu.

3.n., *país. - i na djudanu kumpu tera (R95) -.



tera di branku

n., *Europa; América. (deriv. A TERRA DOS BRANCOS). N.M. lexia complexa. N.S. V.B.



terbesa 1

v., *pôr ao través; cruzar; pôr diante. - Pabia ke n’ ta sinti na pasu firmi di djopoti di ki bedju ke na terbesa rua, si dingui ki dingui ku falta di fiansa? (O.S.) -. (ATRAVESSAR; TRAVESSAR). N.F. tarbesa; travesa.



terbesa 2

n., *peça de madeira que une duas outras. - I bai korta po di kankra ku kil di terbesa (L.S.) -. (TRAVESSA). N.F. tarbesa; travesa; trabesa.



terbesadu

part., *cruzado; posto diante. - mas dianti i torna kontra ku un kobra terbesadu na kaminhu (M.K.) -. (TRAVESSADO; ATRAVESSADO).



tereku

n., *diz-se duma pessoa tola ou duma coisa muito velha e de pouco valor; boneco. - i fiu suma tereku (R95) -. (TARECO). N.F. treku.



terenu

n., *espaço de terra; terra arável. - Bu bindi ki terenu pa e pres? (N.T.) -. (TERRENO). N.F. neol. N.S. sin. tcon.



teritoriu

n., *área de uma jurisdição. - no na difindi no teritoriu nasional (R98) -. (TERRITÓRIO). N.F. proparoxítona, neol. N.S. teritoriu é hipónimo de TERRITÓRIO que significa também terreno extenso, cujo equivalente é tcon.



terivel

n., *medonho; assustador; violento. - i un duensa muitu pirigozu i terivel (R98) -. (TERRÍVEL). N.F. paroxítona, neol.



termomitru

1.n., *instrumento para medir a temperatura dos corpos. (TERMÓMETRO). N.F. proparoxítona, neol.

2.n., *indicação; medida. - Baris i termomitru des rialidadi (P.dosS.) -.

termu 1

1.n., *limite; fim. (TERMO). N.F. neol. N.S. pui termu.

2.n., *palavra; vocábulo; expressão. - na bon sintidu di termu (R95) -.

termu 2

n., *caixa para manter a temperatura dos alimentos. (TERMO). N.F. neol. N.S. V.A.



teror

n., *grande medo; pânico. - E kunsa ku ki teror pa djubi si kila e ta paraba kil marcha ki luta kunsaba dja toma (C.P.) -. (TERROR). N.F. neol.



terorismu

n., *sistema de governo que visa impor a sua autoridade pelo terror; tipo de acções de guerra que provocam insegurança. - Cabral kuma gosi dja i difisil purke Tuga kunsa dja mata djinti, kunsa dja fasi terorismu (C.P.) -. (TERRORISMO). N.F. neol.



terorista

1.n., *nome dado, durante o colonialismo, aos combatentes pela independência da Guiné-Bissau. (TERRORISTA). N.F. neol., tururista.

2.n., *pessoa que age contra o poder do estado com acções violentas. - No ka misti no Stadu susu, i ta diskunfiadu kuma i terorista, i ta bindi arma (R99) -.

tersa-fera

n., *o segundo dia de trabalho da semana. - i na fasi anu ermon di amanha, tersa-fera ki na bin (R95) -. (TERÇA-FEIRA). N.M. lexia composta.



terseru

quant., *número ordinal. - Otca ki kebra terseru selu, n’obi terseru kriatura fala: bin (N.T.) -. (TERCEIRO). N.F. turseru.



tersu

n., *a terça parte do rosário; rosário. - Orason di tersu (L.Cat.) -. (TERÇO).



tesa

1.v.intr., *ficar esticado; ficar rígido. - Si Pis-kabalu djunda tambe, bu odja Lifanti tesa (L.S.) -. (ENTESAR; TESAR). N.F. ntesa. N.S. tesa é o equivalente de ENTESAR, v.intr., e tesanta é hiperónimo de ENTESAR, v.tr.

2.v., *pôr tempero e ferver algum tempo a carne ou o peixe para retardar a sua conservação até o dia seguinte. N.S. sin. santani.

tesanta

v.caus., *continuar a tornar forte ou rijo; continuar a esticar. - bo tesanta bo korson (N.T.) -. (deriv. ENTESAR). N.F. ntesanta. N.S. tesanta é hiperónimo de ENTESAR, v.tr., e tesa é o equivalente de ENTESAR, v.intr.



tesanta kurpu

coloc., *esticar o corpo. (deriv. ENTESAR O CORPO). N.S. V.M., sin. tesunti kurpu.



testa

1.n., *parte superior do rosto; cabeça. - djudju na tcon, kalur na testa (L.Cat.) -. (TESTA). N.F. neol.

2.n., *fronte. - Pankada di testa sangui ka ta kuri pa totis (L.A.) -.

testamentu

1.n., *documento em que uma pessoa dispõe, para depois da sua morte, de todos os seus bens. - Si un omi fasi testamentu, ninguin ka pudi padjigal nin buri utru kusa (N.T.) -. (TESTAMENTO). N.F. neol.

2.n., Bedju Testamentu, *conjunto dos livros da Bíblia, anteriores a Cristo. - Bedju Testamentu ta mostranu manga di kusa aserka di Kristu (Igr.I.) -. (VELHO TESTAMENTO).

3.n., Nobu Testamentu, *conjunto dos livros da Bíblia, posteriores a Cristo. - Tudu skritura, Bedju ku Nobu Testamentu, i sta unidu na Kristu (Igr.I.) -. (NOVO TESTAMENTO).



testifika

v., *testemunhar; atestar; confirmar. - nha pape, ku mandan, tambi i testifika di mi (N.T.) -. (TESTIFICAR). N.F. neol. N.S. sin. tustumunha 1.



testu 1

n., *tampa para vasilha; bacia de barro. (TESTO). N.S. V.B.



testu 2

n., *parte de um livro; livro escolar. - Nha gardisimintu na bai amadu ermon ku kolabora ku mi ne tarbadju, ku kuridjil, dipus i selesiona testus (Igr.I.) -. (TEXTO).



tesu

adj., *esticado; inflexível. - I maral te na si garganti, i maral tesu (L.S.) -. (TESO). N.S. mara tesu; pega tesu.



tesunti kurpu

coloc., *esticar o corpo. (deriv. TESO + CORPO). N.S. V.M., sin. tesanta kurpu.



tetanu

n., *doença causada por um bacilo, que entra no organismo através de uma ferida em contacto com objectos contaminados. - bu barsina tambi kontra tetanu (Igr.I.) -. (TÊTANO). N.F. proparoxítona, neol. N.S. sin. duensa di santcu.



tetu

n., *face superior interna de um espaço coberto; cobertura; tampa. - i kumpu porton di fonti, i pui tetu riba del (Igr.I.) -. (TECTO). N.F. neol. N.S. sin. ntudju.



tia

n.f., *irmã do pai ou da mãe, do avô ou da avó, esposa do tio. - Kil si tia i eraba ermonsinhu di pape di Linda (N.M.) -. (TIA).



tiatru

n., *edifício onde se representam obras dramáticas ou espectáculos musicais; arte de representar. - I ten un grupu tiatral ku ta lugadu pa bai fasi tiatru (N.M.) -. (TEATRO). N.F. paroxítona, neol.



tidja

n., *peça de barro cozido com que se cobrem os edifícios. - e sibi na kankra e tira tidja (N.T.) -. (TELHA).



tidjadu

n., *o conjunto das telhas de uma cobertura; tecto. - n’ ka mersi pa Nhu ientra bas di nha tidjadu (N.T.) -. (TELHADO). N.S. sin. tetu.



tidjolu

n., *adobe. (TIJOLO). N.S. V.B.



tifa

n., *espécie de inhame, com tubérculos de tamanho muito pequeno. (TIFA). N.F. Guin. ; Balanta “tifa” que significa inhame pequeno. NS. V.A.



tifoid

n., *doença infecciosa, geralmente grave, causada pelo bacilo “Colens dysentericus”; tifo abdominal. - Duensas suma kolera, tifoid ku bitcus na bariga, kilas i aparti (Igr.I.) -. (TIFÓIDE). N.F. paroxítona.



tijela

n., *vaso de loiça ou de outro material, largo, sem asas, onde se serve comida. - Bu randja un tijela largu, bu pui iagu ki na djusta laba tceben pa i duru (N.M.) -. (TIGELA). N.F. tisela.



tik-tak

n., *som do relógio. (TIQUETAQUE). N.M. lexia composta. N.S. V.B.



til

n., *sinal gráfico [~] da língua portuguesa para marcar as vogais nasais. (TIL). N.S. V.B.



timba

n., *mamífero desdentados que se alimenta especialmente de formigas; urso formigueiro; papa-formigas. - i odja un koba garandi di Timba i risolvi ientra la dentru (L.S) -. (TIMBA). N.F. Mandinga “tìmpa” que designa esse mamífero. N.S. n.v. “Orycteropus afer senegalensis”; mon di timba.



timbadji

v., *ter relações sexuais. N.S. V.M.



Timene

n., *termo comum para indicar os membros do povo Timené, pertencente ao grupo linguístico Sul, da subfamília Oeste-atlântica. (TIMENÈ). N.S. V.B.



Timor-Leste

N., *país do Sudeste da Ásia, um dos membro do CPLP. - Solusons pa kistons di Timor-Leste na pasa nesesariamenti pa un intindimentu entri Timorensis (R95) -. (TIMOR-LESTE). N.F. neol.



Timorensi

1.adj., *relativo a Timor Lorosae. - kauza timorensi (R95) -. (TIMORENSE).

2.n., *habitante de Timor.

tina

n., *vaso grande para pôr água e lavar-se ou lavar a roupa. - anos ku dibi di pega na tina pa pui iagu no pui tagua di laba la no sinta no laba di nos (R98) -. (TINA). N.S. badju di tina.



tina di salga

n., *salgadeira. (TINA DE SALGA). N.M. lexia complexa. N.S. V.B.



tindji

v.tr., *colorir. - Ora di tindji saia e ta pul koris pretu ku burmedju (N.M.) -. (TINGIR). N.S. tcuba tindji; sin. tinta.



tindjidu

part., *colorido. (TINGIDO). N.S. V.B.



tindjidur

n., *tintureiro. (TINGIDOR). N.S. V.B.



tinta 1

v., *pintar; pôr a tinta; tingir. (deriv. TINTA). N.S. V.B., sin. pinta; sin. tindji.



tinta 2

n., *líquido de cor com que se escreve, pinta ou tinge. - Sintidu me, kila bida padja, n’ fiansa na radi di tinta (R.N.) -. (TINTA). N.S. pis-tinta; po di tinta.



tinta di deus

n., *sinal ou pinta na pele. (deriv. TINTA DE DEUS). N.M. lexia complexa. N.S V.M.



tinteru

1n., *recipiente que contém a tinta de escrever. (TINTEIRO). N.S. V.B.

2n., *tinteiro para impressão.

tintin pur tintin

loc.adv., *com todos os pormenores. (TINTIM POR TINTIM). N.S. V.B.



tintu

adj., *tingido; colorido. (TINTO). N.S. V.A., binhu tintu.



tip

intens., *adjunto de intensidade com a função de acrescentar o sentido [intenso e silencioso]. N.S. V.A., sukuru tip.



tipu

1.n., *género; modelo; exemplar. - No tudji mininus pa e ba ta kumpra e sumus ke na bindidu, pabia no ka sibi kal tipu di iagu ki purparadu ku el (R95) -. (TIPO).

2.n., *homem; indivíduo; fulano.

tira 1

1.v.tr., *sacar, extrair. - Ora ke kaba primi bagus e ta tira kil iagu di siti e pul na tanki (F.M.) -. (TIRAR). N.S. tira fala; tira mesa; tira sangui; tira na.

2.v.tr., *furtar; tomar. - Deus fala pa no ka tira nada di no prosimu (R98) -.

3.v.tr., *fazer sair. - no tene un izersitu forti pa luta, pa tira inimigu dentru di no tera (C.P.) -.

4.v.tr., *despir; descalçar. - bu tira bu tudu ropa bu sapatu, bu bisti lope bu rodia panu (C.P.) -.

5.v., *verbo suporte de predicação que se combina com vários nomes para expressar o sema ou sentido desses nomes; fazer; obter. - n’ tira simola di iagu na porta n’ sai n’ sinta na baranda (N.M.) -. N.S. tira bariga; tira kabelu; tira pidi; tira ritratu.



tira 2

n., *pedaço de pano, papel ou metal estreito e comprido; banda. (TIRA). N.F. neol. N.S. V.B.



tira bariga

coloc., *abortar; provocar um aborto. - El ki manda si alguin prenha i pudi padi i pirsis pa i padi, pabia tira bariga signifika mata mame o mata fidju o inda mata mame ku fidju tudu (F.M.) -. (deriv. TIRAR A BARRIGA). N.S. sin. dismantca bariga.



tira barudju

coloc., *gerar altercação; iniciar uma briga. - Na salon di badju ninguin ka ta osa badja ku parseru di si kumpanher: i ta tira barudju ku rapas o ku si badjuda (N.M.) -. (deriv. TIRAR BARULHO).



tira fala

1.coloc., *tolher a palavra ou cortar a palavra a alguém. (deriv. TIRAR A FALA). N.S. V.B.

2.coloc., *zangar-se com alguém; deixar de falar com alguém. N.S. V.P.

tira fus

coloc., *expelir gases pelo ânus; dar bufas; bufar. N.S. V.M.



tira kabelu

coloc., *cortar o cabelo ou os cabelos. (deriv. TIRAR OS CABELOS). N.S. V.B., sin. korta kabelu.



tira mesa

coloc., *retirar da mesa tudo quanto serviu para a refeição; levantar a mesa. (deriv. TIRAR A MESA). N.S. V.A.



tira na

v.prep., *fazer sair de; sacar de. - I na pui kombe na fugu pa i firbi tok i abri boka tudu, i ta tira na fugu i kambial na un tijela (N.M.) -. (TIRAR DE). N.S. a preposição na traduz o equivalente DE; tira na mama.



Yüklə 5,31 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   54   55   56   57   58   59   60   61   62




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin