Abordarea praxeologică aparține Școlii Austriece de economie și drept
Abordarea praxeologică aparține Școlii Austriece de economie și drept
Școala Austriacă este, poate, cel mai marginalizat și puțin cunoscut curent de gândire din știința economică, prin raportare la contribuțiile sale în planul teoretizării economice
Este, totodată, poate unul dintre cele mai interesante, neconvenționale și controversate curente
Precursori
Precursori
Aristotel și Platon
Scolasticii, în special Școala de la Salamanca
David Hume
Richard Cantillon
A.R.J. Turgot
Jean Baptiste de Say
Frederic Bastiat
Prima generație
Prima generație
Carl Menger
Eugen von Bohm-Bawerk
Friedrich von Wisser
Idei similare în SUA:
John Bates Clark
Frank Albert Fetter
A doua generație
A doua generație
Joseph Schumpeter (atipic)
Ludwig von Mises
Friedrich von Hayek
Influențați:
Lionel Robbins
Richard Strigl
Wilhelm Ropke
Henry Hazlitt
A treia generație
A treia generație
Murray Rothbard
George Reisman
Pascal Salin
Fritz Machlup
Gottfried von Haberler
În prezent
În prezent
Hans-Hermann Hoppe
Jorg Guido Hulsmann
Walter Block
David Gordon
Joseph Salerno
Jesus Huerta de Soto
Peter Boettke
Richard Ebeling
”Pe voi lumea nu poate să vă urască, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că lucrurile ei sunt rele” (Ioan 7, 7)
”Pe voi lumea nu poate să vă urască, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că lucrurile ei sunt rele” (Ioan 7, 7)
Mesajul Școlii Austriece are menirea de a arăta că actuala rânduială a treburilor economice este rea:
▪ intervenționismul etatist tot mai extins duce în mod implacabil la perturbarea și distorsionarea resorturilor de profunzime ale funcționării pieței libere
▪ duce în ultimă instanță, în mod implacabil, la criză și colaps economic
Probabil că această mărturie tăioasă explică, în bună măsură, ostilitatea cu care este primită perspectiva praxeologică de profitorii actualei strâmbe rânduieli a treburilor economice
(fie ei birocrați etatiști, întreprinzători ce prosperă prin mijloace politice sau acele segmente complice ale populației)
1. Mică cateheză economică
1. Mică cateheză economică
▪ Raritatea
▪ Preferința de timp
▪ Rata dobânzii
▪ Creditul
▪ Calculul economic
2. Explicarea mecanismului crizei
3. Fazele ciclului economic declanșat în 2008
- Faza I: Expansiunea creditului
- Faza II: Boom-ul economic
- Faza III: Aglomerările de erori antreprenoriale
- Faza IV: Criza
- Faza V: Depresiunea. ”Stimulente” ce împiedică refacerea economiei
- Faza VI: Recesiunea – agravarea și cronicizarea depresiunii
4. Non-soluții vs. soluții corecte la actuala criză financiară
● Ludwig von Mises: “The Trade Cycle and Credit Expansion: The Economic Consequences of Cheap Money”, în P.Greaves Jr., Dobbs Ferry (eds) : On the Manipulation of Money and Credit, New York, Free Market Books, 1978
● Ludwig von Mises: “The Trade Cycle and Credit Expansion: The Economic Consequences of Cheap Money”, în P.Greaves Jr., Dobbs Ferry (eds) : On the Manipulation of Money and Credit, New York, Free Market Books, 1978
● Mihaela Ifrim: Impactul dualismului ciclic asupra economiei mondiale, teză de doctorat, Iaşi, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, 2012
● Marius Spiridon: Ciclul în teoria economică modernă, teză de doctorat, Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Academia Română, 2005
●”…blestemat va fi pământul pentru tine. Cu osândă să te hrănești din el în toate zilele vieții tale” (Facerea 3, 17)
●”…blestemat va fi pământul pentru tine. Cu osândă să te hrănești din el în toate zilele vieții tale” (Facerea 3, 17)
● ”În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta …” (Facerea 3, 19)
Avem în felul acesta încredințarea că, în esența ei, economia este o luptă cu raritatea, și nu o dedulcire hedonistă cu abundența
Ea constă în acțiunea umană care, ”în sudoarea feței”, urmărește adecvarea mijloacelor rare (resursele economice limitate) unor scopuri deliberate (îmbunătățirea propriei condiții umane)
