Abuz de poziţie dominantă

Nicolaides, Phedon: The New Frontier in State Aid Control. An Economic Assessment of Measures that Compensate Enterprises, Intereconomics, Vol.37, No.2, July/August 2002

Nicolaides, Phedon: Decentralised State Aid Control in an Enlarged European Union: Feasible, Necessary or Both?, World Competition, Vol.26, No.2, 2003

Schon, Wolfgang: Tax competition in Europe - the legal perspective, EC Tax Review 2000-2

Schutterle Peter: State Aid Control – An Accession Criterion, Common Market Law Review, Vol.39, No.3, 2002

Sinnaeve, Adinda: Block Exemptions for State Aid: More Scope for State Aid Control by Member States and Competitors, Common Market Law Review, Vol.38, No.6, 2001

2001, SEC(2002)462 final

1 European Journal of Political Research, no.2/sept.1995, p.142.

2 Cazul T-1/89 Rhone-Poulenc v. Commission (Polipropilenă) [1991] ECR II-867.

3 Cazul 48/69 ICI v Commission [1972] ECR 619.

4 Teoria economică, dar şi practica, demonstrează că pe pieţele oligopolistice (unde sunt doar câţiva concurenţi care se cunosc şi se monitorizează reciproc) concurenţa dintre firme ia mai degrabă alte forme (prin calitate, publicitate etc.) decât concurenţa prin preţ, rezultând o structură de piaţă cu o mare stabilitate în timp a preţurilor.

5 Cazul T24/93 Compagnie Maritime Belge v Commission [1996] ECR II-1201.

6 Cazul 85/76 Hoffmann-La Roche v Commission [1979] ECR 461.

7 Cazul Hoffmann-La Roche v Commission [1979] ECR 461; cazul Tetra Pak v Commission (Tetra Pak II) [1994[ ECR II-755; cazul Irish Sugar v Commission [1999] ECR II-2696.

8 Decizia 91/535 (Tetra Pak/Alfa Laval), publicată în OJ 1991 L290/35.

9 Cazul T-30/89 Hilti v Commission [1991] ECR II-1439.

10 Cazul 62/86 Akzo v Commission [1991] ECR I-3359.

11 Cazul 75/84 Metro-SB-GroSmarkte v Commission (No 2) [1986] ECR 3021.

12 Janos Volkai, Allegedly Excessive Prices: Making the Approach of Transition Economy Competition Authorities More Effective and Efficient, Discussion Paper, O.E.C.D., 2000.

13 Decizia 76/353 (Chiquita) OJ 1976 L95/1.

14 Cazul 27/76 United Brands v Commission [1978] ECR 207.

15 Cazul 62/86 AKZO v Commission [1991] ECR I-3359 şi cazul C-333/94P Tetra Pak v Commission [1996] ECR I-5951.

16 Încercări de a aplica un astfel de raţionament au existat de-a lungul timpului, atât la Consiliul Concurenţei, cât şi la fostul Oficiu al Concurenţei. Din fericire, el nu a fost până acum validat de Consiliu. Asta nu înseamnă însă – ca şi în cazul art. 6 lit e de mai sus - că acest lucru nu se poate întâmpla în viitor, efectele potenţiale putând fi extrem de dăunătoare mediului de afaceri.

17 Cazul T-342/99, judecat pe 6 iunie 2002.

18 Cazul T-310/02, judecat pe 22 octombrie 2002. În plus, în cazul T-77/02, din aceeaşi dată, Curtea a anulat şi Decizia Comisiei care ordona desfacerea fuziunii care se produsese deja.

19 Cazul T-5/02, judecat pe 25 octombrie 2002. Similar, în cazul T-80/02, din aceeaşi dată, Curtea a anulat şi Decizia Comisiei care ordona desfacerea fuziunii.

20 Această parte reprezintă o actualizare a capitolului Politica de protecţie a concurenţei, ce a apărut în volumul „Modificări structurale şi performanţă economică în România”, vol. I, Centrul Român de Politici Economice, Bucureşti 2003.

21 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 197/17.09.1999.

22 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 147/30.07.1999.

23 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 142/6.03.2000.

24 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 541/11.12.2000

25 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 21/5.03.1999.

26 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 4/15.01.1999.

27 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 578/28.12.2000.

28 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 544/13.12.2000.

29 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 127/17.12.1998. Cazul a fost inclus în această analiză – care se referă la anii 1999 şi 2000 - atât datorită implicaţiilor sale, cât şi datorită faptului că decizia de stabilire a sancţiunilor a fost dată în 13.01.1999 (Decizia nr. 3).

30 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 247/29.10.1999.

31 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 149/30.07.1999.

32 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 340/21.06.2000.

33 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 540/11.12.2000.

34 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 221/8.05.2000.

35 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 151/20.03.2000.

36 Autorul acestor rânduri îşi manifestă unele îndoieli în legătură cu concluziile referitoare la pragul minim la care ajung autorii celui de-al doilea articol; aceasta cu atât mai mult cu cât în primul dintre articolele menţionate – deşi unul dintre autori este acelaşi – se spune că: “…nu înseamnă că dacă se depăşeşte pragul prevăzut de art. 8 automat înţelegerea este sancţionată, ci urmează a se analiza dacă aceasta afectează semnificativ piaţa”.

37 Consiliul Concurenţei nu a considerat că refuzul de a negocia reprezintă o încălcare a Legii concurenţei, în cazuri cum ar fi Asociaţia Romprotect vs. Întreprinderea de Prestări Servicii sau Metrorex vs. Rulmentul Braşov.

38 În contextul lucrului la o nouă lege a achiziţiilor publice, cu câţiva ani în urmă, au existat printre iniţiatori unele opinii conform cărora Consiliului Concurenţei i-ar putea fi conferite – prin noua lege - atribuţii de recurs administrativ, ceea ce nu ar fi făcut decât să confirme analiza de mai sus. În opinia noastră, în situaţia existentă, acest lucru nu ar fi fost de dorit, fie doar şi pentru faptul că noile atribuţii ar fi devenit predominante în raport cu atribuţiile de protecţie a concurenţei.

39 State Aid Scoreboard. Special edition on the candidate countries, Brussels, 27.11.2002, COM(2002) 638 final, p.8

40 Cartea Albă privind Pregătirea Ţărilor Asociate din Europa Centrală şi de Est pentru Integrarea în Piaţa Internă a Uniunii Europene (COM/95/163)

41 Ivo Van Bael, Jean-Francois Bellis: Competition Law of the European Community, CCH Europe, 1996, p.109

42 Deferenţa este un principiu menit să minimizeze conflictele de jurisdicţie, care îmbracă mai multe forme: “deferenţa negativă” (fiecare parte se abţine de la aplicarea propriilor reguli pentru acte petrecute în cadrul aflat sub jurisdicţia celeilalte părţi), “deferenţa tradiţională” (fiecare parte ia în considerare interesele importante ale altor părţi atunci când îşi exercită propriul drept de jurisdicţie) şi “deferenţa pozitivã”, care dă dreptul fiecărei părţi să ceară celeilalte părţi iniţierea de investigaţii în cazul unor practici susceptibile a îi afecta interesele. Invocarea deferenţei pozitive presupune că partea solicitantă suspendă orice activitate de punere în aplicare a propriilor sale norme, iar partea solicitată nu dă curs cererii decât dacă practica reclamată este repudiată şi de propriile sale reguli.

43 Relaxarea masivă a politicii monetare a BNR în 1996, obligată prin lege să refinanţeze integral şi fără garanţii creditele acordate de Banca Agricolă; şi episoadele de relaxare a politicii monetare în 1997-1999, pentru a acomoda criza de lichiditate a unor mari bănci de stat şi a contracara astfel riscul de sistem, în condiţiile în care problemele acestor bănci fuseseră generate de creditarea pe criterii politice a întreprinderilor nerestructurate, iar costul “curăţării” portofoliului de active neperformante a fost asumat doar incomplet şi cu mare întârziere de buget.

44 Mario Monti: EU Policz towards fiscal state aid, Seminar on “State Aid and Tax”, Universiteit Nyenrode, 22 January 2002

45 Vezi, în acest sens: Cini (2000), p.8; European Commission: XXXIInd Report on Competition Policy, SEC(2003)467 final, p.93; Nicolaides (2001), p.333; Cremona (2003), p.285;

⁸ Philip Lowe: Objectives of State Aid Policy in the EU and in the International Context, European Parliament, 26 May 2003

46

47 Acest avantaj mai trebuie pus în balanţă şi cu relativul dezavantaj cere decurge din faptul că un stat membru nu mai poate contracara direct ajutoarele de stat acordate în ţări terţe care sunt susceptitbile să îl prejudicieze, ci doar prin intermediul instrumentelor de “apărare comercială” gestionate de Comisie la nivel central, unde poate exista aceeaşi nesincronizare între interesul naţional şi cel comunitar. Pe de altă parte, gestionarea la scară comunitară a măsurilor compensatorii le face însă mult mai eficiente în raport cu partenerul comercial vizat. Cu alte cuvinte, dacă asemenea măsuri sunt luate la nivelul UE, ele au un rol disuasiv mult mai mare decât dacă ar fi adoptate la nivel naţional. Problema este însă că adoptarea lor la nivel comunitar nu este la fel de sigură ca la nivel naţional.

48 Robert Coleman, director general al DG Tranport. apud Financial Times, 11 martie 1004

49 Monitorul Oficial nr.443/18.V.2004

50 Martin Bechtold, Dorothea Seckler: A big bang for a big boom? Challenges for “EU 25”, The European Antitrust Review 2004

51 Mario Monti: New Developments in State Aid Policy, British Chamber of Commerce, December 2003

52 Ordinul nr.68/5 aprilie 2004, publicat în Monitorul Oficial nr.374/29.IV.2004

53 Legea nr.184/17 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial nr.461/24.V.2004

54 Cele două Regulamente ale Consiliului adoptate până în prezent definesc procedurile pentru notificarea şi evaluarea ajutoarelor şi, respectiv, exceptează anumite tipuri de ajutoare de la obligaţia notificării. S-a remarcat, de aceea, că rolul Consiliului în problematica reglementării ajutoarelor de stat “a fost aproape exclusiv cel al unui spectator al muncii Comisiei, şi poate uneori cel al unui notar public”. [Nanetti-Mamelli EC Tax Rev 4/02 EU Tax 3, p.188]

55 European Commission, XXXIInd Report on Competition Policy 2002, SEC(2003) 467 final, p.93

56 Interviu publicat în Adevărul economic, nr.11(519), 20 martie 2002

57 European Commission, XXXIInd Report on Competition Policy 2002, SEC(2003) 467 final, p.97

58 European Commission, XXXIst Report on Competition Policy 2001, SEC(2002) 462 final, p.85

59 Timothy Besley, Paul Seabright: The effects and policy implications of state aids to industry: an economic analysis, Economic Policy, No.28/aprilie 1999, p.19

60 Ben Slocock: The Market Economy Investor Principle, Competition Policy Newsletter, no.2/ June 2002, p.23

61 Vezi, de exemplu utilizarea distinctă a termenilor “împrumutător” şi, respectiv, “creditor” în contextul aplicării MEIP, în Ben Slocock, op.cit., p.25

62 Ben Slocock, loc.ci.t

63 Sandro Santamato, Nicola Pesaresi: Compensation for services of general economic interest: some thoughts on the Altmark ruling, Competition Policy Newsletter, no.1, Spring 2004, p.20

64 Ronald Feltkamp: Some reflections on the structure of the state aid rules in the Treaty of Rome, Competition Policy Newsletter, no.1, Spring 2003, p.30-31]

65 Vezi, pentru detalii, Nicolaides (2002b), p.194-197

66 Sandro Santamato, Nicola Pesaresi: Compensation for services of general economic interest: some thoughts on the Altmark ruling, Competition Policy Newsletter, no.1, Spring 2004, p.20

67 Alain Alexis: L’arret Altmark trans du 24 juillet 2003: La Cour de Justice precise les conditions de financement des Services d’interet economique general, Competition Policy newsletter, no.3, Autumn 2003, p.3

68 Mario Monti: New Developments in State Aid Policy, British Chamber of Commerce, December 2003, p.11

69 Ordinul Consiliului Concurenţei nr.128/2004, publicat în Monitorul oficial Nr.521/9.VI.2004

70 O distincţie suplimentară se face, apoi, între regiunile cu un PIB/locuitor mai mic de 60% din media UE şi cele al căror PIB/locuitor depăşeşte acest nivel.

71 În primul rând, surprinde absenţa unei precizări explicite în textul românesc a faptului că ajutoarele de operare destinate promovării exportului sunt cu desăvârşire interzise. În al doilea rând, definirea intensităţii maxime a ajutorului este exprimată eronat, probabil dintr-o greşeală de traducere, ca pondere din echivalentul subvenţiei nete, nu ca procent de subvenţie netă.

72 “O investiţie mare presupune de regulă economii de scală care compensează costurile suplimentare rezultând din amplasarea într-o zonă dezavantajată”. Silvia Cavallo, Klaus-Otto Junginger-Dittel: “The Multisectoral Framework 2002: new rules on regional aid to large investment projects”, Competition Policy Newsletter, nr.1, spring 2004, p.78

73 Este vorba de: UPETROM Ploieşti, Gavazzi Steel, CET Govora, Hidromecanica Braşov, RAAN Drobeta-Turnu Severin

74 De exemplu, o participaţie iniţială de 95% majorată prin conversia unei creanţe de valoare nominală egală cu valoarea nominală a acţiunilor iniţial deţinute oferă un câştig de cotă de capital social deţinută de … 2,5 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, deţinătorul unei creanţe aproape egale cu capitalul social al unei întreprinderi renunţă la ea pentru a obţine 2,5% din acest capital social. Este vădit că nici un investitor normal nu poate contempla o asemenea posibilitate.

75 Ben Slocock: The Market Economy Investor Principle, Competition Policy Newsletter, no.2/ June 2002, p.26

76 European Commission, XXIXth Report on Competition Policy 1999, SEC(2000) 720 final, p.71

77 HG nr.399/2001 privind concentrarea fondurilor Phare 2001 în zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică

78 În Concluziile sale din 24 martie 2001, Consiliul European de la Stockholm arăta că “nivelul ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană trebuie redus, iar sistemul trebuie făcut mai transparent…”. Communication from the Commission to the Council. Progress report concerning the reduction and reorientation of State aid, Brussels, 16.10.2002

79 Marta Owsiany-Hornung, Mehdi Hocine: La Commission dresse un bilan de son action dans le domaine des aides fiscales, Competition Policy Newsletter, No.1/ Spring 2004, p.2

80 Cel mai frecvent, asemenea situaţii apar în legătură cu soluţiile date de autorităţile fiscale în cazurile care implică evitarea dublei impuneri şi tranzacţii transfrontaliere intra-grup.

81 European Commission, Report on the implementation of the Commission notice on the application of the state aid rules to measures relating to direct business taxation, Brussels, 09.02.2004; p.6

82 European Commission, Report on the implementation of the Commission notice on the application of the state aid rules to measures relating to direct business taxation, Brussels, 09.02.2004; p.7

83 Reguli speciale se pot aplica în anumite sectoare, care reflectă particularităţile ce diferenţiază în mod obiectiv operaţiunile lor de cele desfăşurate în alte sectoare. De exemplu, în vreme ce în majoritatea sectoarelor profitul impozabil este determinat după deducerea cheltuielilor de exploatare şi a altor cheltuieli, în sectorul bancar din el se pot deduce şi provizioanele pentru împrumuturile îndoielnice, chiar şi înainte ca debitorul să fie declarat insolvabil.

84 Ceea ce reprezintă 1,2% din efectivul total al salariaţilor din economie, în vreme ce populaţia totală din zonele defavorizate reprezintă 7% din totalul populaţiei ţării.

85 Martin Bechtold, Dorothea Seckler: A big bang for a big boom? Challenges for “EU 25”, The European Antitrust Review 2004

86 Steffen Suehnel: The market investor principle in privatisations, Competition Policy Newsletter, No.2/ Summer 2003, p.80

87 Ben Slocock: Who can be the beneficiary of a State aid?, Competition Policy Newsletter, No1/February 2000, p.11-12

88 Martin Bechtold, Dorothea Seckler: A big bang for a big boom? Challenges for “EU 25”, The European Antitrust Review 2004

89 Georg Roebling: Existing aid and enlargement, Competition Policy Newsletter, No.1/ Spring 2003; p.33

90 Mario Monti: Competition Policy in the Candidate Countries- the accession negotiations and beyond, 8^th Annual Competition Conference between the Candidate Countries and the European Commission, Vilnius, June 2002

91 Apud. Competition Policy Newsletter Special Edition, European Commission, 2004

92 European Commission, XXIXth Report on Competition Policy 1999, SEC(2000) 720 final, p.68