Academia de studii economice
Situaţia fluxurilor investiţionale internaţionale (mld.$)
Yüklə 1,13 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Investiţiile străine şi dezvoltarea economică (mld. USD)
- Indicatorii 1982 1998 1999
- Distribuţia geografică a investiţiilor străine directe
- Volum (1999)
- Distribuţia sectorială a investiţiilor străine directe
- Evoluţia achiziţiilor şi fuziunilor pe piaţa internaţională
Situaţia fluxurilor investiţionale internaţionale (mld.$)
Privind prin prisma locurilor de muncă create, exporturilor sau participării lor la formarea PIB, se poate afirma cu certitudine că investiţiile străine au avut un rol activ la dezvoltarea actuală a economiei mondiale. Investiţiile străine şi dezvoltarea economică (mld. USD)
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2000: Cross-border Mergers and Acquisitions. Investiţiile străine către ţările în curs de dezvoltare din America Latină au cunoscut o scădere uşoară cifrându-se în jurul valorii de 90 de miliarde de dolari, în timp zona asiatică rămâne încă zona preferată a investitorilor străini (106 mld. USD). Europa Centrală şi de Est şi Africa au o pondere mai redusă în fluxurile investiţionale (21 mld. USD şi respectiv 9 mld. USD). Din punct de vedere geografic, cele mai importante ţări receptoare de investiţii străine directe rămân ţările dezvoltate cu aproape 630 miliarde dolari din totalul de circa 800 miliarde. Aceeaşi situaţie este şi în cazul principalelor ţări emitente de investiţii străine directe. Tendinţa este de creştere a investiţiilor pe axa Nord – Sud, deschiderea tot mai mare a pieţelor şi gradul din ce în ce mai integrat al acestora fiind unul din Distribuţia geografică a investiţiilor străine directe
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2000 Şi în ceea ce priveşte distribuţia sectorială a investiţiilor străine există diferenţe majore între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare, pe fondul specializării acestora. În ţările dezvoltate, sectoarele industriale cele mai vizate sunt: industria chimică, industria farmaceutică, industria constructoare de maşini etc. în timp ce în ţările în curs de dezvoltare sectoarele vizate sunt: transporturi, industria alimentară sau construcţiile. Distribuţia sectorială a investiţiilor străine directe
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2000 ITN - indicele de transnaţionalitate al sectorului Investiţia străină directă este unul dintre cele mai complexe procese economice, implicând un volum impresionant de resurse financiare, materiale şi umane, precum şi asumarea unor riscuri specifice. Delocalizarea integrală sau parţială a producţiei într-o altă ţară este motivată de o serie de factori reactivi şi proactivi şi reprezintă cea mai avansată treaptă a procesului de internaţionalizare. Principalii factori care influenţează şi orientează fluxurile investiţionale internaţionale sunt:
În plus de aceşti factori care ţin mai mult de mediul sau de conjunctura internaţională, mai există o serie de factori motivaţionali care determină şi influenţează fluxurile investiţionale internaţionale. Principalul mobil al realizării unei investiţii în străinătate îl constituie implicit profitul urmărit de investitori. În plus de acest motiv fundamental care justifică orice acţiune economică, specialiştii au mai indicat şi alte motivaţii investiţionale. În funcţie de acestea a fost creată o tipologie a investitorilor străini în cinci mari categorii: a. Căutătorii de resurse: Corporaţiile transnaţionale angajate în acest gen de ISD investesc în străinătate pentru a obţine anumite resurse la un cost real mai scăzut decât în tara de origine sau pentru a avea acces la resurse care nu sunt disponibile în tara de origine. Pot fi identificate trei tipuri de transnaţionale căutătoare de resurse : a.1. Căutătorii de resurse naturale: Aceştia cuprind firmele din sectorul primar şi secundar, conduse spre investire de dorinţa de minimizare a costurilor şi de obţinerea unei securităţi a aprovizionării cu materii prime. Resursele căutate prin acest tip de ISD sunt reprezentate de minerale, materii prime sau produse agricole. Printre resursele naturale cele mai căutate se numără resursele energetice (petrol, gaze naturale, cărbune). Anumite ISD de acest gen sunt realizate şi de firme din sectorul terţiar: turism, închirieri de mijloace de transport, servicii medicale şi educaţionale. A.2. Căutătorii de forţă de muncă În această categorie se includ corporaţiile transnaţionale din sectorul secundar şi terţiar, în special din ţările cu costuri ridicate ale forţei de munca necalificate sau slab calificate, care stabilesc filiale în tari cu costuri reduse ale forţei de munca, cu scopul de a furniza produse intermediare sau finale intensive în forţa de munca spre export. în mod frecvent, pentru a atrage acest tip de ISD, tarile gazda creează zone libere. A.3. Căutătorii de capacităţi tehnologice, manageriale, organizaţionale şi de experienţă Exemple ale unor astfel de ISD pot cuprinde : alianţele încheiate intre firmele taiwaneze, coreene şi indiene cu firme din UE sau SUA în sectoarele tehnologice de vârf, filiale de recrutare a managerilor create de firmele americane în Europa sau filiale de cercetare-dezvoltare create de firmele britanice din industria chimica în Japonia. În anii '80-'90, ISD aflate în căutare de resurse au scăzut ca pondere în totalul ISD la o treime, reprezentând aproximativ 45% din ISD realizate în tarile în dezvoltare, responsabili pentru aceasta evoluţie fiind, în principal, trei factori : creşterea importanţei altor tipuri de ISD, indigenizarea voluntară sau involuntară a unor industrii din sectorul primar (petrol, cauciuc, cupru), scăderea continua a rolului forţei de munca necalificate sau slab calificate. B. ISD aflate în căutare de pieţe Acestea sunt reprezentate de firme care investesc intr-o anumita ţară sau regiune pentru a furniza bunuri şi servicii pe pieţele respective sau pe cele vecine. în afara de dimensiunea pieţei şi de perspectivele ei de creştere, exista patru mari raţiuni care determina firmele sa se angajeze în acest tip de ISD : urmarea furnizorilor şi a clienţilor, adaptarea produsului la preferinţele şi necesităţile locale, costuri de producţie şi de tranzacţie mai reduse, urmarea concurenţilor. Cea mai importanta motivaţie pentru acest gen de ISD este reprezentata de acţiunea de încurajare de către guvernele tarilor gazda a acestor investiţii. La începutul anilor '90, ISD aflate în căutare de pieţe reprezentau 45% din ISD globale şi circa 30% din ISD în tarile în dezvoltare.
Acestea sunt reprezentate de companii care încearcă o maximizare a profiturilor din valorificarea economiilor de scara şi de gama şi a diversificării riscului. D. ISD aflate în căutare de active strategice Aceasta categorie cuprinde acele corporaţii transnaţionale care se angajează în ISD de obicei prin achiziţionarea activelor firmelor străine, cu scopul clar definit de a-si promova obiectivele strategice pe termen lung, mai ales acelea de susţinere şi promovare a competitivităţii lor la nivel global. Firmele care realizează astfel de ISD sunt fie corporaţii transnaţionale care aplica o strategie de integrare regională sau globală, fie investitori străini aflaţi la primele lor încercări de ieşire pe piaţa internaţională şi care încearcă sa cumpere un avantaj competitiv pe o piaţă locală. E. Alte tipuri de ISD În opinia specialiştilor mai există şi alte motivaţii care fundamentează activitatea corporaţiilor transnaţionale care nu pot fi cuprinse în cele patru categorii anterioare. Ele pot fi împărţite în trei grupuri, după cum urmează :
Analiza în profunzime a fenomenului investiţional internaţional scoate în prim plan o serie de efecte benefice pe care investiţiile străine le au în special asupra economiilor ţărilor receptoare. Principalele avantaje şi dezavantaje ale procesului investiţional internaţional ar fi: Avantaje:
Există şi alte avantaje indirecte induse de procesul investiţional internaţional: modificări structurale şi instituţionale, modificări legislative, intensificarea concurenţei pe pieţele gazdă, modificarea comportamentului în consum prin introducerea unor produse care satisfac mai bine nevoile consumatorilor etc. Dezavantaje:
Deschiderea largă şi dependenţa ridicată de capitalul străin poate crea probleme şi la nivelul balanţei de plăţi externe prin transferurile frecvente de active financiare sau reale (repatrieri de profituri, diminuarea capitalului investit) practicate de marile companii transnaţionale. Achiziţiile pe pieţele financiare internaţionale Intensificarea procesului investiţional internaţional din ultima perioadă s-a făcut şi pe fondul intensificării fenomenului de achiziţii internaţionale de firme. Realizate în scopul creşterii dimensiunii internaţionale a companiilor, achiziţiile internaţionale au avut în ultimii ani orată de creştere care a depăşit net rata de creştere a investiţiilor străine (rata medie pe ultimii 20 de ani afost de circa 42 % p.a.), ajungându-se în prezent la o valoare totală de circa 2400 miliarde dolari reprezentând aproximativ 24.000 de tranzacţii de achiziţie. Din această valoare, mai mule de 720 de miliarde dolari sunt achiziţii internaţionale (de la numai 100 miliarde dolari în 1987), suma fiind obţinută din circa 6000 de tranzacţii internaţionale. De fapt, mai mult de 60 % din valoarea totală a achiziţiilor internaţională a fost obţinută de pe urma aşa numitelor mega - achiziţii (cu o valoare de peste 1 miliard de dolari) - 109 tranzacţii în 1999. Evoluţia achiziţiilor şi fuziunilor pe piaţa internaţională
Yüklə 1,13 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||