Academia româNĂ. Institutul de studii sud-est europene

VĂTĂŞESCU, CĂTĂLINA

Numele şi gradul academic al cercetătorului, regimul angajării (dacă este în cumul), colectivul de care face parte, coordonatorul de colectiv.

Cătălina Ioana Vătăşescu, doctor în filologie, CS I.

Angajată cu normă întreagă.

Membră a colectivului care lucrează la programul Etnicitate, limbă şi identitate în Sud-estul Europei, program pe care îl coordonez.

Titlul lucrării sau lucrărilor prevăzute în plan pe anul 2013. Durata prevăzută a lucrării.

Stadiul documentării. Descrierea amănunţită a operaţiilor îndeplinite.

Dacă lucrarea face obiectul unui proiect de cercetare interacademic.

În cadrul programului menţionat mai sus elaborez lucrarea proprie cu titlul Româna populară în interacţiuni culturale balcanice (2011-2013).

Programul în întregime a făcut, în anii 2011-2013, obiectul a două proiecte de cercetare interacademice, unul cu Institutul de balcanologie şi centrul de tracologie al Academiei Bulgare de Ştiinţe, celălalt, cu Institutul de Cercetări Lingvistice din Sankt Petersburg al Academiei Ruse de Ştiinţe.

Anul acesta am continuat documentarea, parcurgând, pentru română, o serie de cărţi de lexicologie, culegeri de folclor şi de fapte etnologice pentru a excerpta cu precădere nume de sărbători şi de obiceiuri păgâne şi creştine şi terminologia lor. Dintre sursele şi monografiile folosite pentru română anul acesta menţionez : Dicţionarul graiurilor dacoromâne sudice, coordonat de Maria Marin, Ed. Acad., I-III, 2009-2011 ; Artur Gorovei, Credinţe şi superstiţii ale poporului român, ed. de I. Oprişan, Ed. Saeculum I.O., 2012, Valer Butură, Cultura spirituală românească, ed. îngrijită şi introducere de Iordan Datcu, Ed. Minerva, 1992, Andrei Oişteanu, Motive şi semnificaţii mito-simbolice în cultura tradiţională românească, Ed, Minerva, 1989, Elena Niculiţă-Voronca, Datinile şi credinţele poporului român, adunate şi aşezate în ordine mitologică, ed. îngrijită şi introducere de Iordan Datcu, Ed. Saeculum Vizual, 2008, S. Fl. Marian, Chromatica poporului român, discurs de recepţiune rostit în şedinţa Academiei Române de la 12 martie 1882, S. Fl. Marian, Vrăji, farmece şi desfaceri, 1893, S. Fl. Marian, N. Ionescu, Titu Maiorescu şi Jacob Negruzzi, Mănunchi de manuscrisele lui G. Săulescu, raporturi despre ele, 1883, Pericle Papahagi, Meglenoromânii, studiu etnografico-filologic, 1902, Pericle Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, 1902, Pericle Papahagi, Basme aromâne, 1905.

Pentru albaneză am citit anul acesta Capitolul Albaner, redactat de Maximilan Lambertz în Wörterbuch der Mythologie, hg. von H.W. Haussig, Stuttgart, [1970], ediţia unui manuscris arbăreş din secolul al XVIII-lea, cuprinzând rugăciuni şi colinde (Gioacchino Chiarchiaro, Likasë, ed. critica a cura di Matteo Mandala, 2004), o istorie a episcopiei catolice a zonei Skoplje şi Kosovo, de Gasper Gjini (trad. albaneză a variantei originale în sârbă, Ferizaj, 1992), culegeri de basme, snoave, povestiri, proverbe din Albania propriu-zisă şi din Kosovo, monografia, apărută în 2011, în două volume, a lui Titos Jochalas, despre graiul şi credinţele albanezilor din Grecia.

Redactare.

Ce capitole anume au fost redactate şi în ce constă contribuţia pe care o cuprind.

Forme de valorificare a rezultatelor cercetarii: comunicări ţinute, articole încredinţate tiparului, tipărituri, participări la întruniri ştiinţifice etc.

Am redactat, din materialul lucrării, o serie de articole predate spre publicare :

La postérité du lat. IMPERATOR « empereur » en roumain et albanais. Am încheiat redactarea anul acesta şi am trimis textul (care a fost prezentat iniţial la Colocviul organizat la Sofia în 2011 în cadrul proiectului interacademic menţionat mai sus) spre publicare în volumul de acte. În septembrie am efectuat ultima corectură, luând act cu bucurie şi de faptul că, în vederea tipăririi, articolul fusese citit de Vasilka Tăpkova Zaimova, care avusese foarte puţine intervenţii. Articolul pune în lumină o serie de concordanţe şi de diferenţe între română şi albaneză în folosirea termenului în discuţie în lexicul creştin, în frazeologie, în basme etc.

Vërejtje mbi leksikun e « Mesharit » të Gjion Buzukut [Observaţii asupra lexicului din Liturghierul lui Gjion Buzuku], a fost prezentat la 26 martie la colocviul organizat de Ambasada României, Universitatea Fan.S. Noli din Korca şi Academia Română cu ocazia a 100 de ani de la stabilirea relaţiillor diplomatice între cele două ţări. În iunie am trimis textul spre publicare în actele colocviului. Comunicarea este o analiză de termeni creştini, cu privire specială asupra rugăciunii Tatăl nostru.

Din nou despre numele de plantă stiriogaie, „Fonetică şi Dialectologie” XXXII (2013), 173-175. Este o continuare a articolului apărut anul trecut despre numele plantei în dacoromână şi albaneză şi completează datele cu materialul din aromână. Este pus în discuţie vocabularul botanic tradiţional legat de descântece.

Am redactat şi prezentat şi următoarele comunicări :

Termeni referitori la descântece în albaneză şi aromână, comunicare susţinută în 6 noiembrie 2012 în seria de comunicări bilunare organizată de ISSEE (nu a fost inclusă în raportul pe 2012, care a fost predat înainte de data la care am prezentat comunicarea).

Conferinţă, pe 17 octombrie 2013, la Academia Română, în cadrul Seriei bilunare organizate de acad. Marius Sala pe tema legăturilor dintre istoria limbii române şi istoria românilor: Nume de culori în română şi albaneză. Am urmărit inventarul de termeni (autohtoni şi moşteniţi din latină) şi utilizarea lor în diferite domenii ale culturii tradiţionale. Din câte ne dăm seama este o temă mai puţin studiată, care promite concluzii interesante şi material important.

Institutul de Studii Sud-est europene şi Institutul de balcanologie şi centrul de tracologie din Sofia au organizat, în cadrul proiectului comun de cercetare, colocviul Identitate, etnicitate, limbă în Sud-estul Europei, 18 septembrie 2013, Bucureşti.

Am asigurat buna desfăşurare a lucrărilor în calitate de coordonator al temei din partea românească şi de organizator.

Am prezentat comunicarea Consideraţii pe marginea evoluţiei semantice a verbelor rom. a grăbi, alb. rrëmbej.

Am început pregătirile de adunare a contribuţiilor în vederea publicării lor în volum, la iniţiativa conducerii ISSEE.

Perspectivele valorificării lucrării.

Având în vedere aspectele numeroase şi diferite pe care le-am întâlnit în cursul cercetării îmi propun, deocamdată cel puţin, să continui publicarea de studii şi articole şi prezentarea de conferinţe şi comunicări.

Articole redactate anul acesta, dar care nu au o legătură directă cu tema cercetată, ci valorifică rezultatele unor lucrări anterioare :

Vërejtje mbi mësimdhënies së shqipes në Rumani (Predarea albanezei în România). Textul comunicării, care a fost citită la Colocviul organizat în martie 2012 de Universitatea din Belgrad cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea catedrei de limba albaneză, a fost trimis pe 21 noiembrie 2012 pentru a fi publicat în Actele Coclocviului. Nu am inclus această informaţie în raportul pe anul trecut şi o menţionez acum prima oară.

L’influence latine sur l’albanais. Considérations en marge du livre du Guillaume Bonnet, Les mots latins de l’albanais, articol apărut în rubrica „Discussions” din RESEE, LI (1-4), 2013, p. 413-415.

Observaţii asupra posterităţii în română şi albaneză a lat. aut, în volumul Melliferae magistrae : in honorem Gabrielae Creţia, coordonatori, Florica Bechet, Theodor Georgescu, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti, 2013, p. 413-416.]

Verbul a zdrumica. Consideraţii semantice, articol predat la volumul în onoarea Mariei Marin, care urmează să apară la Ed. Academiei, sub egida Institutului de lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, coordonare Dana Mihaela Zamfir, Daniela Răuţu, I. Rezeanu. Am făcut prima corectură.]

Participări la sesiuni ştiinţifice cu comunicări în afara temei de plan :

Zilele „Sextil Puşcariu”, ediţia I, Cluj-Napoca, 12-13 sept. 2013, conferinţă internaţională organizată de Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”. La secţiunea „Sextil Puşcariu – omul şi opera”, am prezentat comunicarea Observaţii asupra contribuţiei lui Sextil Puşcariu la compararea românei cu albaneza.]

Alte activităţi :

Referat la lucrarea Prezenţe balcanice în cronicile moldoveneşti (secolul al XV-lea – începutul secolului al XVIII-lea) de Camelia-Elena Drăghici (Călin), teză de doctorat coordonată de prof. Viorel Panaite.

Recenzie în RESEE.

Continuarea cursurilor de limba albaneză. Cei doi cercetători de la Institutul de Lingvistică, Dana Zamfir şi Ionel Giurgea, au început să prezinte comuncări în care compară fapte de limbă română cu corespondente din albaneză.