Etică profesională și corupție în presă În lupta împotriva statului paralel, mass-media și politicienii au construit o agendă paralelă
În anul 2017, mass-media apropiate puterii1 și-au consolidat relația cu partidele din coaliția de guvernare, făcând aproape imposibilă distincția dintre agenda politicienilor de la putere și agenda media. În ciuda faptului că, imediat după alegerile din 2016, arcul guvernamental s-a lovit de numeroase controverse și proteste în societate, în cazul instituțiilor de presă loiale puterii, tradiționala „lună de miere” a durat mai bine de nouă luni. Abia în toamna anului 2017 au apărut primele semne de îndoială și analize mai detaliate asupra programului de guvernare (analize care au lipsit cu desăvârșire în campania electorală), asta neînsemnând neapărat o schimbare radicală de atitudine față de partidele aflate la putere.
Astfel, anul 2017 și începutul anului 2018 au fost dedicate aproape exclusiv unor campanii de presă menite să devoaleze existența unui „stat paralel”, ca o explicație pentru lipsa de performanță în actele de guvernare și de legiferare. Pentru susținerea tezei că România este guvernată și controlată de un stat paralel, mass-media apropiate puterii au promovat un spectru larg de subiecte menite să legitimeze gesturile și agenda politicienilor de la putere. Toate acțiunile politice care au vizat modificarea cadrului normativ și instituțional din zona justiției, acțiuni care au generat critici și în plan intern și internațional, au fost legitimate în agenda televiziunilor și publicațiilor loiale puterii cu diferite dezvăluiri și controverse din interiorul sistemului judiciar. Astfel, subiecte de interes public major, precum independența justiției sau interferența serviciilor de informații în societate, au fost compromise de agendele ascunse ale mass-media și ale politicienilor.
Dacă anul 2017 a debutat cu seria de dezvăluiri ale fostului deputat Sebastian Ghiță, prima parte a anului 2018 a fost dedicată dezvăluirilor făcute de fostul deputat Vlad Cosma și sora acestuia, deputata PSD Andreea Cosma – toate aceste persoane fiind martori sau inculpați în diferite dosare de corupție. Acțiunile și protestele civice au fost permanent prezentate în agenda mass-media pro-guvernamentale ca fiind extensii ale „statului paralel” și ca formă de expresie a unei propagande interne și internaționale ce urmărește destructurarea sau subdezvoltarea României. Toate aceste narațiuni au avut un singur unghi de abordare, prezentând exclusiv opiniile și informațiile părților care se declarau victime ale statului paralel și ale abuzurilor din sistemul judiciar. De asemenea, vocile Opoziției sau instituțiile de presă concurente, critice la adresa Puterii, au fost portretizate ca fiind parte din propaganda dezvoltată de „statul paralel” în ultimii zece ani. În mod paradoxal, partidele din opoziție și ONG-urile au fost criticate și analizate cu mai mult aplomb decât Guvernele PSD-ALDE2 sau decât majoritatea parlamentară.
Merită subliniat că aceste situații nu ar fi fost posibile fără participarea și implicarea directă a politicienilor Puterii, care au avut abilitatea de a genera subiecte care pot deturna atenția publicului și a presei. De exemplu, numai activitatea Comisiei Parlamentare de supraveghere a activității SRI a generat, în anul 2017, sute de ore de dezbateri în mass-media, dezbateri care au alimentat numeroase speculații și procese de intenție la adresa persoanelor publice incomode pentru partidele aflate la guvernare.
Acest proces elaborat de reconstrucție a agendei publice a avut loc și cu încălcarea unor norme deontologice elementare, care au variat de la tendențiozitate excesivă până la promovare de știri false.
Dostları ilə paylaş: |