Aducere la zi infografice Monitorul Social
Yüklə 11,36 Kb.
|
|
Aducere la zi infografice Monitorul Social www.monitorsocial.ro un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, aduce la zi o serie de infografice cheie din baza sa de date legate de gender wage gap, ponderea salariilor in PIB, categoria de ocupare cea mai expusa la saracie si riscul de saracie dupa transferurile sociale. Infograficele arata ca situatia Romaniei nu s-a imbunatatit semnificativ pe niciuna dintre cele patru teme sociale abordate nici in anul in curs. Mai mult, pentru ca situatia celorlalte state membre ale Uniunii Europene au avut o evolutie pozitiva, distanta Romaniei fata de media Uniunii Europene s-a marit, iar situatia a devenit si mai stringenta. Infograficul despre categoria ocupationala cea mai expusa la saracie arata ca angajatii cu contract permanent de munca din Romania sunt relativ protejati de saracie, definita aici ca venit anual sub 60% din venitul median din tara, armonizat cu numarul de indivizi ce fac parte din gospodarie. Doar 5.4% dintre cei cu contract permanent de munca au fost in 2016 intr-o astfel de situatie, ceea ce plaseaza Romania in media europeana. Numarul angajatilor cu contract temporar care sunt expusi la saracie a crescut de la 12% la 16%, insa chiar si acestia sunt relativ aproape de media europeana. In schimb, categoria ocupationala cea mai expusa la saracie din Romania este cea a lucratorilor auto-angajati. Daca in cazul acestora media europeana a saraciei este de 22%, in Romania aceasta medie este de 58%. Majoritatea acestora sunt nominal auto-angajati si de cele mai multe ori presteaza activitati agricole de subzistenta sau activitati casnice. Pe langa rata ridicata de saracie la care sunt expusi, acestia sunt si lipsiti de protectie sociala sau de reprezentare sindicala. Reducerea saraciei in Romania ar trebui sa fie concentrata pe acest grup, insa discursul public arareori reuseste chiar si numai sa ii identifice ca o categorie ocupationala aparte. Infograficul despre gender wage gap ne arata ca Romania inregistreaza una dintre cele mai scazute rate de diferenta de venit intre sexe din Uniunea Europeana. Nominal, aceasta rata este de 5.8% in 2016 fata media europeana de 16.3%. Infograficul arata totusi ca aceasta diferenta foarte scazuta a ratei de venit intre sexe din Romania si majoritatea statelor fost-comuniste din UE este mai degraba un artefact statistic. De fapt, wage gap-ul scazut se datoreaza faptului ca in statele fost-comuniste participarea la piata muncii este inegala intre sexe in functie de educatie. Astfel, femeile din aceste state care sunt prezente pe piata muncii tind sa fie semnificativ mai educate decat barbatii. Daca intre cei cu educatie tertiara, cotele de participare sunt relativ egale (86% dintre barbatii cu educatie universitara sunt angajati si 83% dintre femeile cu educatie universitara sunt angajate), cotele de participare in randul celor cu educatie primara sunt foarte disproportionate (aproximativ 55% dintre barbatii cu educatie primara sunt angajati fata de 31% dintre femeile cu educatie primara). Drept urmare, wage gap-ul actual inregistreaza o diferenta scazuta de venit intre femei cu educatie preponderent universitara si barbati cu educatie preponderent secundara. Intr-o societate in care doar 15% din populatia adulta a obtinut educatie universitara, aceste diferente sunt extrem de importante. Infograficul despre ponderea salariilor din PIB ne arata ca Romania are o rata de ocupare doar usor sub media Uniunii Europene, aproximativ 61% fata de 66%, insa procentul din PIB care merge catre compensarea angajatilor in Romania este cel mai scazut din EU28, la 34% din PIB fata de media UE de 47%. In fapt, aceasta disproportie ne arata cum tot mai multi romani participa la piata muncii in ultimii ani, insa partea cea mai mare a PIB-ului (si a cresterii economice) nu se reflecta in compensarea salariatilor, ci in castiguri pentru detinatorii de capital. Salariile din Romania tind sa fie precare intr-o comparatie absoluta cu cele din alte state ale Uniunii Europene, insa aceste cifre ne arata ca salariile romanilor sunt precare si intr-o comparatie relativa cu cele din alte state ale Uniunii Europene. Daca aproape jumatate din PIB merge in mod traditional catre remunerarea angajatilor in tarile UE28, in Romania aceasta proportie este de doar o treime. In mod cert, cresterea salariala din Romania depinde si de investitii si cresterea productivitatii, insa acestea afecteaza in primul rand PIB-ul general, nu neaparat proportia din PIB care va fi dedicata compensarii angajatilor. Pentru imbunatatirea acestei proportii, Romania are nevoie de o imbunatatire a reprezentarii sindicale in negocierile cu detinatorii de capital din tara. In final, infograficul despre rata de saracie din Romania inainte si dupa transferurile sociale ne arata ca Romania nu inregistreaza neaparat o rata de saracie relativa (in raport cu venitul median national) mai mare decat alte state ale Uniunii Europene. In schimb, eficacitatea transferurilor sociale din Romania este extrem de slaba. Daca excludem pensiile din transferurile sociale, pentru ca acestea se bazeaza pe principiul contributivitatii, vedem ca nivelul saraciei pre-transferuri in Romania este de 29% din populatie, destul de similar cu procentul saraciei relative inregistrate in Uniunea Europeana, de 26%. Mai mult, saracia pre-transferuri din Romania in anul 2016 este egala cu saracia pre-transferuri din Suedia in acelasi an, evident in termeni relativi, fata de venitul median, nu in termeni absoluti. Dupa aplicarea transferurilor sociale, insa, saracia relativa din Romania scade doar pana la 25% din populatie. Spre deosebire, aplicarea transferurilor sociale in Suedia scade saracia de la 29% la 16%. In general, media saraciei relative din UE28 scade prin aplicarea transferurilor sociale de la 26% din populatie pana la 17% din populatie. Drept urmare, putem spune cu certitudine ca parte din problemele de saracie ale Romaniei se datoreaza ineficacitatii transferurilor sociale administrate de catre stat. In conditiile in care Romania oricum are cea mai scazuta alocare bugetara pentru cheltuielile sociale din Uniunea Europeana, putem conclude ca tara noastre cheltuie si foarte putini bani pentru probleme sociale, iar aceste resurse limitate sunt si alocate ineficient. Infograficele in cauza fac parte din categoria de indicatori cheie ai Monitorului Social, alesi de catre Fundatia Friedrich Ebert Stiftung din Romania ca principali factori structurali in situatia sociala dificila a tarii. Desi lipsurile sociale din Romania pot fi inregistrate si redate prin numerosi indicatori diferiti, consideram ca indicatorii cheie sunt cei a caror persistenta determina stagnarea sau chiar inrautatirea generala a majoritatii problemelor sociale din Romania. Infograficele prezentate mai sus pot fi consultate la:
Sursa datelor folosite în infografic este baza de date Eurostat, iar datele folosite le puteți găsi, sub forma de grafice, pe acelasi website, in sectiunea de date. Pentru mai multe informații, vă stăm la dispoziție la următoarele date de contact: Victoria Stoiciu, victoria.stoiciu@fes.ro, 021 2110983 Yüklə 11,36 Kb. Dostları ilə paylaş:
|