Analiza potențialului comunei ghizela



Yüklə 275,8 Kb.
səhifə2/4
tarix18.08.2018
ölçüsü275,8 Kb.
#72332
1   2   3   4

Figura 1. Evoluția populației în perioada 1990-2009

În ceea ce privește repartizarea pe sexe a populației comunei, din figura 2. se poate observa că în perioada 1990-2010 între cele două sexe se înregistrează un ușor echilibru, cu mici fluctuații în unii ani, de regulă femeile fiind cele care dețin o pondere mai mare, acest lucru datorându-se speranței de viață care este mai ridicată în cazul femeilor.




Figura 2. Structura populației pe sexe în perioada 1990-2009
Analiza structurii populației pe grupe de vârstă (tabelul 2) evidențiază un proces lent, dar continuu de îmbătrânire a populației comunei, datorat de scăderea natalității, care a dus la reducerea absolută și relativă a populației tinere (0-14 ani) și creșterea ponderii populației vârstnice de 65 de ani și peste. În anul 2008 populația tânără a comunei număra 187 locuitori, adică 15,11% din totalul populației, în timp ce grupa persoanelor vârstnice număra 269 (21,72%), ponderile deținute de aceste grupe fiind apropiate de cele înregistrate la nivel național în mediul rural.
Structura populației pe grupe de vârstă în anul 2008 (01.10.2008)

Tabelul 2

Nr. crt.

Grupa de vârstă

Total

Femei

Bărbați

total

%

total

%

total

%

1

0-4 ani

37

2,99

15

40,54

22

59,46

2

5-9 ani

72

5,82

32

44,44

40

55,56

3

10-14 ani

78

6,30

39

50,00

39

50,00

4

15-19 ani

74

5,98

33

44,59

41

55,41

5

20-24 ani

70

5,65

30

42,86

40

57,14

6

25-29 ani

78

6,30

39

50,00

39

50,00

7

30-34 ani

107

8,64

44

41,12

63

58,88

8

35-39 ani

95

7,67

42

44,21

53

55,79

9

40-44 ani

58

4,68

25

43,10

33

56,90

10

45-49 ani

50

4,04

21

42,00

29

58,00

11

50-54 ani

84

6,79

44

52,38

40

47,62

12

55-59 ani

100

8,08

39

39,00

61

61,00

13

60-64 ani

66

5,33

36

54,55

30

45,45

14

65-69 ani

66

5,33

33

50,00

33

50,00

15

70-74 ani

70

5,65

43

61,43

27

38,57

16

75-79 ani

66

5,33

47

71,21

19

28,79

17

80-84 ani

38

3,07

25

65,79

13

34,21

18

85 și peste

29

2,34

19

65,52

10

34,48

Sursa: www.infotimis.ro/statistici

Vârsta medie a populației este într-o continuă creștere, acest lucru datorându-se atât scăderii natalității cât și creșterii speranței de viață a populației, fenomen întâlnit și la nivel național. Dacă în anul 2006 vârsta medie a populației a fost de 41,84 ani în anul 2008 aceasta a ajuns la 42,89 ani, analizînd acest fenomen pe sexe se observă că populația feminină este mai îmbătrânită decât cea masculină, în cazul femeilor vârsta medie fiind de 45,66 ani, iar a bărbaților fiind de 40,24 ani. Comparativ cu întreg mediul rural, vârsta medie a populației comunei analizate este mai mare cu 3,36 ani, această valoare fiind caracteristică comunităților cu o populație „adultă”.









Figura 3. Repartizarea populației pe grupe de vârstă și sexe la 1 octombrie 2008

Conform figurii 3. care prezintă repartizarea populației pe grupe de vârstă și pe sexe se observă dezechilibre importante care apar între cele două sexe la grupele de vârstă superioare, în special de peste 70 de ani, acest lucru fiind datorat speranței de viață care este mai mare în cazul femeilor.

Din cele prezentate se remarcă faptul că comuna analizată se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică determinat de creșterea duratei de viață și de scăderea natalității. Fenomenul de îmbătrânire semnalează modificarea în timp a raportului dintre populația tânără și cea vârstnică, în sensul creșterii celei din urmă. Acest fenomen se explică prin evoluția indicatorilor demografici (rata natalității, rata mortalității, sporul natural) care determină modificări în structura populației pe grupe de vârstă și a fenomenului migrator. După cum se poate observa din tabelul 2, în anul 2008, populația tânără (0-14 ani) deținea o pondere de 15,11% în populația comunei analizate, populația adultă 66,27%, iar cea vârstnică (peste 65 de ani) 18,65%. De regulă, îmbătrânirea populației este precedată de o evoluție descendentă a natalității și o scădere sau stabilizare a mortalității, fiind astfel afectate toate grupele de vârstă. De asemenea, și migrația are o influență asupra situației demografice. Pentru analizarea fenomenului de îmbătrânire demografică se folosește indicele de îmbătrânire a populației, calculat ca raport între populația în vârstă de 60 de ani și peste și populația de până la 14 ani. Indicele de îmbătrânire a populației în anul 2008 pentru comuna analizată este de 163 persoane vârstnice la 100 de tineri, valoarea acestui indice fiind ridicată, fapt care nu este deloc îmbucurător, întrucât comunitatea are o capacitate redusă de regenerare demografică.

Tabelul 3 prezintă principalii indicatori care au un rol deosebit de important în evoluția socio-economică a comunei (natalitatea, mortalitatea și migrația). Din datele prezentate în tabel se poate observa că în comuna analizată se înregistrează fenomenul de declin demografic, în ultimii 20 de ani sporul natural fiind negativ, excepție în acest sens făcând doar anul 2008. Un alt aspect de care trebuie să ținem seama este migrația, în acest sens înregistrându-se un fenomen îmbucurător, în ultimii 5 ani soldul migrator a fost pozitiv.



Principalii indicatori demografici

Tabelul 3

Nr.

crt.


Anul

Total populație

Născuți vii




Decese

Sporul


natural


Căsătorii

Divorțuri

Stabiliri de domiciliu în localitate

Plecări cu domiciliul din localitate

1

1990

1.378

18

32

-14

8

1

6

30

2

1995

1.336

15

16

-1

13

2

4

10

3

2000

1.270

13

20

-7

6

1

8

8

5

2005

1.226

12

15

-3

6

-

6

3

6

2006

1.219

14

18

-4

9

1

4

2

7

2007

1.221

15

21

-6

4

2

7

6

8

2008

1.222

16

13

3

8

1

8

5

9

2009

1.201

16

21

-5

4

2

6

4

Sursa: Primăria comunei Ghizela, date prelucrate
Chiar dacă în ultimii ani rata natalității a crescut, nu același lucru se poate spune și despre sporul natural care este negativ datorită ratei ridicate a mortalității (figura 4). Se constată astfel că principala cauză care stă la baza scăderii numărului de locuitori ai comunei este îmbătrânirea populației.


Figura 4. Situația principalilor indicatori demografici (1990-2009)
Starea civilă a populației comunei, la fel ca și alte caracteristici socio-demografice, este foarte importantă: efectele directe pe care aceasta le are asupra creșterii populației, fertilității, participării la activitatea economică și asupra nivelului de instruire a populației poate influența evoluția comunei în ansamblu. Structura după starea civilă relevă faptul că, în 2010, persoanele căsătorite constituiau 65,51% din totalul populației în vârstă de 15 ani și peste. Persoanele necăsătorite dețineau o pondere de 18,16%, cele văduve - 14,80%, cele divorțate oficial - 0,96%, iar cele despărțite 0,57%. Familia are un rol foarte important în cadrul comunității, în acest sens drept dovadă stând procentele reduse ale persoanelor divorțate oficial sau separate. În prezent se constată o tendință de descreștere a fertilității populației feminine. Contingentul fertil (femeile în vârstă de 15-49 ani) constituie 45,0% din numărul total al femeilor în vârstă de 15 ani și peste, față de 47,43% în 2006. Din numărul total de femei în vârstă de 15 ani și peste, 14,93% nu au născut nici un copil, 31,54 % din femei au născut un copil, 32,38% femei au născut 2 copii, 9,4% femei - 3 copii, 8,05 % femei - 4 copii și 3,7 % femei au născut câte 5 și mai mulți copii.

Un alt aspect deloc de neglijat este nivelul de instruire al populației, și în acest sens situația nu este foarte satisfăcătoare. Majoritatea populaţiei ocupate are un nivel de pregătire limitat la învăţământul gimnazial - nivelul maxim al învăţământului obligatoriu (46,59%) sau primar (23,05%). Motivele care stau la baza acestei situații negative sunt legate de imposibilitatea susținerii financiare a copiilor la școală sau de nevoia de forță de muncă în gospodărie. Se observă că după absolvirea învățământului gimnazial, persoanele de sex masculin au șanse mai mari de continuare a studiilor, cele de sex feminin continuându-și studiile într-un procent mai redus, acestea rămând acasă cu scopul de a-și întemeia o familie.


Structura populației după nivelul de instruire

Tabelul 4




Total

Nivel de educație absolvit

fără școală

1-4 clase

5-8 clase

Șc. profesională

Liceu

Șc. postliceală

Studii superioare

Total

Număr

1041

51

240

485

95

125

10

35

%

100

4,90

23,05

46,59

9,13

12,01

0.96

3,36

Femei

Număr

523

35

111

251

35

70

6

15

%

100

6,69

21,22

47,99

6,69

13,38

1,15

2,87

Bărbați

Număr

518

16

129

234

60

55

4

20

%

100

3,09

24.90

45,17

11,58

10,62

0,77

3,86

Sursa: Primăria comunei Ghizela, date prelucrate
În situația de față când nivelul de instruire al populației comunei este redus, motivul principal fiind lipsa posibilităților financiare, și când majoritatea locuitorilor sunt desfășoară activități agricole se impune înființarea unei școli sau a unui centru de formare agricolă de folositor atât localnicilor și locuitorilor din satele învecinate. La baza acestei propuneri stă și faptul că foarte puțini din absolvenții liceelor sau universităților agricole, care de altfel provin din mediul rural, profesează în domeniu sau se întorc acasa pentru a pune în practică cunoștințele acumulate.

În comună alături de români, care dețin 96,69% din totalul populației mai trăiesc maghiari (1,70%) și germani (0,42%) aceștia fiind urmașii familiilor colonizate de către guvernul austro-ungar, alături de romi și alte naționalități care se găsesc într-o proporție foarte mică (figura 5).




Figura 5. Structura etnică a populației, 1 ianuarie 2010

Referitor la structura populației pe culte religioase conform datelor din figura 6 se constată că în prezent majoritatea locuitorilor comunei analizate aparțin cultului ortodox (94,06%), în fiecare sat al comunei aflându-se căte o biserică ortodoxă și un cimitir aflat în administrarea parohiei respective. Alături de aceștia în comună se mai găsesc și aparținători ai cultului romano-catolic (2,12%) care în trecut erau într-un număr mult mai mare, în acest sens stând drept dovadă biserica romano-catolică din Ghizela, de o frumusețe impresionantă, construită între anii 1907-1909 și care ar putea fi inclusă cu succes într-un circuit cultural al județului nostru. Alături de cele două culte mai sus amintite se evidențiază cultul cultul penticostal (0,85%) și baptist cu 25 aparținători (2,12%) pentru aceștia din urmă fiind construite două biserici în Ghizela și Paniova.




Figura 6. Structura confesională a populației, 1 ianuarie 2010
În urma analizei situației demografice a comunei Ghizela au fost identificate o serie de probleme cu care aceasta se confruntă în prezent, care de altfel sunt valabile și pentru întreg spațiul rural (natalitate scăzută, spor natural negativ, populație îmbătrânită, migrație spre mediul urban etc.). Chiar dacă în ultimii ani tendința este de scădere continuă a populației, determinată de diverse aspecte, suntem de părere că după 10-15 ani sau poate chiar mai devreme, această reducere drastică a populaţiei se va transforma într-o creştere, datorată în principal faptului că spaţiul rural va primi mai multă „atenţie” din partea orăşenilor, aceştia înţelegând de fapt că oraşul nu le oferă chiar tot ce îşi doresc. Nu trebuie neglijată, însă, natalitatea, care este o problemă națională și asupra căreia statul trebuie să intervină printr-o campanie care să încurajeze natalitatea. În această perioadă se va dezvolta fenomenul de migraţie către zonele periurbane. De menţionat este faptul că acest fenomen există, dar se manifestă deocamdată doar pe o rază de 20-30 km de centrele urbane. Pentru aceşti locuitori agricultura nu va mai reprezenta principala activitate, majoritatea fiind angajaţi în oraş. Se poate aprecia că pe termen lung se va înregistra o „revigorare” din punct de vedere demografic, și implicit economic și infrastructural.
Yüklə 275,8 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin