Asociaţia front societatea de Analize Feministe Ana revista presei

MDRT: Fetele şi cluburile atrag străini în Bucureşti, dar majoritatea vin pentru business şi turism

Mediafax, 12 octombrie 2012

Străinii vin în Bucureşti şi pentru cluburi, şi pentru fete, dar majoritatea sosesc pentru business şi turism de tip city break, a declarat agenţiei MEDIAFAX secretarul de stat în MDRT, Cristian Bărhălescu, după ce Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a anunţat că 15% dintre străinii care vin în Bucureşti sunt atraşi de femei.

Declaraţia secretarului de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) este susţinută după ce Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi unul dintre cei mai mari hotelieri din România, proprietar al lanţului Phoenicia, a declarat, joi pentru MEDIAFAX că dintre cei 650.000 de turişti străini ajunşi anual în Bucureşti, 75% vin pentru business, iar 15% (aproximativ 100.000) pentru relaţii personale, adică la prietene şi doar 10% sunt turişti.

Datele INS arată că anul trecut au ajuns în Bucureşti şi au înnoptat în hoteluri aproximativ 1,2 milioane de persoane, dintre care 556.947 români şi 646.701 de străini. În 2010 numărul turiştilor ajunşi în Capitală a fost de 1,04 milioane, dintre care 598.067 străini, faţă de 918.883 în 2009 (541.911 de străini) şi 952.336 în 2008 (dintre care 546.272 străini).

"Evoluţia pozitivă a înnoptărilor în hotelurile din Bucureşti în ultima perioadă se datorează eforturilor agenţilor economici şi evenimentelor sprijinite de MDRT, precum concertele, simpozioanele, congresele şi conferinţele, şi mai puţin turismului pentru fete frumoase, aşa cum declara recent FPTR", a spus Bărhălescu.

Referitor la declaraţia preşedintelui FPTR, conform căruia cei mai mulţi dintre turiştii care vin la prietene sunt italieni, germani şi spanioli, secretarul de stat apreciază că atracţia principală o reprezintă Bucureştiul ca destinaţie turistică şi nu ca "destinaţie de fete".

"Străinii vin şi pentru cluburi, şi pentru fete, dar majoritatea o deţin afacerile şi turismul de tip city break. Ne bazăm pe numărul mare de intrări la Palatul Parlamentului şi la obiectivele turistice", a afirmat Bărhălescu.

Contactat de MEDIAFAX, Murad spune că nu se simte contrazis de reprezentantul MDRT.

"Mă bucur că ministerul nu mă contrazice şi răspunsul reprezentantului său mă face să cred că instituţia funcţionează şi nu mai este în reorganizare, aşa cum ni s-a comunicat", a afirmat Murad.

George Ţurnă, directorul general al hotelului Ambasador din Bucureşti, confirma joi pentru MEDIAFAX că sunt mulţi turişti străini care vin în Bucureşti pentru femei, în special italieni şi germani.

"Nu este vorba neapărat de prostituţie. Eu am la hotel o rezervare pentru mâine de la o agenţie matrimonială pentru nişte germani care vor să-şi găsească aici partenere de viaţă", a afirmat Ţurnă.

Românii s-au cazat în medie, în Bucureşti, 1,62 nopţi de persoană, iar străinii 1,71 nopţi. "Durata medie de şedere mică se explică prin turismul de tranzit şi prin diversitatea redusă de atracţii turistice", a adăugat Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România.

Anul trecut, numărul de înnoptări din Bucureşti a ajuns la 2 milioane (sub 1,7 nopţi de persoană), dintre care jumătate au reprezentat străinii. Cheltuiala medie a unui străin pe zi, cu tot cu cazare şi masă este estimată de FPTR la 150-175 de euro, ceea ce ar însemna că străinii au lăsat anul trecut în Capitală circa 150-175 de milioane de euro.

În primele şapte luni din acest an au venit în Bucureşti 705.136 de turişti (384.024 străini), faţă de 679.192 (365.508 străini) în perioada similară din 2011. Astfel, tendinţa de creştere continuă, după ce anul trecut au venit în Bucureşti cu 100.000 de străini mai mult decât în 2008, an de boom economic.

În Bucureşti sunt înregistrate, potrivit MDRT, 236 de structuri de cazare turistică, dintre care 130 de hoteluri, 26 de hosteluri, 24 apartamente de închiriat, 14 camere de închiriat, 13 pensiuni turistice, 9 apart-hoteluri, 9 vile, 7 pensiuni turistice urbane şi câte un bungalow, camping, hotel pentru tineret şi motel.

Capitala are cinci hoteluri de o stea (604 locuri), 15 de două stele (1.521 locuri), 59 de trei stele (4.888 locuri), 43 de patru stele (9.331 locuri) şi opt de cinci stele (2.992 de locuri). În total, în Bucureşti există 22.391 de locuri în structurile de cazare, dintre care în hoteluri sunt 19.336.

Anul trecut, numărul de înnoptări din Bucureşti a ajuns la 2 milioane (sub 1,7 nopţi de persoană), dintre care jumătate au reprezentat străinii. Cheltuiala medie a unui străin pe zi, cu tot cu cazare şi masă este estimată de FPTR la 150-175 de euro, ceea ce ar însemna că străinii au lăsat anul trecut în Capitală circa 150-175 de milioane de euro.

http://www.mediafax.ro/economic/mdrt-fetele-si-cluburile-atrag-straini-in-bucuresti-dar-majoritatea-vin-pentru-business-si-turism-10202583

SĂNĂTATE

Fiecare creştere cu 10% a şomajului a dus la mărirea cu 1,4% a ratei suicidului la bărbaţi

Adevărul, 10 octombrie 2012

Autor: Răzvan Cârcu

Fiecare creştere cu 10% a şomajului a dus la o mărire cu 1,4% a ratei suicidului la bărbaţi, la femei nefiind înregistrat, în schimb, un astfel de trend, arată un studiu citat miercuri, de Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale.

Numărul cazurilor de sinucidere în rândul bărbaţilor a crescut pe plan mondial în ultimii trei ani, pe fondul crizei economice, potrivit aceleiaşi cercetări.

Criza economică şi socială, prin efectele ei, precum şomajul, reprezintă un factor de risc dramatic pentru suicid, potrivit studiului publicat, în rezumat, în ediţia din septembrie a revistei Hipocrate, care a examinat evoluţia ratei şomajului şi a celei a suicidului în mai multe regiuni din Marea Britanie. Datele cercetării arată că, anual, fiecare creştere cu 10% a şomajului a dus la o creştere cu 1,4% a ratei suicidului la bărbaţi. La femei, însă, nu s-a constatat o astfel de evoluţie.

"Efectul mai pregnant asupra bărbaţilor are la bază arhetipurile sociale potrivit cărora rolul bărbatului este de a asigura traiul zilnic al familiei. În perioade istorice tulburi, bărbaţii sunt mult mai expuşi decât femeile la depresie şi suicid. Trebuie să acţionăm cu toţii, pentru că ieşirea din criză nu poate să se întâmple decât dacă avem oameni sănătoşi, capabili să muncească la maximum", a spus profesorul Ian Banks, preşedinte al European Men's Health Forum - partener în Iniţiativa pentru Sănătatea Bărbatului.

În România, patru din cinci sinucideri au ca victime bărbaţi. Potrivit Institutului Naţional de Medicină Legală (INML), în 2011, în România s-au înregistrat 2.784 de sinucideri, 81% fiind bărbaţi. "Statistica spune totul. Şi în cazul bolilor mintale, bărbaţii sunt afectaţi într-o măsură mai mare decât femeile. Bărbaţii refuză să accepte ideea că pot suferi de depresie, iar fiecare zi care trece aduce o creştere exponenţială a riscului de sinucidere. Riscurile majore sunt la bărbaţii divorţaţi sau văduvi, la şomeri şi la cei care suferă de boli cronice, precum cancerul. ?Ai grijă de fericirea ta, aşa cum ai grijă de maşina ta!? - acesta este mesajul pe care dorim să-l transmitem bărbaţilor cu acest prilej, apelând din nou la pasiunea pe care fiecare o simte pentru propria maşină", a declarat dr. Marius Geantă, director general KOL Medical Media.

Primele semne ale depresiei trebuie să fie recunoscute de bărbat sau, mai frecvent, de parteneră sau de familia acestuia. Cel mai adesea, bărbatul cu depresie începe să-şi piardă interesul pentru activităţile care-i făceau plăcere, precum pescuitul sau fotbalul, libidoul este scăzut, are tendinţa de a se izola de grupul de prieteni, iar performanţa profesională este în declin.

Tema Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale 2012 este "Depresia: o criză globală". Pe plan mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 380 de milioane de persoane suferă de depresie, iar o zecime dintre aceştia nu au acces la tratament, relatează Mediafax.

Iniţiativa pentru Sănătatea Bărbatului este o platformă ştiinţifică de comunicare şi educare, desfăşurată sub patronajul European Men's Health Forum, coordonată de Kol Medical Media şi la care au aderat cele mai importante societăţi profesionale medicale din România, la nivel naţional aceasta fiind lansată în iunie 2012.

Iniţiativa pentru Sănătatea Bărbatului din România este susţinută de mai multe companii, printre care GlaxoSmithKline, Astellas, Berlin-Chemie şi Sandoz Pharma.

Primul studiu pan-european despre sănătatea bărbatului, publicat la sfârşitul lui 2011, arată o situaţie alarmantă în privinţa stării de sănătate a bărbaţilor din Uniunea Europeană.

Astfel, speranţa medie de viaţă în UE, pentru bărbaţi, este de 76,1 ani, fa?ă de 82,2 ani la femei. Totodată, 700.000 de bărbaţi mor anual din cauza cancerului, 300.000 ca urmare a unui infarct, iar 180.000, din cauza unui accident vascular cerebral.

Tot în UE, anual, mor 630.000 de bărbaţi din grupa de vârstă activă (15-64 de ani), comparativ cu 300.000 de femei. Studiul mai arată că bărbaţii se îmbolnăvesc mai repede de cancer decât femeile şi mor mai devreme din cauza acestei boli. În plus, în 23 dintre ţările UE, rata deceselor prin boli cronice de ficat, ca urmare a consumului de alcool, este dublă la bărbaţi faţă de femei.

http://www.adevarul.ro/life/viata/Fiecare-crestere-somajului-suicidului-barbati_0_789521227.html