Asocierea cultelor cu artele in perioada interbelica justifica in special activitatea de depistare, restaurare si conservare a monumentelor istorice religioase

Ziarul lumina

Prima promotie de muzeografi pentru biserici si manastiri - 2006-10-03

Lucian APOPEI

Manastirea Neamt este zilele acestea gazda celei de-a III-a convocari a Cursului de pregatire a muzeografilor din muzeele religioase din Romania. La deschiderea sesiunii de ieri a participat si Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. 65% din patrimoniul cultural se afla in manastiri si biserici, ceea ce face ca aceste cursuri sa urmareasca formarea unor monahi-specialisti in muzeografie.

Ieri, 2 octombrie, la Centrul Social-Cultural "Sfantul Paisie" de la Manastirea Neamt, in pezenta Inalt Prea Sfintitului Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, s-a deschis cea de-a treia convocare a Cursului de pregatire a muzeografilor din muzeele religioase din Romania. Acesta este desfasurat sub patronajul Ministerului Culturii, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, impreuna cu Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura, in parteneriat cu Mitropolia Moldovei si Bucovinei. Intalnirea are loc in perioada 2-7 octombrie, timp in care cei 30 de participanti, monahi din toata tara, vor sustine referate despre manastirile unde vietuiesc. Participantii vor mai sustine o serie de probe pentru obtinerea certificatului de muzeograf si conservator de muzeu. O parte din personalul monahal care participa la acest curs se ocupa deja de spatiile muzeale ale manastirilor. Astfel, ei pot avea si o activitate stiintifica prin prisma studiilor aprofundate pe care acest curs de muzeografie il implica.

Detalii despre programul acestei etape a cursurilor de pregatire a muzeografilor din muzeele religioase din Romania ne-a oferit parintele Florin Serbanescu, consilier patriarhal pe probleme de patrimoniu: "Cursantii vor sustine niste probe scrise astazi si maine (n.r. - luni si marti) pe subiecte de muzeologie, probleme de conservare, pentru ca atestatul lor se finalizeaza printr-o diploma de muzeografi, iar incepand de miercuri vor incepe examenul oral in care, in fata comisiei, fiecare isi sustine lucrarea pe care a intocmit-o pentru aceasta etapa, avand loc si discutii care vor fi deosebit de interesante".

Aceasta etapa este ultima din cele trei pe care Cursul de pregatire a muzeografilor din muzeele religioase din Romania le presupune. Precedentele convocari au avut loc anul trecut, in perioada septembrie-octombrie 2005, la Manastirea Neamt, respectiv anul acesta, in intervalul 19 iunie - 1 iulie, la Institutul Ecumenic "Sfantul Nicolae" din Iasi. In tot acest timp s-au sustinut cursuri de muzeologie cu aplicare practica, evidentiata prin intermediul vizitelor de studiu si documentare la diferite depozite de patrimoniu si muzee. Argumentul principal, in ceea ce priveste derularea programului, este faptul ca peste 65% din patrimoniul cultural mobil din Romania se afla in colectiile bisericesti si manastiresti, adica mai mult decat se afla in toate muzeele laice din tara.

"Muzeografii sunt deodata oameni ai culturii, dar si ai misiunii de-a marturisi credinta"

Cuvantul Inalt Prea Sfintitului Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la deschiderea celei de a III-a etape a Cursului de pregatire

a muzeografilor din muzeele religioase din Romania, desfasurat la Centrul Social-Cultural "Sf. Paisie" de la Manastirea Neamt (2 octombrie 2006).

Ne bucuram foarte mult de faptul ca aceasta a treia convocare este si ultima convocare si, deci, ea se incheie cu obtinerea Diplomei de muzeograf, adica a unui atestat potrivit normelor europene in vigoare. Muzeografii din manastirile noastre care vor avea acest atestat sunt deodata oameni competenti in muzeografie, dar si competenti in a evidentia sau pune in valoare patrimoniul cultural-national religios.

Acest patrimoniu este cel mai mare patrimoniu din tara noastra si el arata, pe de o parte, spiritualitatea izvorata din credinta crestina, iar, pe de alta parte, arata pasiunea poporului roman pentru frumos, pentru arta.

Pasiunea pentru creativitate, ca expresie a laudei sau a doxologiei adusa lui Dumnezeu, in arta religioasa, este de asemenea o lucrare misionara.

Noi consideram ca toti muzeografii din manastiri si din bisericile de mir, de la parohii, sunt deodata oameni ai culturii si oameni ai cultului, oameni ai misiunii de a cultiva frumosul, dar si ai misiunii de-a marturisi credinta.

Foarte adesea, arta sustine si amplifica, intensifica si imbogateste exprimarea sau prezentarea credintei.

In Biserica Ortodoxa, artele vizuale si mai ales arta pretioasa a icoanei, a miniaturilor si toata arta patrunsa de frumusete ca expresie a teologiei, merita o grija deosebita, atat in privinta conservarii valorilor culturale religioase cat si in punerea lor in valoare ca evidentiere a mesajului spiritual pe care aceste valori il transmit.

Desigur, prin aceasta lucrare pe care a inceput-o Ministerul Culturii si Cultelor prin Secretariatul de Stat pentru Culte, in cooperare cu Centrul de Pregatire si Informare a Personalului din Institutiile de Cultura si cu Mitropolia Moldovei si Bucovinei noi am intrat intr-o etapa noua. O etapa a unei competente mai mari si a unei coresponsabilitati mai intense intre Stat si Biserica.

Felicitam pe organizatorii acestor cursuri si pe participantii la aceste convocari de pregatire si formare a personalului din manastiri si parohii.

Rugam pe Hristos-Domnul sa va daruiasca tuturor bucuria de a fi in comuniune cu cei care au creat valorile, dar si in comuniune cu cei care le cunosc si le apreciaza.

Aceasta bucurie a celebrarii "liturghiei artei" ca evidentiere a ei este cel mai mare dar pe care il veti putea transmite celor care stiu sa aprecieze arta sacra sau celor ce vor fi ajutati de dumneavoastra sa aprecieze valorile care se transmit de la generatiile trecute pana astazi.

Pomenirea admirativa a creatorilor de valori religioase, din generatie in generatie, este un fel de liturghie a memoriei, a culturii si a demnitatii noastre.

Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va daruiasca aceasta frumoasa sansa de a fi in acelasi timp muzeografi romani si europeni adica pretuiti in Romania si in Uniunea Europeana.

 "Avem sansa de a da marturie la propria noastra identitate"

Cuvantul domnului Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte, transmis la deschiderea de la Manastirea Neamt a cursurilor de la a III-a convocare a muzeografilor din manastiri.

In urma cu un an, Secretariatul de Stat pentru Culte a demarat un program special destinat pregatirii profesionale si atestarii ca muzeografi, cu abilitati de conservator de muzeu, pentru personalul care are in grija patrimoniul artistic si istoric eclezial, in special a valorilor aflate in muzeele si colectiile apartinand cultelor religioase. Este primul program de o asemenea anvergura, care vizeaza inventarierea, gestionarea si valorificarea muzeistica a imensului patrimoniu religios din Romania. In acest sens, Secretariatul de Stat pentru Culte a incheiat un parteneriat cu Mitropolia Moldovei si Bucovinei si cu Centrul de Pregatire Profesionala a Personalului din Cultura.

Pentru noi este important, pentru ca Secretariatul de Stat pentru Culte a avut si are in vedere formarea unor persoane competente care sa poata da marturie despre ceea ce inseamna patrimoniul cultural religios, o marturie esentiala a valorilor spirituale ale Romaniei.

Patrimoniu cultural si spiritual, marturie in fata lumii

Dar dincolo de exigentele profesionale ale pregatirii si de onestitatea pe care trebuie sa le acordam in ceea ce inseamna aceasta pregatire profesionala, ne-am gandit ca este important si pentru dumneavoastra, care vietuiti in manastiri, sa aveti acest atestat profesional, pentru ca sunteti cei mai in masura si aveti capacitatea sa dati marturie de ceea ce inseamna acest patrimoniu.

De aceea, dincolo de pregatirea teoretica si practica de muzeografi, care este foarte importanta, trebuie sa fim onesti ca sa respectam exigentele acestei pregatiri, mai ales ca un vietuitor de manastire poate da marturie si viata intr-un alt fel, intr-o maniera proprie, acestor valori consacrate ale patrimoniului sacru. Si, cu siguranta, Romania detine un patrimoniu cultural si spiritual, de care poate sa dea marturie in fata Europei si a intregii lumi.

Din acest punct de vedere, mai ales in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cand intr-un anumit context ne vom confrunta cu diferite traditii cultural-religioase si nu numai, este foarte important ca fara complexe sa putem da marturie de propria noastra identitate. Si cred ca Romania are mult de spus din acest punct de vedere.

Este nevoie de o perspectiva ecleziala asupra patrimoniului

Ar trebui sa depasim o anumita timiditate, sa nu fim timorati in fata provocarilor cu care ne vom confrunta si care ne vor astepta, sau sa vedem in aceste realitati viitoare doar o amenintare la propria noastra identitate nationala, culturala si spirituala.

Consider ca noi avem sansa si in acelasi timp responsabilitatea de a da marturie de propria noastra identitate. Si aceasta trebuie sa o facem fara complexe, intr-o maniera pozitiva si intr-o perspectiva cuprinzatoare, dar fara sa ramanem intimidati de complexitatea acestei realitati pe care o traim.

Si, repet, este nevoie si de o perspectiva ecleziala, duhovniceasca, si dumneavoastra, ca oameni angajati in viata Bisericii, cu siguranta stiti mult mai bine acest lucru si este esential ca din interiorul acestei vieti a Bisericii sa dati marturie de patrimoniul cultural si spiritual pe care il avem. Acest lucru trebuie aratat si demonstrat atat in fata strainatatii, cat si in fata fratilor nostri romani.

In momentul in care cineva viziteaza o manastire si are ocazia sa vada patrimoniul pe care il are, daca exista persoane care sa dea marturie elocventa si competenta de aceste valori, cu siguranta dumneavoastra sunteti cei ce puteti transmite si altceva, dincolo de informatiile concrete, si anume puteti implementa vizitatorilor convingeri care pot determina intelegerea semnificatiilor culturale si religioase, nu sa raporteze ca la o suma de obiecte inerte, ci, dincolo de acest aspect, sa sesizeze viata intrupata si puterea dumnezeiasca incorporata in acest patrimoniu.

Marturie din interiorul vietii Bisericii

Spiritualitatea ortodoxa nu se intrupeaza doar intr-un mod concret de a fi care poate fi concretizat in cotidian, in gesturile foarte concrete pe care le facem de zi cu zi, intr-o privire, intr-un gand, in tot ce determina existenta noastra imediata, ci aceasta traditie extraordinara se intrupeaza si in patrimoniu, fie ca este vorba de icoane sau de alte piese liturgice. In ele este intrupata aceasta putere dumnezeiasca si omeneasca a Fiului lui Dumnezeu. Si cand dumneavoastra veti da marturie si in aceasta perspectiva de realitatea cutremuratoare si totodata datatoare de bucurie, de nadejde si de certitudine, cu siguranta responsabilitatea, raspunderea si misiunea pe care o aveti nu se va reduce la transmiterea numai a unor informatii tehnice.

Din interiorul vietii Bisericii, a comunitatii monahale in care sunteti angajati, sa dati marturie si de aceasta bucurie si de acesta cuprinzatoare putere de viata existenta in traditia Bisericii.

Ma bucur de faptul plin de semnificatie ca dumneavoastra veti fi prima promotie de viitori muzeografi din cadrul Bisericii si va doresc succes la examenele in fata carora va aflati. Bunul Dumnezeu sa va dea putere si sanatate.

Dr. Adrian Lemeni – Secretar de Stat pentru Culte – MCC

Raportul patrimoniului pe anul 2004 Bucuresti - 07.04.2005

 ACTIVITĂŢI REALIZATE DE SECRETARIATUL DE STAT PENTRU CULTE ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII ŞI VALORIFICĂRII PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL ECLEZIAL

 

 Valorificarea muzeistică a  patrimoniului cultural religios

 

            Printre obiectivele fundamentale ale Secretariatului de Stat pentru Culte se află sprijinirea centrelor şi unităţilor cultelor religioase în activitatea acestora de evidenţă, întreţinere, conservare şi valorificare multiplă a patrimoniului cultural naţional religios mobil şi imobil. Acest sprijin îmbrăţişează aspecte variate şi este prezent în cele mai importante acţiuni sau manifestări din domeniul protejării şi punerii în valoare a inestimabilelor valori istorice şi artistice bisericeşti.

            Sub acest aspect, specialiştii cu probleme de patrimoniu din Direcţia Relaţii Culte s-au implicat începând din anul 1990 în organizarea de muzee religioase, dintre care ne mărginim a aminti muzeele mănăstireşti Pasărea, Antim, Topliţa, Brâncoveanu -  Sâmbăta de Sus, a muzeelor de la Reşiţa, Borzeşti, Băiţa, Nadăşa, Muzeul Spiritualităţii Româneşti – municipiul Sf. Gheorghe etc.

 

            Ultima realizare muzeografică efectuată cu participarea Secretariatului de Stat pentru Culte o constituie organizarea în anul 2004 a Muzeului Episcopiei Huşilor. 

            Expoziţia permanentă a muzeului a fost organizată prin colaborarea dintre Episcopia Huşilor, echipa de patrimoniu a Secretariatul de Stat pentru Culte şi Compartimentul de Patrimoniu Cultural Naţional Bisericesc al Patriarhiei Române, muzeul fiind inaugurat la 29 iunie, de ziua hramului Bisericii Episcopale, în contextul anului consacrat cinstirii Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, ctitorul bisericii.

            Restaurarea clădirii, modul de organizare a expoziţiei, calitatea artistică şi istorică a exponatelor au fost argumentele care au motivat Ministerul Culturii şi Cultelor să acorde acestui muzeu premiul muzeografic „Iulian Antonescu”.

 

            PERSPECTIVĂ IMEDIATĂ

 

Venind în întâmpinarea dorinţei centrelor de cult, Secretariatul de Stat pentru Culte dezvoltă un amplu program de organizări de muzee cu valori de artă aparţinând cultelor religioase şi ne vom referi la câteva dintre acestea.

Mănăstirea Bârsana a fost înfiinţată în anul 1994 şi are iniţiativa organizării unui muzeu. În acest sens a construit o clădire specială pentru funcţionarea expoziţiei permanente şi a depozitelor muzeale, a reuşit să facă numeroase achiziţii de obiecte de artă ecleziastică specifică Maramureşului, a preluat spre adăpostire şi valorificare muzeografică colecţia de artă religioasă constituită la Sighet, în care sunt adunate valori ce provin de la bisericile din Maramureşul istoric, din Ţara Lăpuşului şi din Ţara Chioarului. Muzeul va fi amenajat în cursul acestui an, cu participarea Secretariatului de Stat pentru Culte.

 

Episcopia Buzăului posedă o impresionantă colecţie de artă religioasă, care cuprinde un important fond de icoane, cele mai vechi datând din secolul XVII, o mare colecţie de carte medievală religioasă, obiecte liturgice din metal comun şi argint. Deoarece colecţia, atât expoziţia cât şi depozitele, se află în încăperi necorespunzătoare, Prea Sfinţia Sa Epifanie Norocel, Episcopul Buzăului, intenţionează să amenajeze Muzeul Eparhial în spaţiul generos al Seminarului Chesarie, monument istoric construit la 1837. Prin eforturile Episcopiei, clădirea a fost consolidată şi restaurată în exterior, urmând a se efectua amenajarea interioară, cu adaptările necesare pentru funcţionarea expoziţiei permanente, organizarea depozitelor şi a laboratoarelor de restaurare. Venind în întâmpinarea acestui deziderat, echipa de patrimoniu din Secretariatul de Stat pentru Culte a stabilit conţinutul tematic al fiecărei săli de expoziţie, locul fiecărui depozit şi al laboratoarelor. Urmează ca imediat ce vor fi încheiate lucrările de amenajare interioară a  construcţiei, respectiv în a doua jumătate a anului acestuia sau cel mai târziu la începutul anului viitor, să fie montată expoziţia permanentă şi să fie instalate depozitele. La organizarea Muzeului Eparhiei Buzăului îşi vor da concursul Direcţia Relaţii Culte din Secretariat şi Compartimentul Patrimoniu Cultural Naţional Bisericesc al Patriarhiei.

 

 Au început demersurile pentru organizarea la Mănăstirea Bic a Muzeului Protopopiatului Ortodox Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj. La această mănăstire, a cărei construire a început în anul 1994, s-a creat un spaţiu generos, destinat viitorului muzeu. Urmează ca în decursul acestui an să obţinem aprobarea Comisiei Naţionale a Muzeelor pentru înfiinţarea muzeului şi să punem valorile la dispoziţia publicului şi a iubitorilor de artă religioasă şi de etnografie.

 

Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia intenţionează organizarea unui muzeu în Biserica „Sf. Gheorghe” din Lupşa, ctitorie din anul 1421 a cnejilor români de pe valea Arieşului. La solicitarea Arhiepiscopiei au început ample documentaţii pentru adaptarea bisericii la funcţia de muzeu şi se studiază modalitatea de a integra turistic acest nou muzeu cu biserica de lemn din 1429 şi cu muzeul etnografic fondat de Ioan Albu în aceeaşi localitate.

 

În anul 2006 se vor împlini 250 de ani de la naşterea lui Petru Maior, corifeul Şcolii Ardelene. Se intenţionează amenajarea cu acest prilej a unui muzeu care să omagieze activitatea marelui cărturar român, şi care va  fi amenajat în biserica de lemn din municipiul Reghin, în care a funcţionat ca preot şi protopop între anii 1783 – 1809. În acest sens, a fost obţinută din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor aprobarea de înfiinţare a noii unităţi muzeale, dar mai sunt necesare lucrări de reparaţii curente şi de restaurare a acoperişului bisericii, înainte de montarea expoziţiei de bază.

 

La Oradea, Episcopia Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) intenţionează organizarea unui muzeu în palatul episcopal şi a început activitatea de constituire a colecţiei. Urmează să se efectueze restaurarea clădirii şi să se obţină aprobarea de funcţionare din partea Comisiei Naţionale a muzeelor şi Colecţiilor.

Protejarea şi evidenţa patrimoniului cultural naţional religios

 

 Echipa de patrimoniu a Direcţiei Relaţii Culte a sprijinit Patriarhia Română şi Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale – Serviciul Patrimoniu în aplicarea protocolului încheiat între cele două instituţii pentru realizarea evidenţei patrimoniului cultural bisericesc, în vederea protejării lui contra furturilor  şi a traficului ilicit al operelor de artă. În acest sens, specialiştii noştri au participat la consfătuirile programate de Poliţie şi Patriarhie, la care s-au stabilit principiile, modalitatea de lucru şi de evaluare, precum şi la consfătuirile de instruire a subcomisarilor şi agenţilor din unele judeţe, care au atribuţii în domeniul urmăririi infractorilor şi a recuperării valorilor de patrimoniu furate.

   Tot în domeniul evidenţei patrimoniului eclezial, în colaborare cu Institutul de Memorie Culturală al Ministerului Culturii şi Cultelor, se desfăşoară, începând din anul 2002, un amplu program finanţat de Minister, care are ca scop inventarierea tuturor lăcaşurilor de cult din ţară, indiferent de confesiune, atât a construcţiilor monumente istorice, cât şi a celor recente.

 Un alt program care se derulează împreună cu Centrul de Memorie Culturală are ca obiectiv patrimoniul religios mobil, cu scopul de a se stabili modalitatea realizării unei evidenţe digitale unitare a valorilor aflate în colecţiile muzeale ale cultelor. În acest sens, de comun acord cu forurile superioare ale Bisericii Ortodoxe Române, au fost alese ca unităţi de referinţă Muzeul Mănăstirii Căldăruşani şi Colecţia Patriarhiei Române, deoarece acestea întrunesc colecţii variate, de mare complexitate şi valoare istorico-artistică. Programul, început în octombrie 2003, se continuă şi anul acesta, iar în stadiul final va deveni un instrument de evaluare muzeistică atât pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, cât şi pentru Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, dar şi un model de aplicat în evidenţa ştiinţifică a patrimoniului cultural naţional religios.

Instruirea şi perfecţionarea muzeografilor de la monumentele istorice, muzeele şi colecţiile religioase

             Din anul 1999 se desfăşoară programul anual Patrimoniul cultural religios – permanenţă spirituală europeană, destinat instruirii şi perfecţionării personalului ce are în grijă monumentele istorice, muzeele şi colecţiile aparţinând cultelor religioase. Acest program, care a împlinit şase ani de funcţionare, s-a impus prin seriozitatea şi prin profunzimea ştiinţifică printre cele mai reprezentative manifestări de prestigiu ale Ministerului Culturii şi Cultelor – Secretariatul de Stat pentru Culte, dar şi ale cultelor religioase.

            Programul a fost organizat de Secretariatul de Stat pentru Culte în colaborare, în funcţie de ani, cu Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi cu Mitropolia Ardealului, Crişanei şi Maramureşului şi s-a desfăşurat la mănăstirile Techirghiol, Brâncovenau – Sâmbăta de Sus, la Centrul Pastoral „Daniil Sihastru” - Durău şi la  Centrul social - cultural „Sf. Paisie de la Neamţ” - Mănăstirea Neamţ, întrunind 150 de participanţi care proveneau de la toate cultele istorice deţinătoare de patrimoniu cultural naţional religios. Prelegerile au fost susţinute de specialişti de prestigiu în domeniile istoriei, istoriei religiei, istoriei arhitecturii, a artelor decorative, a cărţii,  din domeniul conservării şi restaurării patrimoniului cultural naţional religios. Alte prelegeri şi aplicaţii practice s-au referit la probleme de muzeotehnică, la protejarea patrimoniului cultural religios împotriva efracţiei şi a  traficului ilicit al valorilor de artă, instructaje pentru prevenirea incendiilor.

             Tot în domeniul sprijinirii cultelor în activitatea de pregătire a personalului laic şi clerical care are în grijă patrimoniul cultural religios mobil şi imobil, specialiştii Direcţiei s-au implicat în derularea programului cu finanţare externă, coordonat de Parohia Sfânta Vineri din municipiul Zalău şi de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional - Zalău. La acest program au participat peste 120 de cursanţi din judeţ, constituiţi în patru grupe de studiu, provenind de la bisericile monumente istorice sau posesoare de patrimoniu cultural religios. Prelegerile au fost susţinute de specialiştii Muzeului Judeţean Zalău şi de consilierii pentru probleme de patrimoniu din Direcţia Relaţii Culte.

             Dar cursurile realizate până acum de Secretariatul de Stat pentru Culte sunt insuficiente pentru formarea unor cadre competente în domeniul întreţinerii, conservării şi valorificării muzeistice a patrimoniului cultural naţional religios. Ploile acide, pulberile de plumb, sulf, cloruri, etc. au afectat în mare măsură o bună parte a patrimoniului religios, ceea ce ne obligă pe toţi să luăm măsurile de protejare, inclusiv prin calificarea profesională a personalului.

Ca urmare, pregătirea muzeografilor, conservatorilor şi restauratorilor trebuie efectuată în conformitate cu legile în vigoare ce guvernează patrimoniul cultural naţional. În acest sens, s-a luat legătura cu Centrul pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii, singura instituţie din România acreditată pentru a organiza cursuri de iniţiere şi specializare profesională pentru personalul care lucrează în instituţiile care gestionează, administrează şi valorifică bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional (muzeografi, conservatori, restauratori, bibliotecari şi alţii), pentru a prelua, împreună cu Secretariatul de Stat pentru Culte, formarea cadrelor necesare patrimoniului eclezial.

Programul care este în curs definitivare prezintă avantajul că participanţii vor primi o dublă calificare: de muzeograf şi de conservator de muzeu şi aceasta în decurs de numai un an. Cursurile vor cuprinde teme legate de bazele muzeologiei moderne, conservarea ştiinţifică a bunurilor culturale mobile şi imobile, evidenţa ştiinţifică a bunurilor muzeale, elemente fundamentale de istoria artelor şi a diferitelor categorii de obiecte, precum şi cursuri speciale de liturgică. La finele anului de studiu, cursanţii vor susţine o lucrare de specialitate elaborată pe o tematică din domeniu şi  vor completa chestionare scrise / teste din materia de curs.

Realizarea acestui program va crea posibilitatea unei protejări corecte a patrimoniului şi va contribui fundamental la constituirea unei formaţii de profesionişti care vor şti să valorifice muzeistic, confesional şi turistic imensul patrimoniu al cultelor religioase.

 

O altă preocupare a Secretariatului de Stat pentru Culte în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional a fost acordarea de sprijin financiar pentru restaurarea şi conservarea lacaşurilor de cult care sînt monumente istorice, în măsura posibilităţilor. În acest sens, pentru că se ştie că patrimoniul cultural religios reprezintă cca. 80 % din totalul obiectivelor nominalizate ca monumente istorice, au fost foarte multe solicitări de fonduri, însă, nu au putut fi onorate deoarece suma alocată de la buget a fost insufiecientă.

  În perioada 2001-2004, cea mai mare parte a bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte, destinat construirii şi reparării lăcaşuirlor de cult a fost alocată construirii de noi biserici, în detrimentul intervenţiilor de salvare a unor monumente istorice religioase. Ne propunem ca această stare de spirit să se schimbe, astfel ca monumentele istorice religioase să beneficieze de fonduri mai însemnate, altele decît cele destinate special acestui scop, prin Programul Naţional de Restaurare-PNR.