Bilant Judecatoria Slobozia 2009
Yüklə 224,42 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- c ertificate privind hotărârile judecătoreşti în materie matrimonială şi certificate privind hotărârile judecătoreşti în materia răspunderii părinteşti.
- 3.3 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară
- 3.4 Formarea profesională la nivelul instanţei -pentru judecători
- - pentru personalul auxiliar de specialitate
- Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei
1. In conformitate cu art. 26 1 din Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, la nivelul acestei instanţe s-au organizat întâlniri lunare ale judecătorilor în care au fost discutate probleme de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite. Problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite au fost identificate de judecător Ivănică Raluca, în materie civila, si de judecător Boboc Oana în materie penala. Totodată, judecătorii delegaţi de preşedintele instanţei au prezentat un studiu asupra problemelor de drept care au determinat o practica neunitara, în care s-au referit şi la practica judiciară a altor instanţe si si-au expus opinia motivata. Studiul a fost supus dezbaterii judecătorilor instanţei. Aceste dezbateri s-au consemnat într-o minută care a fost înaintată Tribunalului Ialomiţa. La nivelul instanţei nu au existat multe probleme de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite însă putem exemplifica în materie civilă - taxa judiciară de timbru în cazul acţiunilor având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare iar în materie penală – procedura internării provizorii în cazul sesizărilor vizând luarea măsurii de siguranţă a internării medicale
La Judecătoria Slobozia nu există o specializare efectivă a judecătorilor deşi apreciem că specializarea judecătorilor pe materii ar avea efecte benefice asupra actului de justiţie. E. Aplicarea dreptului comunitar, respectiv CEDO la nivelul instanţei.
În primul rând, judecătorii din cadrul instanţei au avut în vedere pregătirea teoretică faţă de schimbările de substanţă ale construcţiei europene intervenite prin Tratatul de la Lisabona, care urma să intre în vigoare la sfârşitul anului 2009. Este vorba atât de Tratatul privind Uniunea Europeană, care conţine cele mai importante principii instituţionale, în acord cu obiectivele Uniunii şi accentuează cooperarea statelor-membre în materia afacerilor externe şi a politicii de securitate, cât şi de Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care reproduce, cu câteva amendamente, prevederile TCE, dar care are prevederi specifice funcţionării instituţiilor Uniunii şi competenţelor acestora. S-a reţinut, ca o inovaţie a TUE , faptul că, potrivit art.13, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este prevăzută ca fiind una dintre instituţiile Uniunii; deşi în aparenţă este o instituţie unitară, în concret, este vorba de o subdiviziune internă a mai multor organe judiciare:Curtea de Justiţie, Tribunalul şi Tribunalele Specializate. Sub aspectul prevederilor TFUE , s-a avut în vedere, cu precădere, art.267, referitor la acţiunea preliminară, luându-se act că, faţă de dispoziţia anterioară în materie( art.234 TCE), litera c a paragrafului 1 a fost eliminată. De asemenea, judecătorii s-au informat în ceea ce priveşte noul paragraf prevăzut de art 267 TFUE, referitor la procedura de urgenţă a acţiunii preliminare, atunci când este exercitată în cadrul unui proces cere priveşte o persoană aflată în stare de arest. În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională, în materie civilă, în cursul anului 2008, Judecătoria Slobozia a dat eficienţă Regulamentelor adoptate în Uniunea Europeana, conform cărora comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare, precum şi obţinerea probelor în materie civila şi comercială se realizează de către instanţele romane, în speţă Judecătoria Slobozia, direct către autorităţile primitoare ale statelor membre ale UE. Astfel s-au solicitat probe în dosarele cu minori şi familie, mai precis anchete sociale privind condiţiile de trai în vederea încredinţării minorilor, ascultarea minorilor aflaţi în îngrijirea părintelui din străinătate ( 1388/312/2009) .Au fost situaţii în care din cauza întârzierii în comunicarea probelor, instanţa a revenit cu solicitarea pentru obţinerea probelor prin intermediul Ministerului Justiţiei (ex. dosar nr.1757/312/2009). Au existat şi situaţii în care s-a dispus de către judecători citarea părţilor din cauză prin scrisoare recomandată, măsură eficientă pentru soluţionarea cu celeritate a acuzelor. Totodată, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului, din 27 noiembrie 2003, privind competenţa, recunoaşterea si executarea hotărârilor judecătoreşti in materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, în sensul că, în conformitate cu art. 39, au fost eliberate certificate privind hotărârile judecătoreşti în materie matrimonială şi certificate privind hotărârile judecătoreşti în materia răspunderii părinteşti. De asemenea, în cadrul instanţei se urmăreşte aducerea la cunoştinţa magistraţilor a noutăţilor legislative intervenite, reţinându-se în acest sens intrarea în vigoare de la 01.01.2009 a Regulamentului (CE) 861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă şi intrarea în vigoare, în relaţia cu statele membre ale UE (cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Regatului Danemarcei), la data de 17 decembrie 2009, a Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Regulamentul Roma I). Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii Europene se desfăşoară în baza unor instrumente comunitare adoptate în temeiul Titlului VI din TEU, care, în ultima perioadă, în contextul deciziilor luate la Tampere şi la Haga, au din ce în ce mai mult la bază principiul recunoaşterii reciproce. Normele în baza cărora se realizează cooperarea judiciară internaţională în materie penală sunt înscrise în Legea nr. 302/2004, modificată şi completată prin Legea nr.224/2006 , O.U.G. nr. 103/2006 şi Legea nr. 222/2008.
Justiţia este gardianul statului de drept, întrucât, prin aplicarea legii, se asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, se păstrează ordinea socială ( prin securizarea circuitului civil şi prin sancţionarea conduitelor neconforme legii) şi se constituie într-un reper de imparţialitate în echilibrul puterilor în stat ( prin acţiunea judecătorilor independenţi şi inamovibili). Domeniul protecţiei drepturilor omului apare astfel ca fiind esenţial pentru formarea şi apărarea unei societăţi democratice , fapt consacrat în mod plenar prin ratificarea Convenţiei prin Legea nr. 24/20.06.1994, astfel că atât Convenţia, cât şi jurisprudenţa CEDO au devenit drept intern. Mai exact, jurisprudenţa instanţei de contencios european a drepturilor omului este şi ea direct aplicabilă în sistemul român de drept şi are forţă constituţională şi supra legislativă conferită de dispoziţiile Convenţiei. În acest context autorităţile naţionale româneşti, în special instanţele judecătoreşti, confruntate cu aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale sunt obligate să ţină seama de soluţiile jurisprudenţiale ale organelor convenţiei şi să se conformeze lor indiferent dacă ele au fost pronunţate în cauze privitoare la România sau referitoare la celelalte state contractante. Conştienţi de rolul şi sarcinile magistraţilor în respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, magistraţii din cadrul Judecătoriei Slobozia au dezbătut convenţia şi jurisprudenţa aferentă în materie penală şi civilă în cadrul temelor şi şedinţelor de învăţământ profesional. Chiar înainte ca legiuitorul să opereze aceste modificări legislative, magistraţii din cadrul Judecătoriei Slobozia au pronunţat hotărâri în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei şi jurisprudenţei acesteia, procedând de exemplu la revocarea măsurii arestării preventive dacă durata acesteia depăşea termenul rezonabil prevăzut de dispoziţiile art. 5 paragraful 3 din Convenţie sau, în lumina principiilor statuate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Hirsz c. Regatul Unit) şi art. 3 din Primul Protocol adiţional CEDO, la neaplicarea dispoziţiilor interne care impuneau pe lângă pedeapsa închisorii, interzicerea automată ca pedeapsă accesorie a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) si b) Cod pen din momentul în care hotărârea a rămas definitiva. În considerentele hotărârilor pronunţate s-au făcut trimiteri la tezele şi concluziile soluţiilor date de instanţa de contencios european în principal în cauzele privind arestarea preventivă( de exemplu, în privinţa riscului de a săvârşi noi infracţiuni, s-a arătat că , în conformitate cu jurisprudenţa europeană, un judecător este îndreptăţit, în mod rezonabil, să ţină, seama de gravitatea consecinţelor infracţiunilor de care este bănuit că le-a săvârşit cel aflat în stare de arest preventiv şi să considere că există riscul considerabil al repetării lor - cauza Muller contra Franţei 17 martie 1997). Tot în materie penală se poate reţine şi faptul că legalitatea probelor a fost analizată în lumina jurisprudenţei CEDO; astfel, s-a arătat că declaraţiile din faza de urmărire penală, care se solicită a fi avute în vedere la pronunţarea soluţiei, nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de art 6 paragraf 1 şi paragraf 3 litera d din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (principiul nemijlocirii şi al egalităţii armelor cu ocazia administrării de probe); folosirea acestor probe ,administrate în faza de urmărire penală nu este posibilă, în condiţiile în care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvată de a contesta sau de a interoga un martor ce dă declaraţii împotriva sa, fie la momentul audierii, fie într-o fază ulterioară a procesului( cauza Saidi contra Franţei, parag.43-44). De asemenea au fost aplicate dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind liberul acces la justiţie, în materie contravenţională trebuie aplicate prevederile par. 2 al art. 6 din CEDO privind prezumţia de nevinovăţie. Aplicarea acestei prezumţii duce la răsturnarea sarcinii probei astfel că intimatul ( organul constatator ) este cel care trebuie să dovedească existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia. ( cauza Anghel împotriva României). În soluţionarea cauzelor având ca obiect încredinţarea minorilor a fost avută în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată pe marginea art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (cauza Keegan c. Irlandei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului; cauza, Marckx c. Belgiei, hotărârea din 13 iunie 1979, par. 31), care statuează respectarea dreptului la viaţa de familie cu includerea dreptului de vizită al părintelui căruia nu i-a fost încredinţat minorul, în vederea menţinerii contactului cu acesta. Şi în privinţa scutirii de la plata taxei judiciare de timbru sau a reducerii acesteia au fost aplicate principiile deduse din jurisprudenţa Curţii Europeana a Drepturilor Omului care a statuat ca o caracteristica a principiului liberului acces la justiţie este aceea ca nu este un drept absolut (Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii, 1985), avându-se în vedere totodată şi Recomandarea R(93) 1 a Comitetului de Miniştri, referitor la accesul efectiv la justiţie pentru persoanele foarte sărace, din 8/01/1993 . 3.3 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară Judecătoria Slobozia nu este organizată în secţii; la nivelul instanţei există complete specializate, în acord cu dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară ( art. 2 alineat 4) , respectiv : 8 complete pentru cauze cu minori şi familie, 7 complete pentru cauze de fond funciar, 3 complete pentru cauze de corupţie . În prezent există 10 complete cu şedinţe mixte, din care 7 pentru judecătorii definitivi şi 3 pentru judecătorii stagiari ( numerotate de la 1 la 10), 3 complete de corupţie( numerotate de la 1 la 3), 3 complete care au în competenţă cauze penale cu părţi aflate în stare de arest ( numerotate de la 1 penal la 3 penal) şi 3 complete care au în competenţă cauze civile cu părţi aflate în stare de arest( numerotate de la 1 civil la 3 civil). Şedinţele de judecată se desfăşoară în toate cele 5 zile lucrătoare, în două săli de judecată, dotate cu instalaţie de sonorizare si cu instalaţie de înregistrare a proceselor. În zilele lucrătoare funcţionează şi complete de continuitate, iar în zilele de sâmbătă şi duminică funcţionează un complet numai pentru luarea măsurilor preventive si autorizarea perchezitiilor si a interceptarilor sau inregistrarilor audio/ video. În esenţă, situaţia completelor se prezintă astfel :
Numărul mic de judecători şi schimbările permanente care au dus la desfiinţarea a numeroase complete de judecată şi repartizarea ciclică a dosarelor au făcut imposibilă crearea completelor specializate în toate materiile. În concret, cauzele civile şi cauzele penale în care părţile se află în stare de libertate sunt în competenţa tuturor judecătorilor( având 4 şedinţe mixte pe lună); singurele specializări efective sunt completele care judecă infracţiuni de corupţie( în număr de trei), respectiv completele care au 2 şedinţe mixte şi 2 şedinţe în care soluţionează cauze - penale şi civile - în care părţile se află în stare de arest sau de deţinere( în număr de trei). În privinţa completelor pentru minori şi familie au a celor funciare, având în vedere numărul acestora( 8, respective 7), este evident că fiecare judecător definitiv are în competenţă astfel de cauze. Rezultă astfel că un singur judecător este chemat să îndeplinească toate cerinţele de calitate şi de eficienţă ale actului de justiţie ( atât sub aspectul aplicării legii, cât şi sub aspectul conduitei personale şi al formării profesionale ) în legătură cu toate domeniile de drept intrate în competenţa judecătoriei. Este necesară o specializare strictă a completelor de judecată pentru a se putea asigura o asimilare mai bună a legislaţiei şi a practicii judiciare în domeniile de specialitate, iar pentru redimensionarea structurilor organizatorice existente se impune o analiză complexă a volumului de activitate, a gradului de procesivitate al zonei şi a unor indicatori statistici ai statelor de funcţii şi personal ale instanţelor judecătoreşti. În condiţiile actuale, având în vedere că redimensionarea schemei de personal reprezintă un proces amplu, care presupune existenţa unor resurse umane şi financiare suplimentare, singura măsură care poate fi luată imediat este aceea de a realiza repartizarea echitabilă a judecătorilor pe complete după criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializare). 3.4 Formarea profesională la nivelul instanţei -pentru judecători: La nivel centralizat, în cursul anului 2009 un număr redus de judecători a fost selecţionat să participe la cursurile de perfecţionare profesională organizate de către INM deşi toţi magistraţii din cadrul instanţei şi-au manifestat opţiunile de participare la asemenea cursuri, în raport de specializarea lor, dar şi de programul de formare continuă organizat şi comunicat de INM. Astfel , un judecător a fost selectat pentru a participa , prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, la seminarul cu tema „ Drept Comunitar” organizat de Consiglio Superiore della Magistratura Italia, Roma, 14-16 decembrie 2009. În plan intern, lipsa resurselor financiare pentru organizarea pregătirii profesionale centralizate a dus la amânarea organizării seminarelor . Un judecător a participat la seminarii destinate pregătirii profesionale a magistraţilor numiţi în condiţiile art. 33 din Legea 303/2004 organizat de INM . Totodată, lunar au loc întâlniri la nivelul Curţii de Apel Bucureşti unde sunt discutate problemele de drept care au generat o practică neunitară în scopul unificării practicii judiciare; de fiecare dată a participat şi un reprezentant al Judecătoriei Slobozia. În cadrul instanţei au fost organizate şedinţele lunare de învăţământ profesional în care s-au analizat soluţiile pronunţate, practica de casare, identificarea problemelor de practică neunitară, prelucrarea legislaţiei nou apărute, dezbaterea reglementările care pun probleme de interpretare De asemenea au fost discutate deciziile ÎCCJ prin care s-au soluţionat recursuri în interesul legii, precum şi hotărârile CEDO. Amintim, de asemenea, interesul manifestat din partea conducerii instanţei în ceea ce priveşte pe judecătorii stagiari; potrivit art. 16 alineat 1 litera c din Regulamentul de Ordine Interioară, preşedintele organizează şi verifică activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului. Aceasta este o atribuţie de maximă importanţă a preşedintelui, întrucât are impact în formarea tinerilor judecători, care trebuie stimulaţi în abordarea unei conduite profesionale responsabile în toate dimensiunile activităţii lor. În Cadrul Judecătoriei Slobozia au fost stabilite pentru aceştia atribuţii echilibrate ( un număr adecvat de şedinţe de judecată, un program de activităţi judiciare diversificat, care să permită judecătorilor stagiari cunoaşterea tuturor sectoarelor de activitate a instanţei), care să poată fi îndeplinite de aceştia în concordanţă cu capacităţile profesionale( având în vedere puţina experienţă acumulată în timpul studiilor parcurse) . De asemenea, sarcinile de serviciu ale judecătorilor stagiari s-au încadrat într-un volum rezonabil, asigurându-li-se timpul pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor teoretice. Judecătorii stagiari au fost angrenaţi, în egală măsură cu cei definitivi, în participarea la bunul mers al activităţii instanţei, cu atât mai mult cu cât spiritul lor tânăr, entuziast, a adus elemente de noutate benefice.
În cadrul instanţei s-au organizat întâlniri lunare de învăţământ profesional, menite să completeze formarea continuă a personalului auxiliar de specialitate, în anul 2009 calendarul întâlnirilor fiind următorul:
De asemenea, în cursul anului 2009, 13 grefieri au participat la sesiuni de pregătire organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în centrele specializate de la Bucureşti, Amara, Bîrlad. 3.5 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei Sarcina managerului în sistemul judiciar este deosebit de dificilă, la oricare dintre nivelurile decizionale, întrucât acesta este chemat să exercite o activitate în urma căreia justiţia să fie bine organizată, ceea ce înseamnă că personalul are aptitudini profesionale adecvate şi utilizate în mod optim, sarcinile sunt repartizate în mod echilibrat, informaţiile din sistem sunt culese şi prelucrate în mod eficient, există o structură administrativă competitivă din punct de vedere material şi al resurselor umane. Fără îndoială că aceleaşi exigenţe au fost urmărite şi de judecătorii care au îndeplinit funcţii de conducere în cadrul Judecătoriei Slobozia. În cursul anului 2009 a intervenit o schimbare a conducerii, prin promovarea, la data de 15 septembrie 2009, a doamnei judecător Muşat Viorica –preşedinte al instanţei; funcţia a fost preluată prin delegare de doamna judecător Boboc Maria Oana, care a promovat ulterior examenul pentru numirea în funcţii de conducere, examen validat la data de 15 decembrie 2009. Funcţia de vicepreşedinte a fost asigurată, prin delegare, de doamna judecător Ivănică Mariana Raluca. De asemenea, în cadrul instanţei funcţionează colegiul de conducere, ca organ colectiv de conducere, după cum , în vederea respectării dispoziţiilor regulamentului de ordine interioară al instanţelor, au fost desemnaţi judecătorii delegaţi. Există astfel mai multe nivele de conducere şi control, menite să filtreze responsabilitatea decizională, astfel că fiecare dintre factorii de conducere să-şi exercite propriile atribuţii fără a interfera cu sfera atribuţiilor altora; desigur că activităţile de conducere ale preşedintelui , vicepreşedintelui, colegiului şi judecătorilor delegaţi nu trebuie să fie total independente unele faţă de celelalte, ci acestea presupun existenţa unei conlucrări. Principalele scopuri urmărite în activitatea managerială au fost:
Yüklə 224,42 Kb. Dostları ilə paylaş:
|