Vicepresedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie; fost presedinte al CSM; membru al Consiliului din anul 2004.
Judecator in asa numitul "completul rosu", Anton Pandrea a blocat, in 1994, retrocedarea caselor nationalizate, in urma interventiei lui Ion Iliescu in favoarea chiriasilor. Pe cale de consecinta, pagubitii au actionat statul roman in judecata la instantele internationale si au avut castig de cauza.
In 2004, Ion Iliescu l-a decorat pe Pandrea pentru "meritele avute in indeplinirea cu impartialitate a actului de justitie si a asigurarii statului de drept". El a fost numit judecator pe viata la Inalta Curte de Casatie si Justitie in perioada PSD, atunci cand ministru al Justitiei era Rodica Stanoiu.
La inceputul anului 2007, a fost ales in functia de sef al Consiliului Superior al Magistraturii. In vara anului 2007, Anton Pandrea, in calitate de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, si-a exprimat nemultumirea in legatura cu mentiunile negative din "Aide-Memoire"-ul intocmit in urma Misiunii de verificare efectuate de reprezentantii Bancii Mondiale.
In ultimele zile ale mandatului exercitat de Anton Pandrea ca sef al CSM, organizatia non-guvernamentala Societatea pentru Justitie (SoJust) a cerut demisia tuturor membrilor Consiliului, pe motiv ca, in ultimii doi ani, toate concursurile pentru functiile de conducere din instante si parchete fusesera viciate, vina apartinand CSM.
Dupa expirarea mandatului, Anton Pandrea a facut cunoscut ca nu renunta la functia de sef al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), el preferand activitatea de la ICCJ in locul celei de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit modificarilor legislative din 2005, membrii alesi ai CSM trebuie sa aiba activitate permanenta in Consiliu si sa se suspende din functia detinuta ca magistrat. Deoarece prevederile se aplica pentru viitor, nu este obligatoriu pentru cei care au fost alesi in decembrie 2004 membri ai Consiliului.
In perioada 2006-2008, Anton Pandrea s-a deplasat in 12 delegatii (Albania, Belgia, Bulgaria, Polonia, Monaco, Olanda, Italia si Franta), cu un total de 47 de zile, pentru care CSM a decontat suma de 66.651 RON. Presa a scos la iveala faptul ca plimbarile sefilor Consiliului au fost facute la business class, iar cazarile in majoritate la hoteluri de cinci stele.
Anton Pandrea este proprietar, impreuna cu sotia, al unui aparatament, situat in Bucuresti, cumparat in 1995, cu o suprafata de 120 mp si o valoare de impozitare de 27.061 RON. Cabinetul de avocatura al sotiei a cumparat, in 1999, un apartament, in Bucuresti, de 56 mp, cu o valoare de impozitare de 27.000 RON. Are doua autoturisme, o Dacia Super Nova, fabricata in 2000, si o Dacia Logan, fabricata in 2006. Pe numele sau, Anton Pandrea are depozite la mai multe banci, in valoare de 12.500 USD si 5.000 euro, precum si 40.500 RON la CEC. Veniturile pe anul 2007 insumeaza 133.300 RON salariu de la CSM, 4.553 RON diurne de la CSM pentru deplasari in tara si 1.691 euro pentru cele in strainatate, la care se adauga 47.386 RON drepturi salariale pe luna ianuarie 2007 si cele restante de la ICCJ. La cabinetul sau de avocatura, sotia, Alexandra Pandrea, a obtinut venituri de 50.100 RON.
Sotia, Alexandra Pandrea, este avocat in Baroul Bucuresti, fiica, Andreea Ioana Pandrea, este avocat in Baroul Bucuresti, sora, Mariana Victoria Ioan, este procuror la Parchetul Capitalei.
Top of Form
Bottom of Form
Adauga comentariu
:1 and De pe internet: In 1998, Anton Pandrea nu a fost reinvestit in functia de judecator la Curtea Suprema. Surse judiciare sustin ca marginalizarea lui Pandrea s-a datorat atat votului sau din 1995 impotriva restituirilor caselor nationalizate, cat si datorita biografiei tatalui sau, "care a fost numit judecator de Securitate prin 1952, la Raionul Grivita, desi avea doar cinci clase primare si un an sau doi de scoala juridica. Noi le spuneam judecatori cu scoala de dans", sustin surse judiciare.
1. Practica neunitara si la ei
1. Practica neunitara si la ei
3) Cererea domnului SCUTELNICU IONEL, prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea, de recunoastere ca vechime in magistratura a perioadei 1.08.1975 1.07.1990 In care a fost Incadrat la Capitania Portului Tulcea (Nota DRUO nr. 1/13883/1154/2008) - admitere. Dan Lupascu: Capitania portului face parte din administratie.
4) Cererea domnului CUMPANASU Onoriu, judecator la Tribunalul Dolj, de recunoastere ca vechime In magistratura a perioadei in care a indeplinit functia de:comisar in cadrul Garzii Financiare - Sectia judeteana Olt (Nota DRUO nr. 1/17494/1154/2008) - respingere. Angela Harastasanu: A avut studii juridice si a lucrat in administratie, la fel ca Scutelnicu. Dan Lupascu: Am avut in vedere fisa postului.
2. . Suntem transati mai rau ca vitele..
2. . Suntem transati mai rau ca vitele..
Dan Lupascu: Sigur ca nu o sa fim de acord in unanimitate dar au dreptate cei de la Legislatie. Sa-i legi de glie, inclusiv pe cei intrati cu 5 vechime. Cel de la INM poate promova, ceilalti nu. Cristian Deliorga: Ar trebui sa ne gandim la nevoile instantelor si parchetelor. Virgil Andreies: Trebuie sa imbinam interesele judecatorilor cu cel al instantelor. Dan Lupascu: Legea prevede trei aspecte: delegare, detasare si transfer. Scapa unul: a doua zi poate face cerere de a deveni procuror. Lidia Babulescu: Sesizam Ministerul Justitiei.
3. Intrebari existentiale
3. Intrebari existentiale
Virgil Andreies: Un judecator de penal de ce sa-si puna adresa pe internet?
4. Cand nu stii raspunsul, faci o comisie
Bogdan Licu: S-a discutat in grupul de lucru. Angela Harastasanu: Transferul ar trebui sa primeze. Liviu Dascalescu: Ce e prioritar? Transferul sau repartitia? Lidia Barbulescu: Sa amanam sa treaca si pe la Comisia Juridica.
5. Sssst! Nu deranjati!
5. Sssst! Nu deranjati!
24. Nota Directiei resurse umane si organizare nr. 24541, 24273, 24480, 24479, 24478, 24708, 24814/1154/2008 privind memoriile inaintate de unii procurori si judecatori stagiari referitoare la examenul de capacitate din perioada 9 noiembrie - 9 decembrie 2008 - respingere. Lidia Barbulescu: Respingerea memoriilor, e un examen in desfasurare.
Ba e, ba nu e in lege Angela Harastasanu: Problema asupra careia insist este ca acest principiu al specializarii nu este prevazut de lege. Niciun examen nu a fost organizat cu respectarea unui asemenea principiu. Noi am stabilit corect acest lucru, insa doar dupa data depunerii candidaturilor dupa materii. Hotararea noastra a fost adoptata in 4 septembrie si in 20 august s-a incheiat procesul de depunere a candidaturilor. Va fi o problema. Lidia Barbulescu: Legea de organizare a instantelor demonstreaza ca exista un asemenea principiu. Virgil Andreies: Cred ca doamna presedinta Harastasanu este intr-o usoara eroare. E al doilea sau al treilea examen al nostru organizat pe acest principiu
Ba e, ba nu e in lege Angela Harastasanu: Problema asupra careia insist este ca acest principiu al specializarii nu este prevazut de lege. Niciun examen nu a fost organizat cu respectarea unui asemenea principiu. Noi am stabilit corect acest lucru, insa doar dupa data depunerii candidaturilor dupa materii. Hotararea noastra a fost adoptata in 4 septembrie si in 20 august s-a incheiat procesul de depunere a candidaturilor. Va fi o problema. Lidia Barbulescu: Legea de organizare a instantelor demonstreaza ca exista un asemenea principiu. Virgil Andreies: Cred ca doamna presedinta Harastasanu este intr-o usoara eroare. E al doilea sau al treilea examen al nostru organizat pe acest principiu
Dan Lupascu: De acord cu domnul presedinte Andreies. Aceste reguli rezulta din legi (art. 43 coroborat cu 46, "probele constau... in functie de specializare"). Aceasta hotarare nu adauga la lege.
10. Cand nu stii, amani
10. Cand nu stii, amani
Lidia Barbulescu: Am avut o situatie la Pitesti, unde deliberat le restituia la procuror, insa atunci am zis ca e abatere disciplinara. Dan Lupascu: Ce te faci cand judecatorul s-a pronuntat pe fond? Angela Harastasanu: Sa se abtina. Anton Pandrea: Putem discuta in Plen. Virgil Andreies: Sunt argument si intr-un sens si in altul. Lidia Barbulescu: Admitem contestatia, constatam ca Plenul e competent. Dan Lupascu: Zic sa nu ne grabim. Angela Harastasanu: Daca nu procedam de indata, sa nu se considere ca a fost o solutie gresita... Lidia Barbulescu: Amanam.
12. Eticul e ca si disciplinarul
12. Eticul e ca si disciplinarul
12. Punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios nr. 791/L/27619/1154/2008 referitor la audierea de catre sectia corespunzatoare a judecatorului/procurorului cu privire la care exista indicii privind incalcarea normelor deontologice si la administrarea probei cu martori in cadrul acestei proceduri - desi nu este obligatorie, este posibila audierea de catre sectia corespunzatoare a judecatorului/procurorului si in procedura de constatare a incalcarilor normelor deontologice; este posibila administrarea probei cu martori in procedura de constatare a incalcarilor normelor deontologice; in ceea ce priveste documentul in care se consemneaza audierea si modalitatea de consemnare a depozitiei martorilor, normele Codului de procedura civila aplicabile in procedura disciplinara pot fi aplicate si in cazul procedurii de constatare a incalcarii normelor Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor. Alexandrina Radulescu: Ar fi trebuit sa fie mai completa aceasta nota. Sunt doua plangeri a doua asociatii. Dan Lupascu: Comisia Juridica s-a pronuntat pe plangeri. Liviu Dascalescu: Suntem intr-o situatie asemanatoare ceu cea de la abaterile disciplinare. Alexandrina Radulescu: Stiu ca aceste asociatii au contestat Regulamentul intrucat ne contesta competenta pentru sanctiunile deontologice. Florica Bejinaru: Dar cine o sa faca? Disciplinarul este una, deontologia alta. Uneori, aceste abateri de la Codul Deontologic sunt mai urate decat o abatere disciplinara. Bogdan Licu: Aceasta procedura e necesara. La sectie, am avut urmatoarea situatie: un procuror face o sesizare impotriva altui procuror. Comisia claseaza, dar se constata ca AMANDOI au incalcat Codul deontologic. Angela Harastasanu: Cei care contesta fac referire si la Opinia nr. 3 a Consiliului Consultativ. Noi avem mecanisme diferite pentru constatarea masurile, distincte pentru cele doua categorii de abateri. Sub acest aspect, e neintemeiata. In Opinia nr. 3 sunt chemate si asociatiile profesionale sa sanctioneze incalcarile deontologice. Mi se pare nefiresc ca aceste asociatii sa nu aprecieze eforturile CSM. Florica Bejinaru: La grupul de lucru privind raspunderea judecatorilor, exista propunerea in sensul ca acest grup sa propuna Consiliului Consultativ un set de 10 principii. Notiune de cod presupune si sanctiuni. Se prefera aceasta institutie a celor 10 principii decat emiterea unui cod. Sa vii sa spui ca nu are nicio competenta CSM sa tina o evidenta a acestor incalcari... Dan Lupascu: Cu privire la Opinia nr. 3, daca ne uitam in Tratatul de aderare, aceasta e o recomandare si legiutorul nostru a prevazut in competenta CSM acest lucru. Avem o hotarare in care solicitam Inspectiei Judiciare sa tina o evidenta a acestor abateri. Ana Labus: Potrivit legislatiei noastre, abaterile de la Codul deontologic pot fi avute in vedere la evaluarea profesionala. Liviu Dascalescu: Cand sesizarea se face de o persoana si vizeaza incalcari ale Codului deontologic, Inspectia Judiciara nu are atributii de a verifica. Mergem pe conduita. Dan Lupascu: La propunerea domnului Chiujdea, am lasat Inspectia sa faca si acest lucru.
16. Judecatorul - un obiect
16. Judecatorul - un obiect
17. Punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios nr. 780/L/27033/1154/2008 ce are ca obiect solicitarea Judecatoriei Iasi cu privire la solutia ce ar trebui adoptata in ipoteza in care niciunul dintre judecatorii instantei nu isi manifesta acordul pentru a fi delegat sa asigure supravegherea si controlul executarii pedepselor - desemnarea judecatorilor delegati cu executarea pedepselor se poate face de presedintele curtii de apel in lipsa acordului acestora, acord care, de altfel, nu este prevazut de lege si nici nu poate fi extins de la alte institutii care prevad un asemenea acord, cum este delegarea ori detasarea. Dan Lupascu: Este vorba de situatia judecatorilor delegati la penitenciare. Virgil Andreies: Nota spune ca desemnarea se poate face fara acord. In Comisia Juridica majoritatea a fost in sensul exprimarii acordului de vointa. Desemnarea produce consecinte pe termen mai mare decat la delegare. Nu mai desfasoara activitatea de judecator, are alte atributii, si locul muncii este altul. Altfel, ii incalcam independenta. Virgil Andreies: Daca judecatorul refuza sa se duca la penitenciar? Costel Dragut: Problema e sensibila. Nu e vorba de o delegare ci desemnarea pentru indeplinirea unor atributii de serviciu. Unde ajungem daca intrebam pe fiecare sa se ocupe de arhiva si nimeni nu vrea. Blocam activitatea instantei. Dan Lupascu: Legea nu zice delegare, ci desemnare. Angela Harastasanu: Legea spune ca nu poate fi mutat din institutie decat ca si sanctiune. Ori sanctiunea nu poate fi pe un an de zile.
19. Votam, degeaba
19. Votam, degeaba
Punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios nr. 803/L/28087/1154/2008 referitor la proiectul Hotararii de Guvern privind aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal - aviz favorabil cu observatiile formulate de Comisia Juridica. Lidia Barbulescu: Avizam favorabil cu observatiile Comisiei Juridice. Dan Lupascu: Ieri au fost aprobate in sedinta de Guvern
21. Exemplu de deontologie
Contestati formulata de domnul GUNESCU Gabriel, judecator la Tribunalul Bucuresti, impotriva Hotararii Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 301 din 18 septembrie 2008 - respingere. Dan Lupascu: Domnul e judecator la Tribunalul Bucuresti si are impresia ca s-a nascut director de penitenciar.
Incercarea moarte n-are
Incercarea moarte n-are
Lidia Barbulescu: Doriti sa mai ramaneti in activitate? Taragan Decabal: Inca un an mai incercam. Lidia Barbulescu: Aveti decizie de pensionare? Taragan Decabal: Nu. Acum am demarat procedura.
Cu D-zeu inainte
Campeanu Marcela: Am facut aceasta cerere intrucat ma simt in putere cu ajutorul lui Dumnezeu. Lidia Barbulescu: Pana la 18 aprilie 2009. Campeanu Marcela: Da, cu ajutorul lui Dumnezeu. Dan Lupascu: Noi va dam avizul si el aproba....
Importanta muncii
Importanta muncii
Lidia Barbulescu: Doriti sa mai ramaneti in activitate? Gheorghita Corneliu Marian: Un an, da. Lidia Barbulescu:Pana la 16 noiembrie 2009. Aveti decizie de pensionare? Gheorghita Corneliu Marian: Nu. Am dosare importante in lucru.
Meseria-i bratara de aur
Lidia Barbulescu: Am constatat ca sunt indeplinite conditiile de fond. O sa ma rog sa repetati ce ati spus la Sectia de judecatori. Matei Felicia Maria: M-am pensionat la 1 iulie 2008, am considerat ca si varsta imi permite si am putere de munca. Colegii sunt deosebiti de aglomerati (intra cu peste 200 de recursuri si 150 directe). Nici nu a fost o intrerupere foarte mare. E o meserie care imi place.
N-ai bani, n-ai parte..de incredere
N-ai bani, n-ai parte..de incredere
10. Nota Directiei afaceri europene, relatii internationale si programe nr. 2/30827 privind organizarea intalnirii grupului de lucru "Incredere publica in justitie" din cadrul Retelei Euopene a Consiliilor Judiciare, 27 octombrie 2008, Varsovia, Polonia. Alina Corbu: Nu avem bani.
