Cartea anuală

INDIA

Anii 1947 şi 1948 vor rămâne pentru mult timp în memoria oamenilor, ca o perioadă de agitaţie şi conflict în India. A fost câştigată independenţa politică, dar cu un preţ mare pentru popor. Ei pretindeau că India era patria lor, dar religiile lor îi despărţeau. Toată lumea a citit cu groază despre masacrele groaznice care au avut loc în India şi Pakistan, când milioane de oameni au fugit dintr-o parte în alta a ţării pentru refugiu. Ce se va întâmpla în cele din urmă acolo, este imposibil de prevăzut, dar martorii lui Iehova din India, Pakistan şi teritoriile din jur au o lucrare de făcut şi anume să ducă acestor oameni mesajul Împărăţiei. Acest lucru au şi făcut anul trecut cu sârguinţă şi s-a realizat o lucrare minunată în tot teritoriul atribuit filialei din Bombay. Se poate observa o creştere hotărâtă a numărului de vestitori, ceea ce înseamnă că oamenii iau poziţie de partea adevărului, apreciind necesitatea de a duce mai departe adevărata închinare în aceste naţiuni unde întunericul acoperă poporul.

India este recunoscută pentru rezolvarea lucrurilor într-o manieră crudă şi demodată. Oamenii se mişcă încet; de fapt toată ţara are un mers al ei. Europenii şi cei din vest consideră acest lucru puţin deranjant dar, dacă trebuie să predice Evanghelia Împărăţiei, trebuie să se obişnuiască cu obiceiurile oamenilor. În ciuda marii schimbări în modul de viaţă al misionarilor, care au mers acolo de la Gilead, ei s-au bucurat de privilegiile serviciului şi aşteaptă cu nerăbdare oportunităţi mai mari. Servul filialei relatează câteva lucruri interesante despre India.

În ciuda dificultăţilor, anul trecut a fost unul de expansiune a activităţii Împărăţiei în India. Dificultăţile au reuşit doar să întârzie rata expansiunii. Primul handicap serios, pe care a trebuit să-l înlăturăm, a fost localul inadecvat al sediului filialei şi casei Bethel. Timp de mai multe luni, am avut o mică maşină de tipar, zăcând în cutia sa la sediul filialei, din lipsă de spaţiu. Unul dintre dormitoare a fost transformat într-o cameră de dactilografiat, dar nu era destul loc şi pentru presă. Maşina de scris a fost programată pentru varianta în dialectul Malayalam a Turnului de Veghere, dar a trebuit să mergem la un tipograf din afară pentru tipărirea propriu-zisă. După o căutare serioasă şi anunţuri în ziare, n-am reuşit să găsim nici un loc potrivit şi în cele din urmă am închiriat un adăpost sărăcăcios fără curent electric, la o distanţă de 2,5 mile de sediul filialei. Departe de a fi într-o situaţie ideală, ne bucurăm totuşi că avem un loc unde propria noastră presă mică poate funcţiona.

Avansarea adevăratei închinări în India necesită servi care să poată vorbi cursiv dialectele acestei ţări şi care să fie înarmaţi cu literatură în aceste dialecte. Lipsa acestor servi şi lipsa literaturii a fost şi încă mai este cel mai mare obstacol în faţa extinderii în această ţară. În anii trecuţi, am distribuit multă literatură în limba engleză şi o cantitate limitată în aceste dialecte, dar toate acestea nu au ajuns decât pentru o mică parte a populaţiei. Acum, se face un efort serios pentru a depăşi acest obstacol. Este pusă o temelie şi sperăm că suprastructura se va dezvolta destul de repede.

Făcând o analiză generală a activităţii Împărăţiei în această ţară, trebuie să spunem că până acum nu s-a înregistrat nici un răspuns real pentru adevăr din partea comunităţilor necreştine. Extinderea care a fost totuşi făcută, s-a făcut printre cei care practicau deja religia creştină.

Au fost făcute traduceri sau sunt pregătite în limbile Malayalam, Marathi, Kanareză, Tamil, Singhaleză şi Urdu. Nu este uşor să găsim translatori, decât pentru Malayalam, Marathi şi Kanareză, pentru că avem fraţi care cunosc aceste limbi. Unii şi-au asumat responsabilitatea lucrării şi apoi ne-au dezamăgit. Dar, broşura Bucuria tuturor popoarelor a fost deja tipărită în Malayalam şi Singhaleză, în timp ce ediţia în Marathi este sub tipar. Sperăm să continuăm cu traduceri ale cărţii Să fie Dumnezeu adevărat, care ne va oferi o bază solidă pentru extindere.

Un cuvânt de apreciere îl datorăm pentru binecuvântările şcolii Gilead. India, Ceylon şi Pakistan au acum zece servi instruiţi la Gilead, alţii urmând să vină, în timp ce doi au plecat la Gilead de aici. Aşteptăm să vină mai mulţi în ajutorul nostru pentru „lucrarea străină” de vestire a Guvernului Teocratic, ca singura speranţă posibilă pentru om. India este, cu siguranţă, un ţinut suferind. Cufundată în superstiţie şi filosofie complet păgâne, care nu pot fi descrise, India are un popor care, ca întreg, nu poate fi învăţat. Locuitorii săi sunt aroganţi şi mândri de teoriile lor despre metempsihoză, pretinzând că sunt mai avansaţi decât oricare alte popoare din cauza acestor „ipoteze spirituale profunde”. Ideea că peştii au fost creaţi ca peşti, pentru a nu fi nimic mai mult decât peşti, sau că păsările nu trebuie să fie niciodată altceva decât păsări, sau că omul a fost creat ca fiu al lui Dumnezeu, care să trăiască astfel ca om şi niciodată să nu fie altceva, reprezintă pentru un hindus o ignoranţă copilărească. Filozofia sa este mult mai avansată decât atât! Şi religia îi confirmă obscuritatea. Absolvenţii de la Gilead, nou veniţi în această ţară, sunt atenţi la capcanele de necrezut ale ignoranţei superstiţioase, care se infiltrează în mintea hindusă.

În timp ce scriu acest raport, hinduşii celebrează sărbătoarea lui Ganpati. Ganpati este un zeu-om cu cap de elefant şi străzile din Bombay sunt astăzi pline de hinduşi care poartă spre casele lor statuete de lut ale acestui „dumnezeu” cu mare pompă şi ceremonie, pentru a fi venerate. Sărbătoarea se termină după ce, timp de câteva zile, idolul este scăldat în mare sau în altă apă convenabilă. Toate birourile guvernului, băncile, birourile oamenilor de afaceri, fabricile şi pieţele sunt închise în cinstea acestui „dumnezeu”; este aniversarea lui!

Doar adevărul îi poate face liberi pe oameni de asemenea nebunie şi anume, numai spiritul sau forţa activă a lui Iehova Dumnezeu. Noi recunoaştem că suntem fără putere pentru a face o persoană să vadă adevărul, pentru că Diavolul este cel care îi orbeşte pe oameni intenţionat faţă de adevăr. Tot ce putem face este să ducem adevărul oamenilor şi să-i ajutăm pe cei care vor să-l cunoască, în studiul lor despre adevăr. Aceasta este cu adevărat o lucrare binecuvântată şi ne bucurăm că avem o astfel de parte privilegiată în aceasta. Deoarece se deschide noul an de serviciu în India, noi „luptăm cu seriozitate pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna” şi căutăm oameni de bine în fiecare comunitate.

CEYLON

Biroul filialei Societăţii din Bombay, India, are grijă de lucrare în Ceylon, Pakistan şi Iran. În Ceylon se află patru absolvenţi Gilead care lucrează insula. Oraşul principal este Colombo şi aceşti misionari fac o lucrare excelentă acolo, realizând o medie de 193 de ore pe lună în ultimul an. Ei au avut o creştere cu 108% a numărului de vestitori, iar acum martorii lui Iehova sunt în număr de 27 de proclamatori ai Împărăţiei. Servul filialei a trimis câteva informaţii interesante cu privire la Ceylon.

Pentru un timp, absolvenţii au închiriat o casă undeva la periferie. Din cauza numărului mic de adăposturi, a fost dificil să găsească o locuinţă în altă parte, dar acum câteva luni au obţinut o casă în oraş. Ei lucrează în mijlocul unui popor cu religii amestecate. Predomină budismul, mulţi sunt hinduşi şi există o minoritate de „creştini” practicanţi, care aparţin diferitelor denominaţiuni, dintre care romano-catolicii sunt probabil cei mai numeroşi. De când Ceylon şi-a obţinut independenţa politică, religia de stat, budismul, s-a impus şi obişnuiţii misionari „creştini” întâmpină greutăţi.

Grupa locală a fost organizată în ultimele luni ale anului 1947. Acum ea este bine întemeiată. Unii care păreau tari în adevăr, au fost ademeniţi departe de serviciul lor prin atracţiile acestei lumi vechi, iar alţii au devenit fricoşi. Dar mulţi alţii au arătat curaj şi hotărâre să stea pe poziţie pentru justificarea Numelui lui Iehova şi ei aduc roade. Toate domeniile lucrării Împărăţiei au fost ocupate, deşi grupa trebuie să înveţe valoarea vizitelor ulterioare şi a studiilor de carte. De curând, s-a dat în folosinţă o Sală a Împărăţiei foarte frumoasă şi avem toate motivele să anticipăm extinderea de-a lungul anului 1949.

Ca şi în India, unul dintre cele mai mari obstacole este problema limbii. Bineînţeles că mulţi citesc în engleză, dar majoritatea citesc doar în singaleză. Există, de asemenea, o mare minoritate de indieni care vorbesc Tamil. În cursul anului, broşura Bucuria tuturor popoarelor a fost tradusă, dactilografiată şi tipărită la Brooklyn. Se aşteaptă cu nerăbdare expedierea. Cartea Să fie Dumnezeu adevărat este în curs de traducere. Cu literatură adecvată în limba locală şi cu vestitori care pot vorbi singaleza, ar trebui să existe o extindere reală a închinării adevărate a lui Iehova Dumnezeu în această „Perlă” a Oceanului Indian.
IRAN

Ţinutul străvechi al Persiei este cunoscut acum sub numele de Iran. Aici există un mare câmp ce trebuie deschis răspândirii mesajului Împărăţiei. Populaţia este de aproape 10 milioane de locuitori, cei mai mulţi fiind din secta Shia a mahomedanismului, dar sunt şi urmaşi ai profetului Zoroastru, precum şi un număr mare de creştini armeni care trăiesc aici. Acum câţiva ani, câţiva persani au devenit interesaţi de adevăr pe când se aflau în India, iar acum unul dintre aceşti fraţi se ocupă de lucrarea de pionierat în Iran. Este bine că a început proclamarea Împărăţiei în această ţară.

Timp de câteva luni, acest nou pionier a lucrat în oraşul petrolului Abadan. Curând, rapoartele lui au început să vină, fiecare plin de entuziasm şi bucurie, pentru că Domnul a făcut să prospere lucrarea sa. Februarie 1948 a fost prima lui lună de pionierat şi a obţinut 51 de abonamente noi pentru revistele Turnul de Veghere şi Treziţi-vă!. Treptat s-a găsit interes, ca de altfel şi opoziţie. Dar s-a început foarte bine, cu câteva studii de carte făcute.

Se pare că lucrarea sa a găsit un ecou mai mare printre armeni. Este nevoie de literatură în armeană, franceză şi desigur, în persană. Broşura Bucuria tuturor popoarelor a fost tradusă în persană, dar este dificil să găsim pe cineva care să creeze originalul, după care să se facă fotogravurile pentru tipar; scrisul persan este de obicei litografiat.

Ultimul raport de la acest pionier solitar arată faptul că studiază cu armenii şi asirienii şi că se bucură enorm. El tânjeşte după un tovarăş şi speră că nişte absolvenţi de la Gilead vor fi trimişi în Iran pentru a-l ajuta să înainteze cu lucrarea.
PAKISTAN
Statul nou format Pakistan a apărut numai acum un an. Acesta este un stat musulman separat de India, mai ales din cauza diferenţelor religioase dintre hinduşi şi musulmani. Toată lumea ştie câte ceva despre revolta politică şi problema refugiaţilor, care a existat în această ţară şi chiar în asemenea condiţii încordate, lucrarea adevăratei închinări a progresat.

În asemenea condiţii, doi absolvenţi Gilead au mers la Karachi, în capitală, în februarie. Acolo deja funcţiona o grupă alcătuită din anglo-indieni, care avea în jur de 12 vestitori. Entuziasmul şi bucuria lor a fost mare, când aceşti absolvenţi de la Gilead au sosit acolo şi s-a imprimat grupei un sentiment de viaţă nouă. Curând, numărul vestitorilor a crescut de la 12 la 21 şi unul dintre aceştia s-a înrolat ca pionier general. Mai este o altă grupă organizată în Pakistan, departe în nord, în oraşul de graniţă Quetta. Aici lucrează doi pionieri, în timp ce un altul lucrează printre „creştinii” săraci din provincia Punjab.

Cea mai mare parte a populaţiei este mahomedană (musulmană) şi principalele lor limbi sunt urdu, sindhi şi punjabi. Până acum, vestitorii au avut doar literatură engleză cu care să lucreze, dar se pregătesc traduceri în limba urdu. Între timp, se lucrează mai ales cu „creştini” care pot citi în engleză şi cu puţini mahomedani care pot citi în engleză şi care sunt suficient de deschişi la minte pentru a cerceta mesajul Bibliei. Deşi sunt organizate doar două grupe, acestea au fost servite în mod normal de un serv pentru fraţi, urmând adunări de circuit şi adunări publice care se bucură de mulţi participanţi. Un pionier este trimis ca serv pentru fraţi de două ori pe an.

Ţinând cont de faptul că Pakistanul este un stat musulman, în care abundă sentimente puternice faţă de alte credinţe, rămâne de văzut cum vor fi trataţi misionarii străini. Până acum nu s-a constatat nici un amestec în lucrarea martorilor lui Iehova, deşi există dovezi că unele autorităţi provinciale s-ar bucura să vadă că lucrarea de vestire a Bibliei este întreruptă. Este posibil ca misionarii străini să fie toleraţi doar dacă se angajează în servicii pur şi simplu sociale, dar situaţia este că acolo există o nevoie reală ca oamenii din Pakistan să audă despre Împărăţia teocratică a lui Iehova Dumnezeu, singura care poate face ţara un ţinut sfânt.

ITALIA

Este o bucurie să aflăm că adevărata închinare lui Dumnezeu este transmisă şi în Italia. De ani de zile, Societatea a făcut mari eforturi pentru a promova adevărata închinare acolo şi acum, prin harul Său, Societatea este organizată şi mulţi au luat poziţie pentru adevăr. Fiind conştientă de faptul că lucrarea de laudă trebuie să se facă „din ce în ce mai mult”, Societatea a deschis de curând un birou de filială la Roma. Până acum, am avut un birou la Milano, dar, datorită împrejurărilor, a părut oportun să transferăm conducerea lucrării Domnului din Italia, la Roma. Acum sunt cinci persoane care lucrează în biroul filialei.

Privind după o expansiune mai mare în Italia, Societatea a aranjat să înveţe italiana un grup de studenţi din clasa a doisprezecea, care acum sunt la Gilead. Aceşti fraţi vor fi trimişi în Italia imediat după absolvire. Oamenii de rând dintre italieni iubesc adevărul şi în Italia există un teren minunat pentru predicarea Evangheliei. Martorii lui Iehova vor să ajute aceste „alte oi” să câştige cunoştinţa adevărată despre Dumnezeu şi aceia dintre martorii lui Iehova care se află deja în Italia, sunt nerăbdători să-şi îndeplinească lucrarea cum se cuvine. Servul filialei ne oferă un raport interesant despre ce fac aceştia.

Am început anul de serviciu cu un total de 151 de vestitori, am atins primul vârf în octombrie şi am continuat atingând altele noi, lună de lună, timp de opt luni, ajungând la unul de 430 în mai şi apoi sărind la 454 în august, ultima lună. Pe măsură ce organizaţia teocratică s-a pus în mişcare, s-au înregistrat creşteri similare în toate domeniile lucrării de mărturie, plasarea literaturii, vizite ulterioare şi studii de carte. Fraţii au început să aprecieze publicaţiile extraordinare primite de curând de la biroul din Brooklyn şi au făcut tot posibilul să le facă cunoscute publicului şi apoi să continue cu multe vizite ulterioare la persoanele nou interesate.

La început, unii erau înclinaţi să creadă că lucrarea nu va progresa mult în această ţară controlată de preoţi şi că aceşti oameni aflaţi sub influenţa clerului nu vor asculta niciodată adevărul. Dar, s-a realizat contrariul şi cei care s-au pripit cu concluziile, au observat curând că trebuia făcută o mare lucrare în Italia şi că mii de oameni de bine vor primi cu braţele deschise mesajul Împărăţiei, dacă li se va da şansa. Oamenii sunt catolici doar prin naştere, nu prin alegere. Printre aceştia trebuie să se afle mii şi mii care sunt într-adevăr cu bunăvoinţă şi care merită să li se ofere ocazia să afle ce este adevăratul creştinism. De aceea, mărturia în acest teritoriu virgin este o plăcere şi în loc să întâlnim vreo împotrivire neobişnuită, de obicei oamenii sunt amabili şi îşi apleacă urechea să asculte. Toţi fraţii simt că sunt multe care trebuie făcute şi sunt nerăbdători să facă partea lor.

În cursul anului, a fost lansată campania de adunări publice şi aceasta face un bun progres. Mai întâi de toate, ne-au lipsit vorbitorii, deoarece fraţii italieni nu aveau pregătire de serviciu teocratic. Exista, totuşi dorinţa de a predica Evanghelia prin intermediul adunărilor publice şi fraţii organizau o adunare publică de câte ori era disponibil vreun vorbitor.

Următorul lucru ilustrează posibilităţile minunate pe care le creează lucrarea prin vorbirea în public. A fost aranjată o adunare publică în oraşul M. şi în ciuda presiunii exercitate de cler împotriva autorităţilor locale, s-a obţinut o sală şi permisiunea de a ţine cuvântarea. Vorbitorul a început să expună în faţa unei audienţe de aproape 35 de persoane. În zece minute o gloată de aproape 150 de persoane, condusă de preotul local, a intrat în sală. Aceştia veniseră cu scopul de a întrerupe adunarea şi au făcut numeroase încercări de a cauza tulburare în acea oră de cuvântare. Cu toate astea, hotărârea şi curajul vorbitorului şi ale fraţilor prezenţi acolo au înfrânt scopul reacţionarilor catolici. Vorbitorul a continuat până la sfârşitul expunerii sale, arătând cum religia era responsabilă pentru suferinţele lumii actuale şi cum a adus suferinţă şi mizerie oamenilor de pe pământ, concluzionând că Împărăţia este singura speranţă pentru oamenii nefericiţi de pe pământ.

La sfârşitul discursului, preotul întristat şi rănit a vrut să se răzbune într-o manieră religioasă ticăloasă şi anume ridiculizându-i pe vorbitor şi pe toţi martorii lui Iehova, spunând că ei vorbeau fără autoritate. Fiind provocat de vorbitor la o dezbatere publică, având Biblia ca singura autoritate, religionistul a ridicat din umeri, s-a răsucit pe călcâie şi apoi a bătut iute în retragere. La fel ca şi predecesorii săi din zilele lui Isus, el a plecat să caute „consolare” din partea braţului înarmat. Astfel, în ziua următoare fraţii au fost chemaţi la poliţie, care a încercat să îi intimideze, ameninţându-i că îi arestează dacă mai vorbesc odată. Fraţii nu au renunţat, ci şi-au prezentat cazul în faţa primarului, care i-a asigurat că aveau dreptul garantat de constituţia italiană de a-şi exercita li. După aceea, fraţii au aranjat imediat o altă adunare publică. Reacţionarii catolici nu s-au prezentat de această dată, dar au avut grijă ca poliţia să fie acolo în locul lor. Aceştia au fost impresionaţi de lucrurile bune pe care le-au auzit şi de calmul adunării, astfel încât la sfârşit, înainte de a pleca, au spus că niciodată înainte nu mai auziseră astfel de lucruri. Acest lucru ne aminteşte de alţi ofiţeri cinstiţi, angajaţi de religionişti ca să facă lucrarea lor „murdară” de a-l aresta pe Isus Christos. Ambele incidente s-au sfârşit în acelaşi fel; religioniştii au pierdut.

Lucrarea servului pentru fraţi este foarte necesară în pregătirea fraţilor şi organizarea lor în grupuri de studiu şi grupe. În afară de vizitarea celor aproape 50 de grupe de lucru organizate, mai există şi sute de vizite ulterioare izolate care trebuie făcute, împrăştiate prin toată ţara. Se depune tot efortul pentru a-i contacta pe oamenii de bine, pentru că în câteva cazuri aceştia s-au dezvoltat în grupe. Acest segment de vizite ulterioare este alcătuit din persoane care au scris direct biroului pentru literatură şi informaţii sau din cei ale căror nume au fost anunţate de rudele din alte ţări şi câţiva care au aflat adevărul pe când se aflau în alte ţări, mai ales un număr de foşti prizonieri de război de pe câmpurile de luptă din Australia, Statele Unite şi Anglia.

În cursul anului, biroul filialei Societăţii a fost stabilit în oraşul Milano şi în aceeaşi casă, proprietate a Societăţii, au locuit cei 4 absolvenţi de la Gilead, dintre care trei şi-au dedicat tot timpul lucrării de pionier special. O lucrare bună a fost făcută de aceşti pionieri şi este o plăcere să vă anunţ că, pornind de la 4 vestitori care raportau în grupă la sfârşitul anului de serviciu 1947, la sfârşitul anului 1948 erau angajaţi în serviciu 27 de vestitori. Desigur că este mult de lucru în acest mare oraş industrial şi aşteptăm încrezători o creştere şi mai mare în cadrul grupei din Milano. Mai mulţi misionari de la Gilead pot fi de folos aici. Aşteptăm cu nerăbdare timpul când aceştia vor sosi.

Raportul nostru n-ar fi complet, dacă n-am menţiona şi alte evenimente pline de bucurie care au avut loc în anul 1948. Prima campanie adevărată Turnul de Veghere pentru Italia a adus o cifră totală de aproape 1.000 de noi abonaţi. Acest lucru demonstrează că cei câţiva vestitori ai Împărăţiei au depus un efort sincer în această ţară şi că Iehova i-a binecuvântat cu adevărat. Mai mult chiar, la Cina memorială, când am comemorat moartea Domnului nostru, au fost prezente 862 de persoane la adunările speciale ţinute în ţară, dintre care doar 38 au luat din embleme. Aceasta este o dovadă sigură că Domnul îşi cheamă acum „alte oi” ale Sale. Aşadar, cu cele două rapoarte anuale de mai sus, putem fi siguri că anul următor va aduce mult mai mulţi vestitori ai Împărăţiei.

Fără material tipărit, predicarea Evangheliei în Italia nu s-ar răspândi aşa de rapid. De aceea, anul trecut s-a distribuit cea mai mare cantitate de literatură în Italia şi stocul nostru s-a epuizat curând. Cu multe luni înainte s-a făcut o cerere la Ministerul Comerţului pentru o licenţă de import pentru literatură. Am întâmpinat numeroase obstacole din partea guvernului şi după o cercetare îndelungată a organizaţiei noastre pentru a stabili caracterul creştin şi non-profit al lucrării noastre, ministerul ne-a acordat licenţa în luna august. Aşadar, ne bucurăm că în curând vom primi 2.000 de kilograme de literatură biblică, adevăruri biblice înălţătoare pentru persoanele italiene de bine deprimate şi umile.

În cursul anului am terminat traducerea ultimei noastre cărţi Să fie Dumnezeu adevărat şi aşteptăm cu nerăbdare să primim zeci de mii de exemplare ale acestei cărţi senzaţionale, pentru poporul italian. În plus, a fost tradusă şi broşura Bucuria tuturor popoarelor şi în cursul aceleiaşi luni august am primit permisiunea de la biroul preşedintelui, să tipărim 100.000 de exemplare aici în Italia. Credem că până în octombrie 1948 această broşură senzaţională va fi gata de distribuire. Din mai 1947, după vizita bine venită a fratelui Knorr şi instrucţiunile sale bune, am litografiat Informatorul între 300 până la 500 de exemplare pe lună. În cele din urmă, în mai 1948, s-a hotărât să-l tipărim, pentru că acum aveam nevoie de aproape 700 de exemplare lunar pentru fraţi. Mai mult, judecând după creşterea de care ne-am bucurat anul trecut, suntem siguri că anul 1949 va aduce o creştere şi mai mare şi vrem să ne pregătim pentru aceasta, având hrana spirituală necesară pentru fraţii noştri şi pentru persoanele de bine care se vor asocia rapid cu noi.

Un privilegiu binecuvântat şi o ocazie fericită pe care nu o vom uita, a fost serviciul făcut fraţilor noştri, constând în 200 de pachete cu hrană şi aproape 5 tone de îmbrăcăminte. Acest lucru a fost posibil datorită fraţilor noştri americani şi canadieni şi a lucrării susţinute a colaboratorilor noştri de la Bethel. Din cauza faptului că numărul actual al vestitorilor din Italia a crescut atât de rapid în prima parte a anului, cele 200 de pachete cu hrană destinate Italiei au fost împărţite între aproximativ 400 de vestitori. Dar îmbrăcămintea a fost suficientă pentru a aduce bucurie şi confort celor peste 800 de fraţi şi persoane de bine. Toţi aceştia vor să-şi exprime cu siguranţă mulţumirea faţă de donatorii sufletişti, dar mai ales faţă de Iehova Dumnezeu şi organizaţia Sa pământească, prin care a făcut darul posibil. S-au transmis multe mulţumiri biroului italian, cu rugămintea ca acestea să fie făcute cunoscute şi colegilor lor de dincolo de ocean. Pachetele cu hrană pentru vestitorii din Milano, împreună cu toate hainele primite, au ajuns la sediul filialei în ajunul Cinei Memoriale.

Nu poate fi nici un dubiu că Domnul îşi adună la El „alte oi” şi din Italia, o ţară care a fost în robie religioasă timp de mai multe secole şi probabil că a fost condusă direct de cler mai mult decât oricare altă ţară. Ierarhia luptă din răsputeri împotriva duşmanilor ei politici, de teamă să nu-şi piardă controlul politico-religios asupra Italiei. În timp ce aceste două puteri rivale se luptă, martorii lui Iehova merg înainte în misiunea dată de Dumnezeu şi se folosesc de drepturile şi libertăţile democratice. Suntem siguri că este multă lucrare ce trebuie făcută în Italia şi că este un privilegiu binecuvântat să-l reprezentăm pe Iehova Dumnezeu în aceste zile ca servii Săi ordinaţi. Felul în care Iehova a făcut să prospere organizaţia Sa din Italia şi i-a binecuvântat pe servii Săi, este un semn sigur că lucrarea va continua să progreseze. Începem noul an de serviciu cu un nou sediu al filialei, peste 450 de propovăduitori ai Împărăţiei, mai mult de 50 de grupe mai bine organizate decât anul trecut, un nou transport de literatură biblică pe drum şi cu ajutorul promis din partea misionarilor bine-instruiţi de la Gilead. Mulţumim lui Iehova pentru „darul Său nespus de mare”.