Chimie generală Şi farmaceutică tehnologia medicamentelor în memoriam conferenţiar universitar

Formulele comprimatelor orodispersabile cu spironolactonă

Denumirea componentelor	Formulele/cantităţile, mg
	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Spironolactonă	25,0	25,0	25,0	-	-	-	-	-	-	-
Crospovidonă	25,0	25,0	25,0	24,0	24,0	10,0	10,0	10,0	24,0	14,0
Lactoză fină	25,0	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Sorbitol	23,0	23,0	22,5	-	-	-	-	-	-	-
Amidon de cartofi	-	25,0	25,0	-	-	19,0	13,5	14,0	-	10,0
Sistem dispers cu PVP (25 mg spironolactonă)	-	-	-	150,0	-	-	-	-	-	-
Sistem dispers cu PEG 4000 (25 mg spironolactonă)	-	-	-	-	75,0 (1:2)	-	145,0 (1:4)	75,0 (1:2)	125,0 (1:4)	125,0 (1:4)
Sistem dispers cu PEG 4000 şi PVP (25 mg spironolactonă)	-	-	-	-	-	90,0	-	-	-	-
Laurilsulfat de sodiu	-	-	0,5	-	-	-	0,5	-	-	-
Polisorbat 60	-	-	-	-	-	0,05	-	-	-	-
Dioxid de siliciu coloidal	1,0	1,0	1,0	-	-	-	-	-	-	-
Stearat de magneziu	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0
Masa totală	100,0	100,0	100,0	175,0	100,0	120,0	170,0	100,0	150,0	150,0

Fig. 1. Valorile constantelor de viteză a dizolvării spironolactonei din comprimate orodispersabile (K_d, min^-1 ). Numerele formulelor (vezi tabelul)

Fig. 2. Valorile timpului necesar pentru dizolvarea a 50% de substanţă (t_50%, min). Numerele formulelor (vezi tabelul)

Concluzie

A fost studiată influenţa formulări asupra vitezei de dizolvare a spironolactonei din comprimatele orodispersabile. O sporire semnificativă a dizolvării s-a obţinut în urma includerii spironolactonei în sistemele disperse solide cu PEG 4000 şi PVP. Cea mai mică valoare a t _50% = 22,3 min a rezultat la comprimatele cu DS be bază de PEG 400 şi PVP şi cu conţint de polisorbat 60.

Bibliografie

1. 
   Bandari S, Mittapalli RK, Gannu R, Rao YM. Orodispersible tablets: An overview. Asian J. Pharm., 2008, no. 2, p. 2-11.
   
2. 
   Diug Eugen, Guranda Diana. Biofarmacie şi farmacocinetică, ed. “Universul”, Chişinău, 2009, 143 p.
   
3. 
   Hood SJ, Taylor KP, Ashby MJ, et al; The Spironolactone, Amiloride, Losartan, and Thiazide (SALT) double-blind crossover trial in patients with low-renin hypertension and elevated aldosterone-renin ratio. Circulation. 2007 Jul 17, no. 116 (3), p. 268-275.
   
4. 
   Kancke J. Dissolution testing of orally disintegrating tablets. Dissolution Technologies, 2003, no. 10, p. 6-8.  
   
5. 
   Kaushik D, Dureja H, Saini TR. Orally disintegrating tablets: An overview of melt-in mouth tablet technologies and techniques. Tablets. Capsules., 2004, no. 2, p. 30-36
   
6. 
   Parthasarathy HK, Alhashmi K, McMahon AD, et al; Does the aldosterone:renin ratio predict the efficacy of spironolactone over bendroflumethiazide in hypertension? A clinical trial protocol for RENALDO (RENin-ALDOsterone) study. BMC Cardiovasc. Disord. 2007, no.9, p. 7-14.
   
7. 
   Sammour OA, Hammad MA, Megrab NA, Zidan AS. Formulation and Optimization of Mouth Dissolve Tablets Containing Rofecoxib Solid Dispersion. AAPS Pharm. Sci. Tech., 2006, no. 7, p.
   
8. 
   Williams B, Poulter NR, Brown MJ, et al; British Hypertension Society guidelines for hypertension management 2004 (BHS-IV): summary. BMJ. 2004, Mar 13, no.328 (7440), p. 634-640.
   

ASPECTE BIOFARMACEUTICE ŞI FARMACOCINETICE DE ADMINISTRARE A CAPTOPRILULUI LA COPII

Rodica Solonari

Catedra Tehnologia medicamentelor USMF „Nicolae Testemiţanu”

Summary

Biopharmaceutical and pharmacokinetic aspects of captopril administration in children

The main pharmacokinetic parameters and molecular structure data of captopril were highlighted. On the basis of this parameters of molecular structural data correspondency to Lipinski's rule or "rule of five” were established. The percentage of ionized molecules of captopril was calculated in different segments of the gastrointestinal tract. According to these data the oral administration of captopril do not create problems of absorption.

Rezumat

Au fost evidenţiaţi principalii parametri farmacocinetici şi datele structural-moleculare ale captoprilului. În baza acestor parametri s-a stabilit corespinderea datelor structural moleculare conform regulii lui LIPINSKI sau „regula celor 5”. A fost calculat procentul de molecule neionizate ale captoprilului în diferite segmente ale tractului gastrointestinal. Conform acestor date administrarea pe cale orală a captoprilului, nu ar crea probleme de absorbţie.

Istoric

Istoria captoprilului începe în anul 1977, din momentul când trei cercetători ai companiei farmaceutice americane Squibb (acum Bristol-Myers Squibb) Miguel Ondetti, Bernard Rubin şi David Cushman au obţinut brevetul de invenţie la medicament. Studiul captoprilului a fost printre primele succese ale conceptului revolutionar de creare a medicamentelor bazat pe relaţia cantitate-structură-activitate (QSAR).

Sistemul renin-angiontensin-aldosteron prezentă diferite posibilităţi în crearea de noi tratamente pentru hipertensiune. Primele două ţinte de cercetare au fost renina şi enzima de conversie, angiotensina (ECA). Captoprilul a fost punctul culminant al eforturilor depuse în laboratoarele companiei farmaceutice Squibb pentru a crea un inhibitor ECA. Kevin K.F. a constatat că transformarea angiotensinei I în angiotensina II are loc în circulaţia pulmonară şi nu în plasmă. În schimb, Sergio Ferreira a constatat că bradikinina dispărea în timpul trecerii sale prin circulaţia pulmonară. Se credea că transformarea a angiotensinei I în angiotensina II şi dezactivarea bradikininenei era efectul aceleiaşi enzime. Captoprilul a fost creat din această peptidă după ce s-a descoperit cu ajutorul modificărilor QSAR că, grupa sulfhidril a oferit o potenţă majoră a inhibiţiei ECA. Captoprilul a obţinut aprobarea FDA în 1981 [6,20,21].

Descriere

Preparatul este prezentat sub formă de acid (fig.1).

Fig.1. Structura chimică 2D şi denumirea IUPAC: Captopril (2S) -1 - [(2S)-2-metil-3-sulfanylpropanoyl] pyrrolidine-2-carboxilic acid.
Sinonime: Captoprilum [INN-Latin], Captopryl, L-Captopril.

Nume de brand: Acediur, Aceplus, Acepress, Acepril, Alopresin, Apopril, Capoten, Captolane, Captoril, Cesplon, Dilabar, Garranil, Hipertil, Hypertil, Lopirin, Lopril, Tenosbon, Tensobon, Tensoprel.

Cod ATS: C09AA01- inhibitor al enzimei de conversie

În cercetarea biofarmaceutică un rol important îl are identificarea şi evaluarea proprietăţilor moleculare care limitează biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală. În acest domeniu drept călăuză poate servi regula lui LIPINSKI sau „regula celor 5”. Pentru prima dată această regulă a fost formulată de către Christopher A. Lipinski în 1997.

Tabelul 1