Citarea si comunicarea actelor de procedura

TERMENELE PROCEDURALE

1. 
   Consideraţii teoretice
   

Termenele procedurale reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia trebuie îndeplinite anumite acte de procedură sau dimpotrivă este oprită îndeplinirea altor acte de procedură.
2. Clasificarea termenelor procedurale

a. În funcţie de caracterul lor:

• 
  termene imperative sau peremptorii – termenul în care trebuie îndeplinit un anumit act de procedură;
  
• 
  termene prohibitive sau dilatorii – termenul înăuntrul căruia legea interzice efectuarea actelor de procedură.
  

b. În funcţie de izvorul lor:

• 
  termene legale – stabilite prin texte de lege;
  
• 
  termene judecătoreşti – stabilite pentru şedinţele de judecată de către judecător
  
• 
  termene convenţionale – stabilite de către părţi.
  

c. În funcţie de sancţiunea în cazul nerespectării lor:

• 
  termene absolute – care afectează valabilitatea actului de procedură;
  
• 
  termene relative – care nu afectează valabilitatea, dar care atrag sancţionarea persoanei care nu a respectat termenul.
  

4. 
   În funcţie de durata lor – termene pe ore, zile, săptămâni, luni, ani.
   

Cu privire la modul de calcul:

• 
  termenele pe ore încep să curgă de la miezul nopţii, zilei următoare;
  
• 
  termenele pe zile se calculează pe zile libere, ceea ce înseamnă că ziua de început şi ziua de sfârşit a termenului nu intră în calcul;
  
• 
  termenele pe săptămâni, luni sau ani se sfârşesc în ziua săptămânii, lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare.
  

Termenele care încep la 29, 30, 31 ale lunii şi se sfârşesc într-o lună care nu are o astfel de zi se vor socoti împlinite în ultima zi din lună.

Termenul care sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
Termenul începe să curgă, de regulă, de la data comunicării actelor de procedură. Există, însă, şi excepţii: de ex.: în cazul declinării competenţei, termenul de executare a căii de atac curge de la pronunţare.

Actele de procedură trimise prin poştă instanţei judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate cu scrisoare recomandată la oficiul poştal înainte de împlinirea lor.
Sancţiuni pentru nerespectarea termenelor procedurale
a. Decăderea

Neexercitarea căii de atac sau neîndeplinirea altui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, cu excepţia, situaţiei în care partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.

În acest caz actul de procedură se va împlini în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării; în acelaşi termen se formulează şi cererea de repunere în termen.

b. Perimarea.

Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială ( art.248 Cod proc. civilă).

c. Amenzi civile.

Art. 108¹ Cod proc. civilă sancţionează faptele săvârşite în legătură cu procesul, cu amenzi judiciare.

De exemplu, cauzarea amânării judecăţii de către cel însărcinat cu îndeplinirea actelor de procedură ( printre care şi grefierul), se sancţionează cu amendă judiciară.

De exemplu, citaţia, sub pedeapsa nulităţii, va fi înmânată părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată( art. 89 Cod proc. civilă).

CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA

Citarea părţilor

Potrivit art.85 Cod proc. civ. instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea parţilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.

Instanţa este obligata să amâne judecarea pricinii ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor impuse de lege, sub sancţiunea nulităţii.

Trebuie menţionat că, în procesul civil părţile nu sunt obligate să se înfăţişeze în instanţă, însă este necesar ca ele să fie legal citate.

Rezultă că, regula este citarea părţilor şi numai, cu titlu de excepţie, şi în cazurile expres prevăzute de lege, judecata poate avea loc fără citarea părţilor.

De la această regulă, potrivit căreia nu se poate trece la judecarea cauzei fără citarea părţilor, exista două excepţii, când instanţa poate trece la soluţionarea cererii chiar dacă părţile nu au fost citate, ele prezumându-se că au cunoştinţă de termenele ulterioare.

Astfel potrivit art. 153 alin. 1 Cod proc. civ.:

- partea care a depus cererea de chemare în judecată, personal sau prin mandatar şi a luat termen în cunoştinţă, precum şi,

- partea care a fost prezentă la o înfăţişare, ea însăşi sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul,

nu vor fi citate în tot cursul judecăţii la acea instanţă, prezumându-se că ele cunosc termenele ulterioare.

Aceste două excepţii reprezintă aşa-numita instituţie a „termenului în cunoştinţă”.

Instituţia termenului in cunoştinţă nu se aplică, potrivit art. 153 alin. 2 Cod proc. civ., în următoarele situaţii:

• 
  în cazul redeschiderii judecăţii, după ce aceasta a fost suspendată;
  
• 
  în cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;
  
• 
  în cazul în care pricina se repune pe rol;
  
• 
  în cazul militarilor în termen şi al deţinuţilor.
  

În toate cazurile menţionate mai sus, cei în cauză vor trebui citaţi pentru termenul la care va avea loc reluarea judecăţii, luarea interogatoriului, repunerea pricinii pe rol, iar militarii şi deţinuţii trebuie citaţi pentru toate termenele de judecată.

Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente a instituit şi posibilitatea citării sau comunicării cererilor ori înscrisurilor către cealaltă parte prin executorul judecătoresc.

Acest dispoziţii se aplică numai la soluţionarea proceselor funciare (definite la art.1 din Titlul XIII ca fiind plângeri, contestaţii sau litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr.18/1991, a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere şi a Legii nr.169/1997 pentru modificarea şi completarea legii fondului funciar).

Art.3 din Legea nr.247/2005 Titlul XIII prevede însă că procedura de citare sau comunicare nu se îndeplineşte prin intermediul executorului judecătoresc în următoarele situaţii:

1. 
   citarea părţii pentru primul termen de judecată
   
2. 
   citarea părţii pentru termenul ulterior repunerii pe rol
   
3. 
   comunicarea hotărârilor judecătoreşti
   

Preschimbarea termenului de chemare în judecată

Termenul luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţii poate fi preschimbat numai pentru motive temeinice şi numai cu citarea părţilor, în termen scurt, în camera de consiliu.

Cererea de preschimbare a primului termen de judecată, formulată mai înainte de începerea judecăţii, se soluţionează de către preşedintele instanţei sau vicepreşedintele instanţei ori judecătorul care îl înlocuieşte.

Cererea de preschimbare a termenului de judecată făcută în cursul judecării procesului se soluţionează de instanţa (completul de judecată) învestită cu judecata cauzei.

Primind cererea de preschimbare a termenului de judecată registratorul va proceda la înregistrarea acesteia în registrul general de dosare (efectuând şi menţiunile necesare în aplicaţia informatică) şi o va preda preşedintelui instanţei, vicepreşedintelui instanţei, preşedintele de secţie ori judecătorului de serviciu (după caz) împreună cu dosarul.

Se impune verificarea dosarului sub următoarele aspecte:

a) dacă cererea a fost formulată înaintea primului termen de judecată ( –> competenţa soluţionării cererii de preschimbare aparţine preşedintelui, vicepreşedintelui, preşedintelui de secţie ori judecătorului de secţie care îl înlocuieşte).

Dacă cererea de preschimbare a termenului de judecată a fost formulată la o dată ulterioară primului termen de judecată, competenţa soluţionării acesteia revine completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei.

b) dacă au fost emise citaţiile ori dacă părţile au luat termenul în cunoştinţă (-cererea se soluţionează numai după citarea tuturor părţilor).

În caz contrar cererea de preschimbare a termenului se soluţionează fără citarea părţilor.

În toate cazurile cererea de preschimbare se soluţionează în Camera de Consiliu.

După soluţionarea cererii se consemnează în condica de şedinţă din Camera de Consiliu fie noul terme de judecată acordat fie împrejurarea că cererea a fost respinsă iar termenul de judecată iniţial a fost menţinut.

În cazul admiterii cererii de preschimbare a termenului de judecată grefierii – arhivari vor efectua cuvenitele menţiuni în registrul informativ şi în registrul de termene al arhivei atât pe suport de hârtie cât şi în aplicaţia informatică.

Citaţia

Citaţia reprezintă actul procedural prin care părţile şi ceilalţi participanţi în procesul civil sunt înştiinţaţi să se prezinte în faţa instanţei de judecată.

Citaţia trebuie să îmbrace forma scrisă şi trebuie să cuprindă anumite menţiuni prevăzute de lege.

Citaţia este compusă din două părţi: citaţia propriu-zisă şi dovada de înmânare a citaţiei (procesul-verbal).

Potrivit art. 88 Cod procedură civilă, citaţia va cuprinde:

1. 
   numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului;
   
2. 
   indicarea anului, lunii, zilei şi orei de înfăţişare;
   
3. 
   indicarea instanţei şi sediul acesteia;
   
4. 
   numele, domiciliul şi calitatea celui citat;
   
5. 
   numele şi domiciliul părţii potrivnice, precum şi felul pricinii;
   

5/1 alte menţiuni prevăzute de lege;

6. parafa şefului instanţei şi semnătura grefierului.

Menţiunile referitoare la:

• 
  indicarea anului, lunii, zilei şi orei de înfăţişare,
  
• 
  indicarea instanţei şi sediului acesteia,
  
• 
  numele, domiciliul şi calitatea celui citat,
  
• 
  parafa şefului instanţei şi semnătura grefierului
  

sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În aceste cazuri, vătămarea părţii se presupune, pe când în lipsa celorlalte menţiuni vătămarea trebuie dovedită.

Dovada de primire a citaţiei o reprezintă procesul verbal pe care îl încheie agentul procedural.

Potrivit art. 100 cod proc. civ., procesul verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură, trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

1. 
   anul, luna şi ziua când a fost încheiat;
   
2. 
   numele celui care l-a încheiat;
   
3. 
   funcţia acestuia;
   
4. 
   numele, prenumele şi domiciliul celui căruia i s-a făcut comunicarea, cu indicarea numărului etajului, apartamentului sau camerei, dacă persoana căreia i s-a făcut comunicarea locuieşte într-o clădire cu mai multe etaje sau apartamente sau în hotel şi dacă actul de procedură a fost înmânat la locuinţa sa ori a fost afişat pe uşa acestei locuinţe;
   
5. 
   arătarea instanţei de la care porneşte actul de procedură şi identificarea acestuia, iar pentru citaţii şi a termenului de înfăţişare;
   
6. 
   arătarea înscrisurilor comunicate;
   
7. 
   numele şi calitatea celui căruia i s-a făcut înmânarea sau a locului unde s-a făcut afişarea;
   
8. 
   semnătura celui care a încheiat procesul-verbal.
   

Dacă se refuză primirea sau cel care urmează să semneze nu poate să o facă, se va face menţiune despre aceasta în cuprinsul procesului-verbal.

Menţiunile referitoare la:

• 
  anul, luna şi ziua când a fost încheiat;
  
• 
  numele celui care l-a încheiat;
  
• 
  numele, prenumele şi domiciliul celui căruia i s-a făcut comunicarea;
  
• 
  arătarea instanţei de la care porneşte actul de procedură şi identificarea acestuia, iar pentru citaţii şi a termenului de înfăţişare;
  
• 
  numele şi calitatea celui căruia i s-a făcut înmânarea sau a locului unde s-a făcut afişarea;
  
• 
  semnătura celui care a încheiat procesul-verbal,
  

sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Procesul-verbal face dovada până la înscrierea în fals, cu privire la cele constatate personal de agentul care l-a întocmit.

PERSOANELE CE URMEAZA A FI CITATE SI MODUL DE CITARE
Se citează părţile, inclusiv terţii intervenienţi, precum şi martorii, experţii, interpreţii şi alţi participanţi la procesul civil.

În cazul în care partea, care este reprezentată în judecată printr-un mandatar, a făcut o alegere de domiciliu la adresa acestuia, atunci citarea şi comunicarea actelor de procedură se vor face la adresa mandatarului; dacă însă partea nu a arătat persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, atunci acestea se vor comunica la domiciliul părţii.

Există anumite reguli speciale de citare, stabilite de art. 87 Cod procedură civilă:

• 
  statul, comuna şi celelalte persoane juridice de drept public se citează în persoana şefului autorităţii, la contenciosul sediului central al administraţiei respective, ori, în lipsă de contencios, la sediul administraţiei (ex : Statul, ca persoană juridică, se citează prin Ministerul Finanţelor)
  
• 
  persoanele juridice de drept privat se citează prin reprezentanţii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori al reprezentanţei;
  
• 
  asociaţiile şi societăţile care nu au personalitate juridică se citează prin organele lor de conducere, la sediul administraţiei;
  
• 
  cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului sunt citaţi prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar;
  
• 
  incapabilii se citează prin reprezentanţii lor legali, iar în caz de numire a unui curator, citarea se face prin acest curator;
  
• 
  personalul misiunilor diplomatice şi oficiile consulare ale României, cetăţenii români trimişi ca funcţionari la organizaţii internaţionale, se citează prin Ministerul Afacerilor Externe.
  

Persoanele cu domiciliul necunoscut ori cu reşedinţa necunoscută, inclusiv cei aflaţi în străinătate, vor fi citaţi prin mica publicitate. Citarea prin publicitate se face afişându-se citaţia la uşa instanţei, iar dacă instanţa de judecată apreciază că este necesar, citaţia se publică şi în Monitorul Oficial sau într-un ziar mai răspândit.

Afişarea, precum şi publicarea citaţiei se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru judecată, însă, în cazurile urgente, preşedintele instanţei sau instanţa de judecată va putea reduce acest termen la 5 zile.