SEMNAL DE ALARMĂ/ Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului: „Din păcate, legislaţia din România permite tăieri de arbori în ariile protejate”
Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului a emis un comunicat de presă în care semnalează faptul că, „din păcate, legislaţia din România permite tăieri de arbori în ariile protejate”. În acest context, recent au fost efectuate tăieri de arbori şi în Pădurea Ceala, fapt care i-a nemulţumit pe arădeni. Iată comunicatul de presă al Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului:
„Ţara noastră dispune de un capital natural de invidiat, pentru că deţine, printre altele, cea mai mare populaţie de lupi, râşi şi urşi din Europa şi cea mai întinsă suprafaţă de păduri naturale de pe continent. Pentru protejarea acestor valori, şi nu numai, s-a înfiinţat o reţea de arii naturale protejate, care în momentul de faţă ocupă 23% din teritoriul ţării. Deşi există mai multe categorii de arii naturale protejate, cele mai reprezentative sunt parcurile naturale, parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale, care împreună ocupă doar 8% din teritoriul ţării, sub media europeană de 10,2%. Gradul de protecţie şi restricţiile diferă de la o categorie de arie protejată la alta, dar ca principiu general legislaţia în vigoare permite, din păcate, exploatările forestiere pe majoritatea suprafeţelor din parcurile naturale şi naţionale, cu excepţia zonelor de protecţie integrală. Parcul Natural Lunca Mureşului are o suprafaţă totală de 17455,2 ha, dintre care pădurile ocupă 6467 ha, respectiv 37%. O suprafaţă de pădure de cca 700 ha a fost inclusă, prin Hotărârea de Guvern de înfiinţare a parcului, în zona de protecţie integrală, în care orice lucrare sau tăiere este interzisă. Aceste suprafeţe strict protejate sunt cantonate în special în apropierea Mănăstirii Bezdin şi în zona localităţii Cenad din judeţul Timiş. Pe restul suprafeţelor împădurite, legislaţia prevede aplicarea lucrărilor silvice, care includ şi tăieri de arbori, potrivit OUG 57/2007, aprobată prin Legea 49/2011, art. 22, al. (9), lit. k) şi l).
Administraţiile parcurilor naturale şi naţionale din ţară sunt puse de multe ori în situaţia, deloc plăcută, de a răspunde nemulţumirii şi frustrării comunităţilor locale sau organizaţiilor neguvernamentale, care semnalează astfel de tăieri pe teritoriul ariei protejate. Fiind tăieri prevăzute de amenajamentele silvice, aprobate de ministerul de resort, administraţiile parcurilor nu pot dispune neefectuarea lor, ci împărtăşesc de cele mai multe ori, frustrarea celor care le-au semnalat. Este şi cazul tăierilor recente de arbori din Pădurea Ceala, efectuate de ocolul silvic, care au nemulţumit comunitatea bicicliştilor amatori din Arad. Soluţia pentru ca astfel de tăieri să nu se mai execute nu stă din păcate în mâinile administraţiilor parcurilor, ci ar implica o dezbatere şi un demers la nivel naţional pentru schimbarea legislaţiei specifice. Considerăm că, cel puţin în cazul parcurilor naţionale şi naturale, interzicerea tăierilor pe toată suprafaţa ariei protejate, prin schimbarea legislaţiei, ar fi posibilă. Manifestaţiile din ultima perioadă şi transmiterea recentă a noului Cod Silvic pentru dezbaterea în Parlament ar putea constitui momentul oportun pentru un astfel de demers.” Rămâne de văzut dacă semnalul de alarmă, un veritabil strigăt de ajutor al celor care se preocupă de protejarea Parcului Natural Lunca Mureşului, va produce efecte şi (sau mai ales) acolo unde trebuie. www.newsar.ro/AR http://newsar.ro/semnal-de-alarmaadministratia-parcului-natural-lunca-muresului-din-pacate-legislatia-din-romania-permite-taieri-de-arbori-in-ariile-protejate/
Reprezentanţii Parcului Lunca Mureşului cer interzicerea tăierilor de arbori, în aria protejată
Reprezentanţii Parcului Lunca Mureşului trag un semnal de alarmă vizavi de tăierile ilegale de arbori din aria protejată. Aceştia cer interzicerea tăierilor pe întreaga suprafaţă a ariei protejate, prin schimbarea legislaţiei.
Parcul Natural Lunca Mureşului are o suprafaţă totală de 17455,2 de hectare, dintre care pădurile ocupă 6467 de hectare, adică 37 la sută. „O suprafaţă de pădure de circa 700 hectare a fost inclusă, prin Hotărârea de Guvern de înfiinţare a parcului, în zona de protecţie integrală, în care orice lucrare sau tăiere este interzisă. Aceste suprafeţe strict protejate sunt cantonate în special în apropierea Mănăstirii Bezdin şi în zona localităţii Cenad din judeţul Timiş. Pe restul suprafeţelor împădurite, legislaţia prevede aplicarea lucrărilor silvice, care includ şi tăieri de arbori, potrivit OUG 57/2007, aprobată prin Legea 49/2011“, se arată într-un comunicat al Parcului Natural Lunca Mureşului.
Când tăierile de arbori sunt prevăzute de amenajamentele silvice, aprobate de ministerul de resort, administraţiile de arii protejate nu pot face nimic pentru a le opri. Administraţia parcului a primit mai multe sesizări cu privire la tăieri de arbori însă, cu toate acestea nu poate face nimic în acest sens. „Este cazul tăierilor recente de arbori din Pădurea Ceala, efectuate de ocolul silvic, care au nemulţumit comunitatea bicicliştilor amatori din Arad. Soluţia pentru ca astfel de tăieri să nu se mai execute, nu stă din păcate în mâinile administraţiilor parcurilor, ci ar implica o dezbatere şi un demers la nivel naţional pentru schimbarea legislaţiei specifice. Considerăm că, cel puţin în cazul parcurilor naţionale şi naturale, interzicerea tăierilor pe toată suprafaţa ariei protejate, prin schimbarea legislaţiei, ar fi posibilă. Manifestaţiile din ultima perioadă şi transmiterea recentă a noului Cod Silvic pentru dezbaterea în Parlament ar putea constitui momentul oportun pentru un astfel de demers“, sesizează reprezentanţii Parcului Natural Lunca Mureşului. www.glsa.ro/AR, http://glsa.ro/arad/197929-reprezentantii-parcului-lunca-muresului-cer-interzicerea-taierilor-de-arbori-in-aria-protejata.html
SEMNAL DE ALARMĂ! Alba pe locul III la transportul ilegal de lemn
Potrivit informaţiilor furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) s-a adeverit un lucru ce probabil era conoscut dar nu oficializat: Judeţul Alba se află în topul transportului ilegal de lemn. Astfel potrivit respectivelor informaţii de la implementarea Radarului pădurilor în octombrie 2014, cele mai multe transporturi ilegale au fost depistate în judeţele Braşov (180), Prahova (147), Cluj şi Alba (136) şi Hunedoara (135).
În urma depistării acestor transporturi de lemn tăiat ilegal, Poliţia a dispus sancţiuni iar personalul silvic a fost solicitat în 245 de cazuri.
În total, la nivelul întregii țări, până în prezent au fost făcute 7.666 de apeluri la 112 pentru a sesiza transporturi de lemn suspecte. Aproape 1.800 dintre acestea s-au dovedit a fi ilegale. În urma depistării acestor transporturi de lemn tăiat ilegal, au fost dispuse sancţiuni de Poliţie, personalul silvic fiind solicitat doar în 245 de cazuri. În același timp personalul silvic, prin propriile controale, a depistat 62 de infracţiuni şi a dat amenzi de peste 11 milioane de lei.
Cum funcţionează Radarul Pădurilor
Dacă până în octombrie 2014 rolul de paznic al pădurilor revenea exclusiv autorităților cu competențe în acest domeniu (Poliție, Ocoale Silvice, Garda de Mediu, Garda Financiară etc), din 8 octombrie 2014, fiecare poate face acest lucru. Cum? Simplu
Oricine poate cere verificarea legalităţii unui transport de lemn, apelând 112 şi indicând numărul maşinii, după 8 octombrie 2014, când a fost lansat sistemul de control pentru prevenirea tăierilor ilegale, cunoscut ca „Radarul pădurilor”.
Radarul pădurilor funcţionează pe baza unui sistem informatic care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi până devine mobilă sau iese din ţară, în timp real.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 470/2014 s-a stabilit că, începând cu data de 8 octombrie 2014, toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului „pentru foc”, în volum de până la trei metri cubi, transportat cu atelaje, să se facă obligatoriu folosind acest sistem informatic. Astfel, la fiecare transport de lemn, lucrătorul silvic sau firma care a cumpărat lemnul respectiv trebuie să înscrie în sistemul informatic SUMAL, pe care îl accesează de pe smartphone. Datele de pe avizul de însoţire a transportului vor fi verificate de sistem şi, dacă sunt corecte (avizul a fost procurat legal, cantitatea respectivă de lemn a fost recoltată legal), sistemul va emite un cod unic, care trebuie înscris în avizul de însoţire. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicaţia nu generează codul unic şi serverul central emite un mesaj de avertizare pentru utilizator şi o alertă către organele de control.
Odată plecat din pădure, în cazul unui control, transportatorul trebuie să prezinte avizul cu cod unic. Legalitatea transportului se poate verifica şi fără oprirea maşinii, căutând datele avizului în sistemul informatic după numărul de înmatriculare.
Când ajunge la destinaţie, lemnul nu poate fi recepţionat până când cei din depozit nu verifică în sistemul informatic corectitudinea codului unic. Oriunde pleacă mai departe lemnul, la un alt depozit, la fabrică sau la vamă, trebuie făcută aceeaşi verificare. Toate depozitele de lemn trebuie amplasate obligatoriu în zone cu semnal.
De controlul transporturilor de lemn se ocupă poliţişti, angajaţi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare şi vameşi, dar şi cetăţenii sunt încurajaţi să facă sesizări sau să ceară verificarea unui transport, apelând 112 şi indicând numărul maşinii de transport. Acest instrument poate fi utilizat cu mai mare eficiență de localnicii din zonele vulnerabile. De exemplu, în județul Alba – Munții Apuseni și Munții Sebeșului, transporturile ilegale urmează rutele binecunoscute deja, DN 74 și DN 75 în cazul Apusenilor și DN67C, în cazul Văii Sebeșului.
A scăzut cantitatea de lemn confiscată
Potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Mediului, la solicitarea MEDIAFAX, de la implementarea Radarului pădurilor, în ultimul trimestru din 2014 şi primul trimestru din 2015, personalul silvic a efectuat 54.554 de controale, faţă de 35.831 de verificări, făcute în anterioarele şase luni.
Numărul infracţiunilor constatate de personalul silvic a scăzut, de la 91 la 62, în timp ce al contravenţiilor s-a dublat, de la 2.668, la 5.584. A crescut astfel şi valoarea amenzilor aplicate, de la 7.589.930 de lei, la 11.074.370 de lei. Cantitatea de lemn confiscată a scăzut, de la 63.974 metri cubi, în perioada aprilie – septembrie 2014, la 52.833 de metri cubi, în intervalul octombrie 2014 – martie 2015. /Apulum AB, http://www.ziarulapulum.ro/semnal-de-alarma-alba-pe-locul-iii-la-transportul-ilegal-de-lemn-0039278
Dostları ilə paylaş: |