Cod-f-pc-4 revista presei 12 15 mai 2015 cuprins

Presa straina, despre JAFUL din padurile Romaniei: Intr-o ora, dispar suprafete cat 3 terenuri de fotbal

In Romania se micsoreaza bucatica cu bucatica una din cele mai frumoase zone impadurite din Europa, cea a Carpatilor. Unele defrisari sunt ilegale, iar lemnul ajunge, sub forma de parchet sau paleti, si in Germania - asa incepe o ancheta a Antenei 3 despre defrisarile padurilor tarii, preluata de publicatia Der Spiegel Cifrele arata ca dispar trei terenuri de fotbal de padure pe ora.

Guvernul apreciaza ca padurarii fura cam 4 milioane de metri cubi de lemn pe an, ceea ce inseamna o data si jumatate cat piramida lui Keops, mai scrie Der Spiegel despre mafia Schweighofer si defrisarea padurilor virgine din Romania.

Ancheta echipei In premiera, despre jaful din padurile Romaniei si ilegalitatile comise marile companii , este un alt subiect preluat de presa straina, dupa cel al scandalului in care a fost implicat fratele fostului presedinte Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, a anuntat recent un control al Ministerului Mediului la compania Holzindustrie Schweighofer, prin care se urmareste legalitatea achizitionarii de material lemnos taiat din paduri de catre aceasta societate, care opereaza patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Radauti, Sebes, Siret si Comanesti

Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea presedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins modificarile solicitate prin cererea de reexaminare si a votat legea in varianta initiala.

Proiectul Codului Silvic va fi marti in dezbaterea comisiei din Camera Deputatilor, iar PSD isi mentine pozitia de a adopta un Cod care sa previna si sa sanctioneze defrisari ilegale si monopolul, a declarat premierul Victor Ponta.

Mugur Ciuvica, presedintele Grupului de Investigatii Politice (GIP), s-a aratat optimist ca acest fenomen distructiv va scadea ca intensitate.As spera ca fenomenul acesta distructiv se va micsora ca intensitate, a spus Ciuvica, luni, la emisiunea Sinteza zilei , de la Antena 3. De asemenea, presedintele GIP este de parere ca seful DNA, Laura Codruta Kovesi, nu se va apropia de un mega-afacerist austriac, avand in vedere ca austriecii au fost sustinuti 12-13 ani de Ambasada austrica din Romania si de guverne. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/presa-straina-despre-jaful-din-padurile-romaniei-intr-o-ora-dispar-suprafete-cat-3-terenuri-de-293244.html

/Ziare.ro, http://ziarero.antena3.ro/article/view/id/134468

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme ABA

Risc permanent de inundaţii pe râurile din estul Timişului

Edilii din aceste unităţi teritoriale arată cu degetul către Direcţia Apelor Banat, instituţie care a uitat că administrează ambele braţe ale râului Bega.

Cel mai rău stau lucrurile pe raza comunei Tomeşti, pe Bega Superioară, unde s-au format insule în albia râului şi vegetaţia abundentă poate crea blocaje în cazul creşterii masive a apei. „Pe albia râului Bega, care vine de către Luncani prin Tomeşti şi Româneşti, riscul de inundaţii este permanent. Direcţia Apelor Banat nu face nimic. În fiecare lună am făcut adrese către această instituţie, în care am atras atenţia că albia s-a colmatat, că există arbori şi insule. Nu se ia nicio măsură, nici cu ziduri de protecţie, nici cu alte lucrări care să cureţe cursul râului. Din cauza aceasta, râul îşi iese din matcă, rupe poduri, drumuri şi distruge casele. Apele Române vin, ne iau o grămadă de bani pentru tot felul de avize, dar în schimb nu fac nimic. În colonia Tomeşti, zidurile de sprijin, construite prin 1960, stau să cadă. Apa ar putea inunda casa de cultură şi vreo cinci blocuri”, declara Costel Medelean, primarul Tomeştiului.

În pericol este şi comuna Curtea, aflată în aval de unirea celor două braţe ale râului Bega. La fel ca şi la Tomeşti, şi aici albia ar trebui decolmatată şi regularizată.

Pe lângă aceasta, este necesară şi construirea unui dig de protecţie de circa 100 de metri lungime. „A crescut multă vegetaţie şi pericolul în caz de inundaţii e iminent. Noi suntem pregătiţi, dar când apa îşi iasă din matcă, apucă să inunde o parte din casele de la intrarea în sat. Pe acea porţiune albia trebuie lărgită, pentru că preia atât Bega care vine de pe Luncani, cât şi cea care vine de către Poieni”, spunea Ioan Faur, viceprimarul comunei Curtea. La Nădrag, râul Nădrăgel dă şi el bătăi de cap edililor locali. În urma inundaţiilor de anul trecut, chiar în centrul localităţii, digul de protecţie a fost smuls cu totul de ape, pe o lungime apreciabilă. Trebuia refăcut demult, însă Direcţia Apelor Banat are proiect, dar nu are şi bani.

„Direcţia trebuie să construiască digul acela din centru. Am fost în audienţă la Timişoara şi ni s-a spus că proiectul tehnic este finalizat, dar se aşteaptă finanţarea de la Bucureşti. Dacă nu pornesc lucrările acum, peste o lună – două va fi prea târziu. Este lucrare mare şi îi va prinde iarna. Situaţia nu e roză deloc şi toată lumea spune că nu sunt bani. Pentru alte lucruri există fonduri, însă când vine vorba de apărarea populaţiei, nu sunt”, concluziona şi Vasile Minea, viceprimarul Nădragului.

Instituţia care administrează apele din vestul ţării nu neagă că şi în prezent există risc de calamităţi în această parte a judeţului.

“Între localităţile Curtea şi Valea lui Liman, zona este supusă riscului inundaţiilor, fiind neamenajată. În prezent, este în curs de promovare o lucrare de investiţii acolo. La Nădrag a fost întocmit, în anul 2009, un studiu de fezabilitate pentru amenajarea pârâului şi a afluenţilor pe sectorul din amonte. Din lipsă de fonduri, lucrările la acest obiectiv nu au fost începute”, a declarat Sorina Neaga, purtător de cuvânt Direcţia Apelor Banat. Estul Timişului a fost lovit de mai multe inundaţii puternice în ultimii 15 ani. Cele mai puternice au avut loc în anul 2000, când au produs şi pierderi de vieţi omeneşti. Au urmat cele din 2005, 2010, 2012 şi 2014.

sursa: redesteptarea.ro /REDESTEPTAREA.RO, http://redesteptarea.ro/risc-permanent-de-inundatii-pe-raurile-din-estul-judetului_1835600.html