Cod-f-pc-4 revista presei 14 18 aprilie 2012 cuprins

Şerpăria Apa Nova

Istoria ne învaţă să nu acceptăm daruri de la greci dacă nu vrem să aprindem cetatea, iar ultimii ani de democraţie anarhică ne-au arătat că francezii sunt mai evrei decât urmaşii lui Moise. Dar dacă elenii şi-au otrăvit singuri „apele”, edilii Capitalei au invitat cocoşul galic să ne „ciugulească” din punguţă cu Veolia Franţa via Apa Nova. De ceva timp, bucureşteanul a fost indexat la apă şi canal cu o „bagatelă” de 2 lei pe metrul cub. Astfel, avem apă la preţul de ex-marcă germană impus şi colectat de francezi! Explicaţiile izvorâte din tenebrele „şerpăriei” Apa Nova sunt dizgraţioase: avem nevoie de bani pentru „operarea” staţiei de epurare Glina, iar viceprimarul Raicu ne sâsâie perfid să nu ne scumpim la tărâţe dacă vrem să trăim într-o Capitală europeană. Aiurea! Plătim de ne sar capacele pentru ca o mână de comunitari francofoni să se îmbuibe din buzunarele bucureştenilor.

Nu toată apa menajeră ajunge în Glina

Hotărât lucru, Apa Nova ne-a „înţepat” pe unde ne-a prins în ultimii ani. „Şerpăria” coordonată de anaconda Semenescu, cobra Roche, pitonul Lalaque şi boa Şpan au pus la cale o majorare de preţ ilegală şi imorală, aprobată în „laborator” de „culegătorul de otravă” Mircea Matei, şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSCUP). La un calcul simplu, descoperim că ANRSCUP a permis o ticăloşie uriaşă. În primul rând, din tariful pentru apă şi canal, apa uzuală are o pondere de 80% din preţul total! Adică patru cincimi din apă ajung în Glina şi trebuie epurată. Numai că nu 80% din apa menajeră se deversează în Glina. Şi asta dintr-o cauză reală binecunoscută de „şerpăria” Apa Nova şi „culegătorul de otravă”: nu toate canalele Bucureştilor se varsă în staţie! Şi, uite-aşa, dintr-un „şuierat” de condei, Apa Nova bagă în conturi circa 38 de milioane de euro pe an. Bani pe care nu-i poate justifica, pentru că la Glina costurile de operare sunt cu peste 10 milioane de euro mai mici.

Acestea sunt datele contabile de la suprafaţă care ne otrăvesc viaţa, lună de lună, prin facturarea la preţuri mari a apei potabile şi menajere. Mizeria din tenebrele canalizării Bucureştilor este similară cu cea din „şerpăria” Apa Nova. Având o administraţie coruptă, Apa Nova continuă să ne uşureze buzunarele printr-un tarif impus şi aprobat de oameni ticăloşi.

Licitaţie cu efecte proaste pentru bucureşteni

Chiar dacă, la prima vedere, ar trebui să nu prezentăm acest caz, el trebuie făcut cunoscut cetăţenilor Capitalei, pentru că ei sunt cei care plătesc toate angaralele companiei de prestări de servicii Apa Nova. „Şerpăria” a decis că trebuie să-şi asigure parcul auto - CASCO şi RCA. Caietul de sarcini aprobat de anaconda Semenescu, cobra Roche şi pitonul Lalaque a prevăzut că se acordă 100 de puncte companiei de asigurări care prezintă cel mai bun preţ, dar şi comisionul cel mai profitabil pentru brokerul impus EOS RISQ România BAR SRL, broker care, evident, a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor. Această aberaţie a adus companiile de asigurări în situaţia de a dansa aşa cum le-a cântat brokerul agreat de Semenescu. Fără îndoială, anaconda a pus această condiţie pentru binele parcului auto - spun la unison capii „şerpăriei”. Aiurea! Semenescu a jucat la două capete: preţ de piaţă nenegociat pentru Apa Nova, comision gras pentru protejatul său, brokerul EOS RISQ. Desigur, bucureştenul plăteşte şmecheria anacondei, pentru că toate costurile „şerpăriei” se regăsesc în preţul apei. Inclusiv salariile şerpilor din conducerea societăţii Apa Nova.

Şerpii din apa Capitalei

Anaconda: Ovidiu Semenescu, reprezentant Veolia.

Semenescu este omul care conduce Apa Nova. El se erijează în reprezentantul intereselor Veolia în România. Deşi pe statele Apa Nova şefi sunt Roche şi Lalaque, Semenescu decide cine intră în afaceri cu „şerpăria”. Nimic nu se „unduieşte” în Apa Nova fără „şuieratul” anacondei.

Cobra: Bruno Roche, directorul general Apa Nova. Un nimeni care îşi trăieşte viaţa de huzur fără a avea vreo responsabilitate faţă de bucureşteni.

Pitonul: Laurent Lalaque, directorul financiar Apa Nova. Este cel care a avut grijă să-şi plaseze soţia într-o funcţie extrem de rentabilă pentru familia Lalaque, dar păgubitoare pentru Capitală.

Boa: Remus Şpan, consilier.

Ei bine, omul se bucură de un CV demn de o târâtoare. A fost membru al celebrei „Doi şi-un sfert”, de unde a fost extirpat prin pierderea certificatului ORNIS. Fost adjunct la Poliţia de Frontieră, Şpan a pierdut funcţia din cauza dosarelor penale. În prezent, „boa” a fost înţărcat de Semenescu şi plasat împreună cu fostul său coleg de colectat informaţii, şerpişorul Doru Catană, la etajul doi al sediului Apa Nova, unde au pus la punct un „Doi şi-un sfert” pentru liniştea „şerpăriei” şi otrăvirea financiară a bucureştenilor.

Vipera: Soţia pitonului Lalaque. O doamnă care ştie să facă bani din servicii prestate pentru Apa Nova.

Maleficul „Doi şi-un sfert” de la „şerpărie”

Anaconda Semenescu a mutat Departamentul de achiziţii şi Departamentul juridic într-un alt sediu al Apa Nova. Motivul clamat: un spaţiu mai generos. Motivul real: cele două departamente să fie ferite de ochii curioşi, iar cei doi extirpaţi din maleficul „Doi şi-un sfert”, Remus Şpan şi Doru Catană, să le protejeze mai bine.

Preţul incorect plătit de bucureştean

Diferenţa de preţ între noiembrie 2011 - 3,95 lei/mc - şi februarie 2012 - de 5,86 lei/mc este de 1,91 lei/mc. Iar cum în Bucureşti sunt circa 2 milioane de abonaţi casnici la unicul serviciu de furnizare a apei - fără să luăm în calcul persoanele juridice care funcţionează pe teritoriul Capitalei -, la un consum mediu de 3,7 mc/lună rezultă un venit suplimentar de circa 168 de milioane de lei, adică 38,5 milioane de euro. Această sumă este dublă faţă de declaraţiile reprezentanţilor „şerpăriei”, şi cu 10 milioane de euro mai mare decât costurile de operare ale staţiei de la Glina. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/serparia_apa_nova1