Cod-f-pc-4 revista presei 25 – 26 septembrie 2014 cuprins

Teme similare

Vușcan despre telenovela hidrocentralei Tarnița: “e clar, nu mai poate fi întoarsă din drum”

Lucrările la centrala Tarnița-Lăpuștești, telenovela începută în urmă cu 30 de ani, încep la jumătatea anului viitor, mai exact în luna mai, spune azi prefectul Gheorghe Vușcan, după o întâlnire cu societatea care administrează investiția.

“Proiectul nu mai poate fi întors din drum”, spune Vușcan. “S-au consemnat pașii care trebuie să se întâmple, în 7 august s-a făcut anunțul internațional privind iniierea procedurilor de selecție de investitori, deja sunt trei mari companii internaționale interesate, care au depus scrisori de intenție iar înscrierile se fac până în 31 octombrie”. Programul include verificarea documentelor până în 14 noiembrie, negocierile cu firmele interesate au loc până în 31 ianuarie iar în mai 2015 e desemnat câștigătorul și încep lucrările, spune Vușcan. Știrea e că situația exproprierilor a fost clarificată, sunt terenuri în comunele Râșca, Mărișel, Căpușu Mare, Dângău și Gilău. “După zece întâlniri am reușit să aducem la curat tot ce înseamnă identificarea proprietarilor și a suprafețelor de teren expropriate și a celor adiacente, sunt peste 200 ha de suprafață expropriată, deja sunt pregătiți banii pentru expropriere în bugetul de anul viitor”, spune prefectul, care adaugă că investiția, în eventualitatea în care va fi implementată, va dezvolta foarte mult zona. “Va ridica prețul terenurilor extraordinar. Vă dați seama ce mult se va dezvolta zona, lacul de acolo va fi o zonă turistică. Va fi o zonă cu drumuri, industriale în primă fază”, spune el.

Societatea Hidro Tarniţa SA a fost înfiinţată în 1 noiembrie 2013 și este compania de proiect pentru realizarea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti. Firma a preluat de la Hidroelectrica SA toate studiile, avizele, documentaţiile tehnico – economice şi lucrările pre – proiect executate de către aceasta în decursul timpului în legătură cu dezvoltarea proiectului CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti, precum şi toate drepturile decurgând din calitatea de titular al acestui proiect investiţional.

Construcţia centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e estimată să coste peste 1,45 miliarde de euro. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1000 de megawaţi şi o capacitate a bazinului de 10 milioane de metri cubi de apă. Varianta construirii hidrocentralei datează încă de acum 39 de ani, din 1975, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice a elaborat studiile de amplasament şi de schemă pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în România. Dintre cele 17 locaţii favorabile reţinute după cercetări, în  1988 opţiunile s-au restrţns pentru bazinul Someşului Cald. Cea mai favorabilă variantă din punct de vedere hidrologic şi geologic a fost cosniderat lacul de acumulare Tarniţa. /Actual de Dej, http://actualdecluj.ro/vuscan-despre-telenovela-hidrocentralei-tarnita-e-clar-nu-mai-poate-fi-intoarsa-din-drum/

/Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/prefectul-vuscan-lucrarile-la-hidrocentrala-tarnita-lapustesti-ar-putea-incepe-in-vara-anului-viitor/

/CityNews, http://citynews.ro/eveniment/anunt-important-pentru-hidrocentrala-tarnita-lapustesti-cand-va-incepe-constructia-1270385

Apa de la robinete nu este potabilă

În comuna Remeţi, aducţiunea de apă s-a realizat prin anul 1986, fiind pe parcurs reabilitată şi extinsă.Aproximativ 90% din gospodăriile din Remeţi sunt racordate la reţeaua de apă, existând trei captări în râul de suprafaţă şi o captare în izvor.

Debitul este mulţumitor chiar şi în perioada secetoasă, însă apa care curge la robinete nu este potabilă. Este nevoie de investiţii pentru tratarea acesteia, dar nu sunt fonduri disponibile în această direcţie. Circa 1.200.000 lei ar fi necesari pentru construcţia unei staţii de tratare a apei, iar autorităţile locale şi-au propus ca anul viitor să demareze acest proiect. În prezent, taxa anuală pentru consum pe gospodărie este de 30 lei. După ce apa va fi potabilă, se vor monta apometre şi fiecare beneficiar va plăti în funcţie de cantitatea pe care o va consuma. Autorităţile speră că vor găsi înţelegere şi sprijin pentru concretizarea demersului privind potabilizarea apei. În altă ordine de idei, s-a realizat cu fonduri de la bugetul local şi aducţiunea de apă la Piatra şi Teceu Mic, lucrările având un stadiu de execuţie de 75%. Mai este nevoie de realizarea captărilor din Valea Şugătag şi astfel reţeaua va putea fi pusă în funcţiune./InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/remeti-apa-de-la-robinete-nu-este-potabila

Teme de mediu

Modificările Codului silvic nemulțumește opoziția și pe... americani

Deși era programat să intre în plenul Camerei Deputaților de marți, proiectul de lege privind modificările aduse Codului Silvic a fost dezbătut doar de deputații din comisia de mediu și cea de agricultură și a primit aviz faborabil. Același proiect de act normativ a trecut miercuri de Senat cu 92 de voturi “pentru”, fiind supus procedurii de urgență.

Adoptarea unui nou cod silvic, modificat din temelii după șase ani, a stârnit critici atât din partea opoziției, cât și din parte Camerei de Comerț Americane din România. Reprezentanții Camerei de Comerț Americane susțin că modificările pe care ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană, vrea să le aducă actualului Cod Silvic nu sunt gândite în așa manieră încât să poată descuraja defrișările ilegale. Principalele modificări care au dus la dezbateri intense se referă la excluderea din fondul forestier național a pășunilor împădurite, a perdelelor forestiere, a jnepenișurilor. În timp ce membrii opoziției și mediul de business american susțin că printr-o astfel de modificare se lasă o portiță pentru defrișări, fără a mai exista obligativitatea compensării suprafețelor scoase din fondul forestier, ministrul de resort insistă asupra faptului că a fost eliminată doar dubla definire. Potrivit Doinei Pană, este suficient ca cele trei categorii de terenuri să fie in-cluse în categoria de păduri, nu și în fondul forestier național.

Pășunile împădurite și perdelele forestiere trebuie să rămână în fondul forestier național

Contactat telefonic, Vasile Colcear, directorul Direcției Silvice Sălaj este parțial de acord cu ministrul Doina Pană (doar fac parte din același partid PSD, și apoi nu se cade să-ți contrazici propriul ministru). Este de acord însă doar în privința jnepenișurilor (brazi pitici care cresc la altitudine de peste 1.800 de metri). Colcear nu vede logica scoaterii pășunilor împădurite din fondul forestier național, mai ales că “Sălajul are sute de hectare de pășuni care cu timpul au devenit adevărate păduri”. “În ceea ce privește perdelele forestiere ele nu pot fi incluse în categoria de păduri, ci trebuie să rămână în fondul forestier național, mai ales că în ultimii ani perdelele forestiere au cam dispărut”, este de părere Colcear.

Împădurim tot mai puțin

O altă modificare sensibilă sesizată de opoziție și de americani este și cea prin care România se angajează să împădurească doar un milion de hectare până în 2030. Adică jumătate față de actualele prevederi din Codul silvic. Să nu uităm că un raport al Curții de Conturi arată că în România au fost defrișate cinci milioane de hectare de pădure Dacă o ținem tot așa și dăm curs actelor legislative care încurajează tăierile ilegale de lemne, să nu ne mai mirăm de ce avem inundații. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/modificrile-codului-silvic-nemulumete-opoziia-i-pe-americani-a-41945