Cod-f-pc-4 revista presei 4 aprilie 2013 cuprins

MEDIU – ANALIZE – Efectele deversarii apelor de mina in raul Baita au avut doar un impact local

Rezultatele probelor de apa recoltate ieri, 2 aprilie in urma deversarii apelor de mina in raul Baita au indicat ca nu a fost vorba despre un impact de mediu major. Fenomenul a avut doar “un caracter limitat si efect local doar pe raul Baita”, au concluzionat specialistii. Nu s-a produs mortalitate piscicola si nu a avut efect transfrontalier. Angajatii operatorului statiei de tratare a apei au efectuat lucrari pentru decolmatarea canalului de aductiune. Probele de apa recoltate din paraul Valea Rosie, raurile Baita, Lapus si Somes au fost analizate in laboratorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures. Rezultatele au aratat ca apa paraului Valea Rosie si a raului Baita „se incadreaza in parametrii de calitate” specifici acestor cursuri de apa. Conform purtatorului de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures (CJSU), Dan Buca, “fenomenul deversarii accidentale a fost generat din cauza precipitatiilor substantiale, scurgeri de apa pe rauri si afluenti, specific situatiilor de ape mari si de structurile geologice din perimetrul minier subteran in care prin infiltratii s-au produs acumulari de apa pluviala in spatele unor materiale rezultate din prabusiri interne ale galeriilor”. 

Dimineata, pe tunelul de debusare se evacua pe canalul de aductiune o cantitate de apa (volum de apa care curge zilnic pe canal si care era preluat de statia de tratare a apei.), iar apa Vaii Rosii si a Vaii Baita era de culoare galbuie, asociata cu culoarea rezultata din turbiditatea apei in conditii de precipitatii. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/80565/MEDIU-ANALIZE-Efectele-deversarii-apelor-de-mina-in-raul-Baita-au-avut-doar-un-impact-local-

/InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/urmare-deversari-baita-analizele-probelor-de-apa-recoltate-arata-ca-valea-rosie-si-raul-baita-se-incadreaza-in

/CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/deversari-ape-mina-valea-rosie-si-raul-baita-nu-sunt-poluate-1238355

/ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/valea-rosie-si-raul-baita-in-parametrii-de-calitate/

/Glasul Maramuresului,

http://www.glasul.ro/main.phpshow=12&lang=ro&name=#Apa_de_mina_deversata_accidental_in_raul_Baita

Teme similare

Primăria Maieru curăţă malurile Someşului şi Anieşului cu ajutorul deţinuţilor

În aceste zile, administraţia comunei Maieru a început acţiunile de igienizare a malurile cursurilor de apă de pe raza localităţii. Potrivit primarului Vasile Dumitru, în această curăţenie de primăvară sunt angrenaţi deţinuţi de la Penitenciarul Bistriţa, acţiune derulată în baza unui contract de prestări servicii. „Salubrizarea a început de joia trecută şi ea va continua atât pe Someş, cât şi pe Valea Anieşului”, a făcut cunoscut edilul măierean. Nu este prima dată când o localitate de pe Valea Someşului Superior apelează la munca deţinuţilor pentru igienizarea cursurilor de apă, drumul fiind deschis de comuna Rodna în toamna anului 2011./Mesagerul, http://www.mesagerul.ro/

/Bistriteanul,http://www.bistriteanul.ro/valea-somesului-si-aniesului-scapa-de-gunoaie-cu-ajutorul-detinutilor-de-la-penitenciarul-bistrita-1364989137319.ht

3 Aprilie 2013 - Cod galben de ploi insotite de tunete si fulgere in Salaj

Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a anuntat pentru astazi cod galben de ploi, posibil incarcate de descarcari electrice si intensificari temporare ale vantului pentru mai multe judete din vestul Romaniei printre care si judetul Salaj. Atentionarea de cod galben de ploi va incepe azi la ora 09,00 si va tine pana maine la ora 09,00. In Oltenia, vestul Transilvaniei si Maramures, cantitatile de apa vor cumula local peste 25 de litri pe metru patrat, iar in zona Carpatilor Meridionali se vor depasi 60 - 70 de litri pe metru patrat.

Conform ANM vremea se mentine asa pana spre sfarsitul saptamanii cand vom avea putin soare cu ma-xime de pana la 10 grade./Graiul Salajului,

http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=34496

Teme de mediu

Activitatea Romaltyn, o prioritate pentru Garda de Mediu

Încercând să afle răspunsuri la o parte dintre problemele actuale ale Maramureşului privind protecţia mediului, "Graiul Maramureşului" a realizat un interviu cu noul comisar şef al Gărzii de Mediu Maramureş, Ioan ŞTREMPEL. Redăm în continuare câteva dintre întrebările adresate, cu răspunsurile aferente. Chiar dacă activitatea Romaltyn e sistată, se fac controale

Reporter: Cum trataţi problema Romaltyn, în cazul în care societatea îşi va relua activitatea?

Ioan ŞTREMPEL: Ca urmare a procesului tehnologic folosit în extragerea metalelor preţioase, SC Romaltyn Mining SRL este clasificat ca obiectiv cu impact major asupra mediului şi reprezintă o prioritate pentru activitatea instituţiei noastre. Activitatea desfăşurată intră sub incidenţa Directivei IPPC, a Directivei Seveso II şi a Directivei privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă. Controalele efectuate în perioada de funcţionare se planifică în conformitate cu prevederile legislaţiei româneşti care transpune aceste directive, urmând ca în perioada de funcţionare să se efectueze minim 3 controale planificate pe an. În prezent, deşi activitatea este sistată, se desfăşoară controale în vederea verificării modului de menţinere în siguranţă a instalaţiilor pe care le deţine şi a modului de execuţie a lucrărilor, care să asigure conformarea cu prevederile BAT.

NUP pentru investitorii de la Repedea-Poieni

R.: Ce noutăţi aveţi în ceea ce priveşte depozitele de steril radioactiv de la Repedea, care expun populaţia riscului iradierii?

I.Ş.: Pentru nerespectarea Acordului de Mediu privind lucrările de închidere şi ecologizare în perimetrul de cercetare geologică Repedea-Poieni, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Maramureş a depus un denunţ penal, care a fost soluţionat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus cu Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale împotriva titularului investiţiei şi a constructorului lucrărilor. 

R.: Parcurile fotovoltaice şi microcentralele sunt producătoare de "energie verde". Totuşi, adesea construcţia şi funcţionarea lor exercită un impact negativ asupra mediului. Cum tratează Garda de Mediu Maramureş această problemă?

I.Ş.: În anul 2012 s-au efectuat controale de către Comisariatul Judeţean Maramureş la 7 agenţi economici în 20 de puncte de lucru de pe raza judeţului Maramureş, cu obiect de activitate - COD 3511 - producţia de energie electrică. Nu au fost identificate nereguli privind proiectele avizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş. În anul 2012 nu au fost aplicate sancţiuni contravenţionale de către comisarii Comisariatului Judeţean Maramureş al GNM în urma controalelor efectuate în acest sector.

Arealele contaminate istoric - punctele critice în Maramureş

R.: Care sunt zonele de risc şi punctele critice privind poluarea mediului în judeţul Maramureş?

I.Ş.: La nivelul judeţului Maramureş, punctele critice în ceea ce priveşte poluarea mediului sunt considerate arealele contaminate istoric. Zonele de risc din judeţul Maramureş sunt inventariate prin Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, condus de prefectul judeţului. Secretariatul Tehnic al acestui comitet este la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti". Zonele critice şi sista siturilor contaminate sunt publicate pe pagina web a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş, secţiunea sol/subsol.

Apele de la Mina Şuior nu au poluat râul Săsar

R.: Ce măsuri a luat Garda de Mediu în cazul poluării râului Săsar cu apă de mină şi al poluării aerului la Şomcuta Mare cu particule de rumeguş?

I.Ş.: În ceea ce priveşte râul Săsar, vorbim de o poluare accidentală provocată de apele de mină de la Mina Şuior. Fenomenul a fost generat de o prăbuşire locală în subteran, cu acumulare de apă, ceea ce a dus la disclocarea în aval a unui volum de apă cantitativ mai mare decât cel obişnuit. Apa deversată a antrenat depunerile existente în tunel, fapt care a determinat schimbarea coloristicii apei. Precizăm că apa provenea din infiltraţiile pluviale şi topirea zăpezii, care în perioada revărsării a spălat sedimente. În acest caz, s-au luat măsuri de intervenţie specifice  pentru a limita deversarea apei în râul Săsar. De asemenea,au fost luate probe de apă pentru a fi analizate în laboratorul SGA. În urma analizelor probelor recoltate, s-a constatat că valorile indicatorilor fizico-chimici se încadrau în parametrii de calitate normali, caracteristicile chimice ale apei nefiind modificate. Menţionăm că activitatea de extragere a minereurilor a fost sistată la sfârşitul anului 2006, iar orizonturile inferioare ale minelor au fost inundate, astfel că de pe galeriile de costă ies la suprafaţă ape de exfiltraţie. Pentru toate aceste mine există proiecte (Plan de închidere a minelor PIA) în care sunt prevăzute staţii de epurare a apelor de mină (Baia Sprie, Cavnic, Băiuţ, Săsar, Herja, Borşa). 

Rezultate ale controalelor privind poluarea cu rumeguş şi a aerului

I.Ş.: Referitor la sesizarea privind emisii necontrolate de praf de lemn şi rumeguş de la SC Bamgarden SRL Şomcuta Mare, vă comunicăm că în urma controlului realizat la începutul anului 2013 nu s-au constatat neconformităţi în funcţionarea instalaţiei şi nici nu am avut sesizări în acest sens în perioada 2012-2013. Pentru clarificarea situaţiei, se va realiza un control imediat ce condiţiile meteo (timp uscat 2-3 zile) vor fi favorabile, pentru a identifica sursele respectivelor emisii necontrolate.

Referitor la aspectele privind poluarea aerului de către societatea Cetina SRL din Baia Mare, în urma controlului realizat în iunie 2012 s-au constatat următoarele aspecte: la data controlului, societatea era în procedură de insolvenţă şi, de asemenea, în procedură de reglementare la APM Maramureş, în vederea reînnoirii autorizaţiei de mediu. Întrucât capacitatea de producţie, respectiv activităţile de abatorizare erau reduse la -50% faţă de normal, nu s-au constatat neconformităţi în ceea ce priveşte factorul de mediu aer, iar spaţia de preepurare a societăţii era în funcţiune.
Menţionăm faptul că în anul 2012 nu am avut sesizări scrise şi înregistrate la Garda Naţională de Mediu - CJ Maramureş, referitor la aceste aspecte./Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=17477:activitatea-romaltyn-o-prioritate-pentru-garda-de-mediu&catid=2:actualitate&Itemid=2

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ