Cod-f-pc-4 revista presei

Teme de mediu

Reprezentanții Ministerului Mediului au intrat în grota cu probleme de pe autostradă.Nu s-au găsit lilieci, dar totuși, mai trebuie niște avize!

Misterul grotei cu lilieci de la Şoimuş, care împiedică desfăşurarea lucrărilor la Autostrada Lugoj – Deva, pare că a fost dezlegat. Ieri, directorul Direcţiei de Biodiversitate din Ministerul Mediului, Adi Croitoru (în foto), a venit la locul cu pricina şi a intrat personal în peşteră pentru a vedea cu proprii ei ochi dacă mamiferele îşi au sau nu habitatul în acel loc. Soluţia găsită a părut a fi extrem de simplă. Asta, după ce, de aproape doi ani, factorii implicaţi în respectiva problemă au dat-o din colţ în colţ, lăsând impresia că existenţa peşterii, considerată iniţial ca fiind antropică, este un obstacol de netrecut. Prin urmare, nici proiectul autostrăzii nu ar mai fi putut continua. Grota este situată în peretele unui deal de pe marginea drumului Deva – Brad, în zona comunei Şoimuş. A fost desemnată „peşteră”. Înainte de a intra în grotă, reprezentanta Ministerului Mediului, Adi Croitoru, a relatat, pe scurt, „povestea peşterii”. În urmă cu doi ani, constructorul a anunţat CNAIR că în calea construirii autostrăzii se află o „peşteră”, iar CNAIR s-a adresat Comisiei Naţionale de Speologie, care, la rândul ei, a desemnat-o ca fiind „peşteră”. De la acel moment a pornit scandalul, fiind vorba despre un presupus habitat populat de o specie de mamifere protejate prin lege. Nimeni nu a ştiut să dea sau nu şi-a asumat o soluţie la această problemă. Iniţial, Ministerul Mediului a acceptat varianta relocării liliecilor, dacă ei existau, într-o peşteră care urma să fie construită. Acum, planurile au luat o altă turnură. „În cazul în care nu sunt lilieci, cu siguranţă nu avem ce discuta. În cazul în care sunt lilieci, noi am pregătit un ordin de relocare, pentru că aşa este procedura noastră, fiind o specie protejată. Aceşti lilieci, după ce primim avizul Academiei Române, îi vom muta într-o altă peşteră, în condiţii similare. Colegii au spus că au găsit între unul şi 10 indivizi, prin monitorizări. Eu voiam ca, în momentul în care intrăm aici, să văd şi cantitatea de guano. Eu am venit să protejez specia, în cazul în care există şi să relochez liliecii. Şi, dacă nu există, vă spun cu subiect şi predicat că nu există şi închidem acest subiect şi autostrada se poate construi liniştită”, a declarat Adi Croitoru, înainte de a intra în peşteră. Au lărgit gura peşterii. Pentru ca reprezentanţii Ministerului Mediului să poată pătrunde în grotă a fost nevoie de o lărgire a gurii de intrare. „Uşa” peşterii avea sub 50 de centimetri în diametru şi nu permitea accesul în interior. După ce s-au chinuit să intre în peşteră din diferite poziţii, au apelat la trei angajaţi ai constructorului de la autostradă, care, cu târnăcoape şi lopeţi au lărgit gaura. Cercetările oficialilor de la Ministerul Mediului au durat mai multe minute. La ieşire, răspunsul lor nu a fost unul ferm. Aceştia au arătat că nu au găsit lilieci şi nici semne vizibile că mamiferele ar fi populat grota, păstrând o oarecare rezervă. „Pare a fi un habitat şi este posibil să fie lilieci. Nu putem spune cu certitudine. Şi atunci când nu putem spune cu certitudine, nu putem nici să considerăm că nu există”, a declarat Adi Croitoru. Aceasta a mai adăugat că soluţia care va fi adoptată va împăca toate părţile. În cazul în care, pe perioada lucrărilor vor fi descoperiţi lilieci, aceştia vor fi relocaţi de către constructor. Locul în care mamiferele ar putea fi duse a fost stabilit tot ieri: Peştera de la Romaneşti. Dar, până se va ajunge aici, este nevoie ca mai multe instituţii să avizeze această decizie, printre care Academia Română şi Ministerul Mediului. Proceduri care nu au o durată precisă în timp. Grota cercetată ieri de reprezentanţii Ministerului Mediului se află în perimetrul Lotului IV din Autostrada Lugoj – Deva, delimitat de localităţile Ilia şi Şoimuş, cu o lungime de 22 de kilometri. Lucrările la acest segment sunt întârziate. Conform datelor de pe site-ul CNAIR, lucrările au început în noiembrie 2013 şi aveau termen de finalizare mai 2016. Valoarea contractului este de peste 419 milioane de lei, lucrările fiind realizate de asocierea de firme Tehnostrade SRL şi Spedition UMB. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/reprezentantii-ministerului-mediului-au-intrat-in-grota-cu-probleme-de-la-autostrada-nu-s-au-gasit-lilieci-dar-totusi-mai-trebuie-niste-avize/

Caracatiței verzi i se scurtează tentaculele! (V)

O societate comercială din Harghita a pus stăpânire pe județul Mureș. Ar fi interesant de văzut documentația depusă de Direcția Silvică Mureș, pentru administrarea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior, „cu includerea Sitului Natura 2000 SCI Călimani-Gurghiu și SPA Depresiunea și Munții Giurgeului", care a avut consultanță de specialitate din partea APM Mureș. Atât a fost de ,,bine" întocmită documentația Direcției Silvice Mureș, cu consultanța specialiștilor de la APM Mureș, încât la un capitol important, care a înclinat balanța în favoarea S. C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A., a primit un punctaj incredibil ,,0". Oare de ce s-a primit acest punctaj? În consecință, Ministerul Mediului încheie cu dr. ing. Melles Elõd și societatea pe care o conduce Contractul de administrare nr. 6/18.03.2010, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Practic, au intrat pe mâna celor de la Gheorgheni toate proprietățile particulare din cele patru comune mureșene, plus 136.000 de hectare de pădure din județul Mureș, proprietate a statului român, în mare parte revendicată de urmașii și așa-zișii urmași ai celor enunțați mai sus. Văzându-se stăpân pe această suprafață imensă, dr. ing. Melles Elõd a început să perceapă oamenilor taxe pe proprietățile lor, a început să emită avize de mediu pentru documentații în arii protejate, fără nicio acoperire legală, fără aprobarea Consiliului Științific și a Consiliului Consultativ, victimă căzându-i chiar Direcția Silvică Mureș, care nu mai putea să facă nicio mișcare fără acordul celor de la Gheorgheni. Mai mult, acele taxe au fost încasate în afara cadrului legal, anterior publicării OM NR. 1142/23.07.2010 și după data publicării, deoarece acest act normativ prevede în cadrul metodologiei de la art. 2 că acest sistem de tarife se poate institui potrivit Planului de Management și Regulamentului, avizate, care trebuiau elaborate în maximum doi ani de la semnarea Contractului de administrare, conform OUG nr. 57/2007, stipulări nerespectate. Nemulțumirile cetățenilor s-au amplificat, deoarece cei de la Gheorgheni le percepeau și le percep taxe cuprinse între 300 și 900 de lei pentru proiecte minore, cum ar fi: anexe gospodărești, coteț de porci, wc-uri etc., în timp ce Agenția de Protecție a Mediului Mureș, instituție a statului român, percepea pentru aceleași avize doar 100 de lei! Mecanismul era următorul. Cetățeanul dorea să-și facă o construcție. Solicita la APM Mureș aviz de mediu. Aceasta nu îl emitea, până când solicitantul nu aducea dovada achitării analizei documentației în ariile naturale protejate, de la Administrația Parcului, de la Gheorgheni. Anumite solicitări privind eliberarea avizului de mediu pe raza Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și a Sitului Natura 2000 se loveau de refuzul lui Meles Elõd, doar fiindcă unele persoane care solicitau aceste avize de mediu sau anumite proiecte făceau parte din categoria celor care încurcau planurile lui și ale susținătorilor amintiți. Mai amintim că, după semnarea Contractului de administrare nr.6/18.03.2010, cei de la Gheorgheni au prezentat componența Consiliului Științific al Administrației Parcului Natural Defileul Mureșului Superior. Iată câțiva membri ai Consiliului Științific: dr. ing. Abran Peter - APM Mureș, ing. Both Jozsef - APM Harghita, dr. ing. Melles Elõd - SCOS de Regim Gheorgheni S.A., ing. Cenger Călin - APM Mureș, ing. Mihul Maria - WWF România, Papp Tamas - Grupul Milvus, ing. Pop Sorin - Direcția Silvică Mureș, ing. Korpos Attila - director al APNDMS Gheorgheni, Oroian Silvia - Facultatea de Farmacie Târgu-Mureș. Această Administrație, numită, pe scurt APN DMS, a constituit-o dr. ing. Meles Elöd, ca o subunitate a S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, subordonată acestuia, și nu ca o administrație distinctă, cu personalitate juridică proprie, subordonată Agenției Naționale de Protecția Mediului, așa cum prevăd reglementările OUG nr. 57/2007. Cu alte cuvinte, în loc ca Ministerul Mediului, prin structurile sale, să controleze Administrația Parcului Natural Defileul Mureșului Superior, privind legalitatea actelor emise de aceasta, privind respectarea sau nerespectarea angajamentelor asumate prin Contractul de administrare, privind legalitatea amenzilor instituite de aceasta, Administrația (APNDMS) este controlată de creatorul și stăpânul ei, dr. ing. Melles Elõd, administratorul S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA. Un lucru foarte important de menționat este faptul că, în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr.49/2011, Administrația Parcului Natural Defileul Mureșului Superior, este obligată să aibă, în afară de Consiliul Științific, și un Consiliu Consultativ, compus din reprezentanți ai Parcului, ai mediului, ai administrațiilor locale și ai administratorilor sau proprietarilor de terenuri. Din păcate, din acest Consiliu Consultativ se pare că nu fac parte nici-unul din primarii comunelor din Parc și nici un reprezentant al proprietarilor, deși aceștia au incluse suprafețele proprietăților în pro-cent de sută la sută în perimetrul Parcului! Un fapt incredibil este că acest Consiliu Consultativ a fost constituit printr-un ordin de ministru nr. 1853/01.11.2010, semnat de ministrul Mediului Lászlo Borbely, nepublicat niciodată în Monitorul Oficial al României! Acest Consiliu Consultativ, creat prin acest ordin al ministrului, a fost făcut la propunerea Administrației Parcului Natural defileul Mureșului Superior, deși aceasta n-a existat și nici nu există ca persoană juridică. Cum a emis ministrul Mediului un ordin cuiva care nu există juridic?! Atât documentația științifică prin care s-a declarat Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, cât și componența Consiliului Științific, au fost trimise Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, din cadrul Academiei Române, spre avizare. În baza avizelor primite nr.1098/CJ/25.04.2006 și nr. B 1.752/04.04.2006 „protectorii naturii" se justifică, netemeinic, că Parcul este legal constituit, având avizul Academiei Române, neexistând, până în momentul actual, studii științifice care să combată studiile avizate de Academia Română. Se pare că și Academia Română a fost dusă în eroare prin studiile prezentate spre avizare, de către elaboratorii acestora, deoarece aceste studii pe hârtie nu corespund cu realitatea din teren. Ne punem întrebarea: care sunt speciile rare protejate, cele din curțile oamenilor din perimetrul Parcului, adică găinile, porcii și vacile, sau cele care sunt în pădurile lăsate în afara perimetrului Parcului, revendicate de urmași și așa-ziși urmași ai foștilor grofi unguri, adevăratele habitate fiind în intravilanul localităților sau în păduri?! La finele anului 2012, ministrul Mediului, Lászlo Borbely, în baza unui act adițional la Contractul nr.6/2010, i-a mai făcut cadou lui Meles Elõd aproximativ 30.000 de hectare de pădure din județul Mureș. S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, pe baza acestor arii naturale protejate, înființate în anul 2007, fără niciun fel de înștiințare sau consultare a proprietarilor, ajutat de către susținători importanți, a obținut în anul 2012 un Proiect în valoare de 2,5 miloane euro, finanțat din fonduri europene, intitulat „Managementul integrat al Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și al ariilor protejate anexe", deși aceștia aveau obligația, asumată prin Contract, să realizeze Planul de management al Parcului până în anul 2012. Tot în perioada 2010-2012, APM Mureș în parteneriat cu Direcția Silvică Mureș au implementat un proiect finanțat prin Programul LIFE+ al Comisiei Europene, intitulat „Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu". Valoarea acestuia este de 941.620 de euro, din care contribuția Comisiei Europene a fost de 705.744 de euro (74,95%), iar restul a fost asigurat din bugetul Ministerului Mediului și Pădurilor. Prin acest Proiect s-a urmărit reconstrucția habitatelor din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu. A.P.M. Mureș a susținut faptul că, cu acești bani a făcut reconstrucție ecologică a tufărișurilor de jneapăn și bujori de munte, a reabilitat pajiștile alpine din Călimani, a refăcut habitatul pădurilor aluviale în Defileul Mureșului Superior (în Parcul Natural administrat de cei de la Gheorgheni), care au dat aviz pentru acest proiect european. Acest Proiect s-a lansat oficial, cu mult fast, printre cei prezenți la lansare fiind și ministrul Mediului, Lászlo Borbely, foști sau actuali parlamentari, dr. ing. Melles Elõd, și alții, susținători ai protecției naturii. Deși Agenția de Protecție a Mediului Mureș afirmă, prin adresa nr. 2621/16.04.2013, că proprietarii ar fi primit compensații de 300 de euro/hectar/an, banii nu au ajuns în buzunarele sau conturile acestora, fiind canalizați pe proiecte care nu au dezvoltat zona sub niciun fel. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/98501/61/CARACATI-EI-VERZI-I-SE-SCURTEAZa-TENTACULELE-V-O-societate-comerciala-din-Harghita-a-pus-stapanire-pe-jude-ul-Mure