Cod-f-pc-4 revista presei

Afaceri în paradis. Opt ani de proces cu firma Schweighofer luând Retezatul la ras

Maria Kendeffy, bătrâna din Austria care a dobândit domeniul din Retezat, a murit într-un azil din Viena, administrat de Ordinul Maltez. Femeia nu mai avea discernământ de multişor (sunt informaţii că ar fi vorba de vreo 30 de ani) şi fusese pusă sub interdicţie, nemaifiind capabilă să ia decizii pentru sine. Comisia Rogatorie încuviinţată de Judecătoria Haţeg nu stabilise cu precizie data de la care a început interdicţia, motiv pentru care reprezentanţii Academiei Române ceruseră completarea informaţiilor. Procesul e de aproape opt ani la instanţa de fond şi nu sunt semne că s-ar încheia prea curând. Între timp au apărut noi informaţii despre felul în care firma austriacului Schweighofer ia Retezatul “la ras” Colegii de la Centrul de Investigaţii Media (CIM) au prezentat într-o anchetă recentă cum au fost tăiate “la ras” o mare parte din pădurile domeniului din Retezat de firma austriacului Schweighofer. (http://www.investigatiimedia.ro/investigatii/retezat-de-schweighofer). La Judecătoria Haţeg procesul, început 18 decembrie 2009 continuă cu un nou termen pentru data de 6 septembrie 2017. Aşadar, după aproape opt ani de judecată, cauza nu a depăşit instanţa de fond. Opt ani la instanţa de fond. Pretinsa noră a grofului Gabor Kendeffy a decedat în spitalul-azil administrat de Ordinul Maltez la data de 7 aprilie 2017. La termenul din iunie, magistratul Judecătoriei Haţeg a luat act de decesul pârâtei şi a dispus: “Prorogă punerea în discuţie a obiecţiunilor formulate de către Statul român. Emite adresă către av. Majay Laszlo cu solicitarea de a depune diligenţe în vederea obţinerii certificatului european de moştenitor în ceea ce priveşte prezumtivii moştenitori ai defunctei Kendeffy Maria. Încuviinţează solicitările Academiei Române şi emite adresă către expert Gavrilescu Gheorghe Marius pentru a răspunde la acestea, fiind comunicate şi obiecţiunile formulate de Statul român, pentru a le avea în vedere, acestea urmând a fi puse în discuţie la următorul termen de judecată”, se arată în soluţia pe scurt. Termenul  următor (19 iulie) s-a lăsat cu o amânare şi astfel procesul a mai prin o vacanţă judecătorească. Altă Mărie cu aceeaşi pălărie. Jurnaliştii Centrului de Investigaţii Media (CIM) au reuşit să dezlege misterul Mariei Kendeffy de cetăţenie belgiană care a dobândit jumătate din domeniul Retezatului fără să fi cerut vreodată ceva statului român şi fără să fi fost împroprietărită de Comisia judeţean de reconstituire a dreptului de proprietate. Potrivit jurnaliştilor CIM, Maria Kendeffy din Belgia ar fi o nepoată de-a Mariei Kendeffy cea din Austria, iar cele două ar fi căzut de acord să împartă averea, dobândită iniţial în întregime de bătrâna din Austria şi de fiica ei Elisabeth Pongracz. Din dosarul retrocedării reiese că Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939 la Oradea. După ce au primit muntele, „moştenitoarele” au înfiinţat o firmă, SC Rotunda SRL, în care a fost introdus Domeniul Kendeffy ca aport de capital social în natură, evaluat la 77.749.000 lei (peste 15 de milioane de euro). Jumătate din părţile sociale ale firmei Rotunda SRL aparţin Mariei Kendeffy, dar patroana are cu totul alte date de identitate comparativ cu moştenitoarea. În Registrul Comerţului, Maria Kendeffy apare ca fiind cetăţean belgian şi s-a născut la Budapesta în 24 decembrie 1934. Maria Kendeffy a murit, trăiască Kendeffy Maria. Potrivit investigaţiilor CIM, bătrâna din Austria ar fi cedat nepoatei din Belgia cu acelaşi nume, la început, doar partea de avere ce ţine de Primăria Petrila, puţin sub 800 de hectare de teren. “Recent devenită proprietar al Masivului Retezat, Maria Kendeffy, împreună cu o nepoată de unchi pe care, coincidență, o cheamă fix la fel, Maria Kendeffy (aceasta din urmă stabilită în Belgia, lângă Bruxelles), deschid în România o firmă: Belforest Explorer SRL. La vârsta de 87 de ani și câteva săptămâni, dintr-un azil-spital din Viena, Maria Kendeffy punea pe picioare, câteva mii de kilometri mai la est, în Harghita, o firmă ce avea capital social aproape 800 de hectare de pădure în Retezat. Valoarea nominală a părților sociale ale firmei era de peste două milioane de euro. Aventura bătrânei Maria Kendeffy în business-ul mare se termină după o lună și puțin. În virtutea rudeniei, în august îi cedează participația în Belforest Explorer SRL nepoatei sale și iese din firmă. După nici un an, în 7 iulie 2008, cealaltă Maria Kendeffy, din Belgia, rămasă asociat unic al societății, își vinde acțiunile către două companii din grupul Schweighofer. SPB Beteilingungsverwaltung și Schweighofer Liegenschaftsverwaltung Gesellshaft m.b.H. cumpără cu trei milioane de euro acțiunile de la Maria Kendeffy”, scriu jurnaliştii de la CIM (http://www.investigatiimedia.ro/investigatii/retezat-de-schweighofer). După aceea firmele Schweighofer iau Retezatul cu drujba “la ras”. Ulterior, belgianca Maria Kendeffy obţine şi jumătate din firma Rotunda SRL. În perioada acestor demersuri economice, bătrâna din Austria împroprietărită cu domeniul Retezat se afla, fără discernământ, într-un azil din Viena, acolo unde murise şi soţul ei în 1993. Dincolo de dubiile legate de autenticitatea moştenitorilor, există înscrisuri care vorbesc despre nelegalitate atribuirii domeniului Retezat. Acte de cetăţenie în fals. Instituţia Prefectului Hunedoara a admis, încă din 2013, că retrocedarea s-a făcut în condiţii dubioase. „Într-adevăr există suspiciuni de fraudă în cazul retrocedărilor din Masivul Retezat. Noi am declanşat verificări asupra felului în care au fost emise titlurile de proprietate, iar Ministerul Finanţelor intervine ca parte în procesul intentat de Academia Română, ca reprezentant al intereselor statului român. Mi se pare profund incorect felul în care a fost protejată proprietatea statului de către funcţionarii publici”, declara Vasilică Potecă, subprefectul judeţului Hunedoara de la acea vreme. Suspiciunile erau legate de cetăţeniei române a celor două austriece. Maria Kendeffy pretindea că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia Judeţeană şi a depus în acest sens un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Pe parcursul anului 2016, Direcţia Generală de Paşapoarte a emis un act prin care arată că pretinsele moştenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce intraseră în posesia celor 11.000 de hectare de teren din Retezat. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.

Ce cuprinde Domeniul Kendeffy. Moştenitorii familiei Kendeffy au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori, dar dregătorii Prefecturii au decis – caz unic în judeţul Hunedoara – să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire a dreptului de proprietate prin comisia judeţeană. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241, 73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/f-cat/afaceri-in-paradis-opt-ani-de-proces-cu-firma-schweighofer-luand-retezatul-la-ras/