Cod-f-pc-4 revista presei

Cate arii naturale a pierdut Romania. Topul celor mai afectate zone

Incet, dar sigur, ariile protejate din natura Romaniei sunt inghitite de betoanele civilizatiei, de proiectele diverselor companii sau chiar de transformarea lor in spatii rezidentiale. Numai de cand a inceput criza si pana in prezent au disparut mii de hectare din zone naturale protejate. Econtext va prezinta un top sumbru: cate hectare au disparut in ultimii ani din diverse zone protejate. Mai precis, de cand a inceput criza (2008) si pana in prezent (finalul anului trecut). Ca in orice alt stat, si in Romania exista arii naturale protejate, fie ca sunt parcuri naturale, rezevatii stiintifice, monumente ale naturii, arii de protectie avifaunistica sau situri de importanta comunitara. Desigur, sunt si arii protejate a caror suprafata a crescut, dar sunt si altele in care suprafata s-a diminuat, iar unele scaderi sunt colosale!

Arii protejate

In total, am consemnat 12 zone care si-au diminuat suprafata in perioada mentionata. Acestea sunt: Parcul Natural Bucegi, muntii Piatra Craiului, Cozia, Muntii Macinului, Cheile Nerei, Semenic, Parcul national Ceahlau, Lunca Joasa a Prutului inferior, Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, Muntii Maramuresului, dar si rezervatiile stiintifice si monumentele naturale. De altfel, ultimele au suferit cele mai dureroase pierderi, de peste 350.000 de hectare! In total, cele 12 arii au pierdut circa 400.000 de hectare! Imens! Adica 4.000 de kilometri patrati. Cat suprafata unui judet cat Dambovita, Ialomita sau Galati! /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone/

/Ziare live, http://www.ziare-live.ro/stiri-naturalist-ecologic/603832/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone.html

/Ziua Veche, http://www.ziuaveche.ro/business-2/mediu/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone-190522.html

LIVE DEZBATERE HISTORIA, ORA 11.00 - Intre adevar si minciuna: Patrimoniul arheologic din Rosia Montana

Proiectul minier de exploatarea aurului de la Rosia Montana continua sa suscite dezbateri aprinse in societatea romaneasca. In ciuda faptului ca foarte multi arheologi si istorici s-au opus acordarii avizului de catre Ministerul Culturii, institutia a dat unda verde pentru desfasurarea proiectului. Unul dintre cei mai aprigi contestari ai avziului dat de Ministerul Culturii este reputatul arheolog Mircea Babes.

Profesorul universitar va fi invitatul lui Ion M. Ionita, astazi, incepand cu ora 11.00, la adevarul live. Vreme de 30 de ani, pana in 2007, Mircea Babaes a fost membru al Comisiei Nationale de Arheologie (CNA) si, in aceasta calitate, a participat la toate dezbaterile care priveau strategia dar si proiectele concrete ale cercetarii si protectiei monumentelor si siturilor arheologice din Romania. A fost singurul membru al CNA care in decembrie 2003 a votat impotriva descarcarii de sarcina arheologica a Masivului Carnic si a altor situri, care ar fi insemnat distrugerea celor mai valoroase urme ale mineritului roman de la Rosia Montana, anticul Alburnus Maior, prin implementarea proiectului de exploatare miniera. A aparat aceasta cauza in fata Curtii de Apel din Alba Iulia, care a anulat decizia CNA (iarna 2004), iar in august 2006 a depus la Ministerul Mediului o contestatie analizand in detaliu impactul dezastruos al proiectului minier asupra patrimoniului arheologic, asa cum rezulta din Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA). Cunoste noua documentatie depusa de RMGC la Ministerul Culturii in 2009, pe baza careia CNA si inspectoratul judetean de cultura Alba au emis in vara 2011 o noua decizie de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic. /Adevarul, http://adevarul.ro/cultura/istorie/rosia-montana-1_523bcf45c7b855ff56a33bb2/index.html

CORESPONDENŢĂ CE propune o nouă strategie pentru gestionarea durabilă a pădurilor în UE

Corespondentul AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Comisia Europeană (CE) a publicat vineri o nouă strategie pentru garantarea unei gestiuni durabile a pădurilor în statele UE, care riscă să fie afectate de cererea sporită de lemn şi de schimbările climatice, informează un comunicat al CE dat publicităţii vineri la Bruxelles. Bazat pe o abordare a pădurii în calitate atât de ecosistem, cât şi de nişă economică, noul cadrul de acţiune reactualizează un plan european care datează din 1998. Ca şi cel precedent, noul plan nu va fi unul constrângător pentru state dacă nu va exista un consens la nivelul blocului comunitar. Între timp, pădurile, care acoperă 40% din suprafaţa UE, au un rol tot mai accentuat în producţia energetică, furnizând 50% din energiile regenerabile, subliniază CE într-un comunicat. În 2020, biomasa, respectiv reziduurile utilizate pentru peleţi, ar urma să asigure astfel 42% din obiectivul de 20% energii regenerabile în consumul UE, conform proiecţiilor CE. Ameninţările reprezentate de schimbările climatice, incendii şi furtuni au sporit, în condiţiile în care pădurile sunt indispensabile pentru a absorbi gazele cu efect de seră.

'Pădurile sunt ecosisteme cheie, precum şi o sursă de bogăţie şi slujbe, cu condiţia ca ele să fie gestionate corect. Managementul sustenabil al pădurilor, asigurând protecţia acestora, este un pilon cheie al dezvoltării rurale şi unul dintre principiile noii Strategii pentru păduri', a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, citat într-un comunicat. CE propune ca statele să ajungă până în 2014 la un acord privind stabilirea unor criterii armonizate care să garanteze o exploatare durabilă a pădurilor şi mai buna lor protecţie. În materie financiară, executivul financiar propune utilizarea pentru păduri a unei părţi din fondurile afectate dezvoltării rurale şi pledează ca 'politicile forestiere naţionale să integreze politicile conexe ale UE' în materie de industrie, cercetare şi mediu. Strategia recomandă, de asemenea, încheierea unor acorduri comerciale pentru a facilita importul şi exportul produselor forestiere. Atât proprietarii, cât şi entităţile de stat sau private care exploatează pădurile Europei şi-au exprimat nerăbdarea în luna iulie din cauza întârzierii acestui plan-cadru. subliniind că se aşteaptă la o abordare 'coerentă'. Circa 60 din pădurile Europei sunt private, deţinute de circa 16 milioane de proprietari. Celelalte 40%, în special în zonele de sud şi sud-est ale continentului, sunt publice. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/224157-CORESPONDENT-CE-propune-o-noua-strategie-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-in-UE.html

/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/corespondenta-ce-propune-o-noua-strategie-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-in-ue-3031700.html