Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 1268. Girul posterior protestului sau scadenţei

Girul efectuat după protest sau după orice act similar, sau după expirarea termenului de prezentare a cecului are efectele unei cesiuni simple. Până la proba contrară, girul nedatat se consideră efectuat până la data protestului ori a oricărui act similar sau până la data expirării termenului de prezentare a cecului.
Girarea cecului poate fi efectuată doar în cadrul termenului de prezentare sau până la momentul înaintării protestului. Girul făcut fără a ţine cont de această regulă nu va produce efectele specifice lui. Efectele produse în respectivele cazuri vor fi absolut echivalente cu cele din cazul unei cesiuni ordinare (alin.4 art.1264). Acesta în cazul în care girul este datat. Dacă însă stipulaţiunea referitoare la data efectuării girului lipseşte, girul se va considera făcut până la data depunerii protestului sau expirării termenului de prezentare, până la proba contrarie. Dacă însă probele contrare lipsesc, prezumţia menţionată mai sus va fi considerată adevărată.

Trasul nu va răspunde pentru plata cecului, răspunderea aceasta revenind trăgătorului. Deşi trasul poate refuza plata cecului, beneficiarul nu are posibilitate de acţiune directă împotriva trasului, în virtutea calităţii de plătitor ce revine băncii. Constituirea de către trăgător a provizionului generează în sarcina băncii o obligaţie, dar numai faţă de trăgător, nu şi faţă de şirul de beneficiari eventuali, cu care nu are nici un raport juridic şi care, deci, nu pot chema banca în judecată.

Refuzul băncii de a plăti cecul poate avea ca raţiune prezentarea cecului cu întârziere, cu depăşirea termenelor legale.

Dacă cecul e prezentat la plată în termen şi este onorat, toţi obligaţii sunt eliberaţi de obligaţiile asumate. Însă, dacă cecul e prezentat în termen legal, iar trasul nu-l onorează, beneficiarul îşi poate exercita dreptul de regres împotriva diferiţilor semnatari (giranţi, avalişti). Regresul nu este posibil în cazul cecurilor barate cu clauza „neandosabil”, acestea purtând o singură semnătură.

Pentru exercitarea dreptului de regres e necesar ca posesorul cecului să facă dovada refuzului de plată prin unul dintre actele următoare: act notarial, declaraţia trasului etc.

Neplata cecului în termen dă dreptul beneficiarului sau reprezentantului legal al acestuia de a înainta un protest (un act notarial prin care se constată refuzul la plată).

Prin actul de protest, beneficiarul are dreptul să ceară persoanelor implicate în acest titlu suma neplătită şi dobânda legală calculată cu începere de la data prezentării, plus cheltuielile de protest. În schimbul plăţii efectuate, debitorul de regres are dreptul să ceară de la beneficiarul cecului predarea acestuia cu menţiunea „achitat”, împreună cu actul de protest.

Cu referire la termenul de prezentare a cecului, ţinem să menţionăm că se face distincţie între acestea şi termenul de valabilitate a cecului. Astfel, putem afirma că orice termen de prezentare nu poate nicidecum să depăşească pe cel de valabilitate; cel de valabilitate însă, poate să depăşească termenul de prezentare a cecului.

Legislaţia R. Moldova stabileşte că termenul de valabilitate a documentelor de decontare din ziua emiterii de către banca plătitoare este de 2 luni pentru cecul de decontare F6-cm şi de 2 ani pentru cecul din carnetul de cecuri (simplu şi cu limită de sumă). Termenul de prezentare a cecului din carnetul de cecuri cu limita de sumă de către beneficiarul de cec spre plată la Bancă este de 10 zile lucrătoare, ziua eliberării neluându-se ia în calcul. Cecul prezentat mai târziu de termenul stabilit nu se va primi spre executare. Termenul de prezentare a cecului din carnetul de cecuri de numerar este de 10 zile lucrătoare. Ziua emiterii nu se ia în calcul.

Girul efectuat după protest sau scadenţă va produce consecinţele pe care le-ar produce simpla cesiune. Data scadentă nu trebuie confundată cu cea a expirării termenului de valabilitate a cecului.

Articolul 1269. Deposedarea

Dacă cecul a ieşit din posesiunea unei persoane, noul lui deţinător este obligat să-l întoarcă doar dacă l-a primit prin rea-voinţă sau din culpă gravă.
Posesorul, dobânditorul de bună credinţă nu este ţinut să predea cecul în nici un caz. În cazul când posesorul a găsit cecul nominativ, deşi el nu e de rea credinţă, oricum nu-l va putea utiliza, trasul fiind obligat la tragerea cecului doar beneficiarului indicat şi nu oricărui prezentator. Însă este mai dificilă situaţia în care e vorba de găsirea unui cec la purtător sau unui cec girat în alb. În aceste din urmă cazuri trasul nu va putea refuza fără temeiuri justificative plata cecului chiar dacă dobânditorul e de rea credinţă.

Pentru evitarea circulaţiei involuntare a cecurilor s-au instituit multiple rigurozităţi specifice girului. Cu toate acestea, situaţiile ambigue totuşi nu sunt excluse, mai ales în cazurile cesiunii simple sau girului în alb.

Deposedarea presupune pierderea posesiei instrumentului de plată, dar nicidecum pierderea proprietăţii asupra lui şi drepturilor ce rezultă din cec.

Deposedarea involuntară prin furt, jaf, tâlhărie etc. şi pierdere, cât şi deposedarea voluntară, când titlul este înstrăinat prin abuz de încredere sau înşelăciune presupune obligaţia noului dobânditor de a întoarce instrumentul de plată.

În scopul excluderii pretenţiilor de restituire a titlului, dobânditorul e obligat să-şi dovedească posesia legitimă printr-un întreg şir de giruri.

Astfel, dacă dobândirii cecului îi este specifică buna credinţă, atunci dobânditorul nu va fi obligat în nici un caz la predarea cecului.

Dacă însă dobânditorul intră în posesia cecului cu rea credinţă sau prin culpă gravă, legea îl obligă pe acesta la predarea cecului adevăratului beneficiar. Reaua credinţă (voinţă) presupune că purtătorul titlului l-a dobândit ştiind cu certitudine că acel ce i l-a transferat nu avea dreptul de a dispune de el (de ex. prin procură).

Culpa gravă presupune situaţia în care dobânditorul ar fi trebuit să ştie, dând dovadă de un minim de diligenţă, că acela care i-a transmis titlul nu avea dreptul să dispună de el.

Menţionăm că este vorba de existenţa bunei credinţe sau a relei credinţe la momentul intrării în posesia instrumentului de plată.

Însă reaua credinţă va trebui să fie dovedită. Dacă se va face dovada relei credinţe, posesorul va trebui să predea titlul. Dacă plata s-a făcut deja în acel moment, dobânditorul de rea credinţă va fi obligat la restituirea sumei recepţionate ilegal. În nici un caz acţiunea nu va fi îndreptată împotriva trasului plătitor.