Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Art. 1276 Menţiunea „fără protest”

(1) Titularul cecului, girantul sau avalizatorul au dreptul, prin inserarea în cec a menţiunii „circulaţie fără întârziere”, „fără protest” sau a unei alte menţiuni similare, semnate de ei, să elibereze deţinătorii următori ai cecului de obligaţia întocmirii protestului sau oricărui alt act similar necesar realizării dreptului de regres. Dacă este inserată de trăgător, menţiunea respectivă este aplicabilă tuturor persoanelor care au semnat cecul, iar dacă este inserată de andosant sau avalizator, menţiunea este aplicabilă doar celor care au semnat-o.

(2) Menţiunea prevăzută la alin.(1) nu eliberează deţinătorii cecului de obligaţia de notificare.

(3) Dacă, în pofida menţiunii, deţinătorul cecului întocmeşte un protest sau un alt act similar, el suportă cheltuielile aferente.
Întocmirea protestului sau a oricărui act echivalent nu constituie decât o formalitate obligatorie pentru realizarea dreptului de regres al beneficiarului. Făcând abstracţie de ideea că orice menţiune suplimentară de pe cec se va considera nescrisă, ţinem să menţionăm existenţa excepţiilor. Astfel, în scopul derulării rapide a circulaţiei cecului şi a scutirii beneficiarului de obligaţia întocmirii protestului sau declaraţiei trasului în urma refuzului plăţii, trăgătorul poate chiar din start să indice în textul cecului menţiunea: „fără protest”, „circulaţie fără întârziere”, „fără cheltuieli” etc.

Este un avantaj al beneficiarului existenţa unei atare menţiuni, deşi nu s-ar putea considera drept avantaj neplata cecului.

Indiferent de durata de circulaţie a cecului şi de numărul posesorilor consecutivi, dacă menţiunile sus-numite sunt inserate chiar de trăgător, atunci oricare dintre giratari (căruia i-a refuzat plata trasului) îşi va putea realiza drepturile fără obligaţia întocmirii protestului sau alte acte similare. Deci, inserarea unei menţiuni de acest gen de către trăgător presupune eliberarea tuturor deţinătorilor cecului de acea obligaţie.

Există însă cazuri în care iniţiativa scutirii de asemenea obligaţie aparţine unuia dintre giranţi sau avalizatori, caz în care aceasta vizează doar pe cei care au calitatea de beneficiari ulteriori ai cecului. O condiţie suplimentară este ca aceştia din urmă să şi semneze sub acea menţiune în scopul beneficierii de o asemenea scutire.

Până la recepţionarea informaţiei privitoare la refuzul plăţii cecului de către persoana care a inclus menţiunea „fără protest” (sau alta similară) nu se va întocmi protestul şi nici un alt act similar. Însă la momentul recepţionării informaţiei de acest din urmă subiect al circulaţiei cecului (şi avalist, dacă există), acesta va informa pe alt girant (al său) sau pe trăgător, doar după îndeplinirea unor formalităţi (întocmirea protestului etc.). Obligaţia respectivă se impune a fi respectată deoarece trăgătorul sau alt subiect al circulaţiei girului (ce nu a semnat menţiunea de scutire de obligaţia întocmirii protestului) nu va recunoaşte drept veridică informaţia ţinând cont de nerespectarea condiţiilor de formă ale exercitării dreptului de regres.

(2) Includerea uneia dintre menţiunile numite la alin.(1) scuteşte pe beneficiar doar de obligaţia dresării unui protest sau a altui act similar pentru exercitarea dreptului de regres. Însă în nici unul dintre cazurile posibile beneficiarul nu va putea invoca neobligativitatea prezentării cecului la plată în termenul cuvenit sau informării contragenţilor săi despre refuzul trasului. Chiar şi în prezenţa menţiunilor „circulaţie fără întârziere”, „fără cheltuieli” beneficiarul tot va fi obligat ca în decurs de 4 zile să notifice despre neplată pe trăgător şi pe ultimul girant. Toate acestea în condiţiile respectării şi a termenului de prezentare a cecului spre plată. Dovada nerespectării termenelor se va face de persoana care invocă această circumstanţă.

La prezentarea cecului trasul va nota data prezentării de la care vor începe să se scurgă termenele de notificare.

(3) Includerea menţiunilor de la al.(1) are drept scop scutirea beneficiarului de respectarea unor formalităţi obligatorii în celelalte cazuri şi de suportarea cheltuielilor aferente exercitării dreptului de regres.

În lipsa unor atare menţiuni, prin întocmirea protestului, beneficiarul va putea cere nu doar suma cecului, ci în plus – dobânda legată şi cheltuielile aferente întocmirii actelor necesare.

Prin introducerea unei menţiuni similare cu: „fără protest”, persoana care o introduce (trăgător, girant, avalizator) scuteşte nu doar pe beneficiar de întocmirea protestului sau a altui act, ci se depistează şi intenţia lui de a nu suporta cheltuielile aferente protestului, care-i pot fi cerute pe cale de regres.

Beneficiarul, în cazul în care nu ţine cont de aceste condiţii şi totuşi dresează un protest sau un alt act similar, automat îşi impune suportarea cheltuielilor aferente din propriul buget, nefiind îndreptăţit să le ceară de la cei împotriva cărora se dresează protestul. Nu pot fi cerute aceste sume nici de la cei care nu au semnat menţiunea ce scuteşte de aceste obligaţiuni.

Articolul 1277. Răspunderea participanţilor la plăţile prin cec
(1) Toate persoanele obligate conform cecului sunt debitori solidari faţă de deţinătorul cecului şi faţă de orice persoană care a aplicat pe cec indicaţia de achitare a cecului, semnată de plătitor. Acţiunea iniţiată împotriva unei din persoanele obligate conform cecului nu constituie obstacol pentru iniţierea acţiunii contra celorlalţi debitori solidari.

(2) Titularul cecului poate cere persoanei împotriva căreia este intentată acţiunea judiciară achitarea:

a) valorii neplătite a cecului;

b) dobânzii de 6% pentru perioada de neplată;

c) cheltuielilor de întocmire a protestului sau a unui alt act similar, de expediere a notificărilor, altor cheltuieli aferente acţiunii judiciare.

(3) Persoana care a plătit cecul poate solicita celorlalţi debitori achitarea:

a) sumei pe care a plătit-o în contul cecului;

b) dobânzii de 6% pentru perioada ce s-a scurs din momentul efectuării plăţii;

c) cheltuielilor aferente plăţii cecului.

(4) Orice persoană faţă de care este intentată o acţiune de regres conform prevederilor alin.(1)-(3) poate pune plata cecului în funcţie de primirea, de la persoana care a adresat acţiunea de regres, a cecului cu protestul sau cu orice alt act similar (dacă este cazul) şi a confirmării scrise că a primit plata în contul cecului. Orice girant care a plătit cecul poate radia din cec girul său şi girurile ulterioare.

(5) Faţă de acţiunile judiciare intentate în vederea primirii sumelor indicate la alin.(2) şi (3) se aplică termenul de prescripţie de 6 luni. Întreruperea curgerii termenului de prescripţie se aplică doar faţă de persoana în a cărei privinţă există temeiuri pentru aceasta.
Spre deosebire de cazul cambiei, în care există obligaţi principali şi obligaţi subsidiari, în cazul cecului toţi semnatarii cecului îşi asumă în egală măsură obligaţia de plată a acestuia în virtutea refuzului trasului de a face. Astfel, punerea semnăturii de tragere iniţială, ulterior a unor semnături de gir şi aval, comportă din oticiu obligaţia subscriitorului de a garanta plata cecului în cazul refuzului trasului de a plăti cecul.

Semnatar al cecului, pe lângă trăgător, poate fi garantul şi avalistul.

Din obligaţia de notificare a semnatarilor cecului putem deduce importanţa acesteia: este absolut necesar ca fiecare persoană obligată prin cec să fie informată la timp în scopul de a avea oportunitatea executării obligaţiei anumite. De executarea obligaţiei sunt în egală măsură responsabili toţi giranţii, avaliştii şi trăgătorul. Fiecare dintre ei a transmis cecul în contul unei datorii faţă de deţinătorul ulterior al cecului, iar avalistul (dacă există) a semnat pentru a garanta executarea unei asemenea obligaţii. Astfel, deşi s-ar părea că singurul responsabil ar trebui să fie trăgătorul, totuşi fiece girant răspunde în faţa giratarului său, condiţie ce face firească solidaritatea debitorilor.

Fiecare dintre ei e obligat de plata întregii sume faţă de giratarul său, însă în faţa beneficiarului ei se află totuşi pe poziţii de egalitate, astfel încât oricare dintre ei poate să onoreze obligaţia fie parţial (în proporţia care-i revine), fie în integritate. Însă cert e faptul că până la momentul executării întregii obligaţii toţi debitorii rămân obligaţi.

În cazul executării obligaţiei de către un debitor, ceilalţi debitori nu sunt eliberaţi de răspundere decât faţă de beneficiar, debitorului ce a executat întreaga obligaţie datorându-i compensarea cheltuielilor suportate în favoarea lor, dacă nu se prevede altceva.

În cazul întârzierii informării ulterioare a debitorilor despre refuzul trasului de a plăti, solidaritatea nu se răsfrânge asupra acestei situaţii. Astfel, prejudiciile cauzate anume prin întârziere se vor repara doar de persoana culpabilă.

În virtutea solidarităţii debitorilor beneficiarul de cec poate să pretindă executarea obligaţiei, la latitudinea sa, de la oricare dintre debitori în parte sau în întregime. Din aceasta se poate deduce şi faptul, că deşi ar putea fi iniţiată o acţiune împotriva unui obligat prin cec, aceasta nu poate împiedica pe beneficiar să iniţieze o acţiune contra altor debitori solidari. Se va ţine însă cont de măsura în care a fost executată obligaţia de către un debitor sau altul, astfel încât beneficiarul să nu intre în posesia întregii sume de 2 sau mai multe ori, sau pur şi simplu în posesia unei sume mai mari ca întreaga sumă a cecului.

(2) Solidaritatea debitorilor presupune că fiecare dintre ei e obligat de plata parţială a cecului. Astfel, dacă se ajunge la situaţia în care în urma exercitării dreptului de regres pe calea întocmirii protestului beneficiarului îi sunt plătite doar câteva părţi din suma cecului, el poate iniţia o acţiune împotriva altui sau celorlalţi debitori în scopul obţinerii întregii sume ce-i aparţine. În cadrul acestor acţiuni beneficiarul va fi îndreptăţit ca, în virtutea prejudiciilor suferite de pe urma neplăţii şi cauzate drepturilor sale legitime, să ceară, printr-o nouă acţiune, dobânzi şi rambursarea cheltuielilor suportate, conexe cu neplata cecului.

În primul rând, de la debitorul împotriva căruia e intentată acţiunea se va putea cere doar suma neplătită, şi în nici un caz întreaga sumă a cecului. Respectându-se aceste prevederi se ajunge la situaţia în care beneficiarul nu poate să intre în posesia unei sume mai mari decât cea care i se cuvine de facto.

Însă în afară de suma neplătită a cecului, beneficiarul, este firesc să ceară compensarea cheltuielilor aferente intentării acţiunii. În această categorie de cheltuieli intră cele suportate la întocmirea protestului, obţinerea declaraţiei de refuz a trasului, informarea girantului etc. Însă rămâne la latitudinea beneficiarului includerea unor astfel de pretenţii. Tot la latitudinea acestuia este şi solicitarea cărorva dobânzi. Proporţia maximă a dobânzii o constituie 6%.

Aceasta se va calcula doar pentru suma neplătită a cecului şi începând din ziua obţinerii refuzului trasului sau întocmirii protestului.

Dovada sumelor cheltuite la întocmirea protestului şi altor acte similare, la notificare etc. se va face prin prezentarea bonurilor de plată respective.

(3) Solidaritatea debitorilor presupune, pe lângă faptul că ei toţi sunt obligaţi în aceeaşi măsură, şi faptul că unul dintre ei poate să execute întreaga prestaţie. În această din urmă situaţie debitorii sunt eliberaţi de obligaţiile lor doar vis-a-vis de beneficiarul cecului, însă de facto rămân a fi ţinuţi faţă de persoana ce a achitat cecul. Din acest motiv se va considera că aceşti debitori sunt în continuare obligaţi, în aceleaşi proporţii, doar că se substituie persoana creditorului. În calitate de creditor va apare ulterior persoana care a executat în întregime prestaţia. Aceasta va putea să ceară, pe lângă plata proporţiilor ce le revin din sumă celorlalţi debitori, şi cheltuielile aferente plăţii cecului, plus o dobândă la suma datorată. În proporţia ce revine fiecărui debitor din suma cecului se va adăuga şi o parte din cheltuielile ce au fost necesare la întocmirea protestului de către beneficiar etc., care i-au fost compensate acestuia din urmă de către persoana care a plătit în baza cecului.

Procedura de plată a cecului implică suportarea unor cheltuieli aferente stabilite prin lege. Astfel, la latitudinea sa, creditorul poate cere de la debitorii săi şi compensarea acestor cheltuieli, dovada cărora se va face, va putea să ceară şi plata unor dobânzi în proporţie maximă de 6% din suma datorată. Perioada pentru care se va calcula dobânda începe din ziua efectuării plăţii în contul cecului.

(4) Acţiunea de regres are drept scop obţinerea plăţii cecului în integritate de la debitorii solidari (atunci când există 2 sau mai mulţi). Acest rol revine, după cum este şi firesc, trăgătorului, tuturor giranţilor şi avaliştilor. Atunci când acţiunea de regres este îndreptată împotriva unui singur girant, acesta poate condiţiona plata cecului de îndeplinirea de către beneficiar a cărorva condiţii. Este aceeaşi situaţie când în calitate de persoane vizate în acţiunea de regres apar mai mulţi giranţi, avalişti şi trăgătorul, ei împreună fiind îndreptăţiţi să efectueze plata doar cu îndeplinirea unor condiţii certe de către beneficiar. Acţiunile la care ar putea fi obligat beneficiarul în schimbul plăţii cecului sunt expres indicate în alin.4 şi anume:

• 
  remiterea cecului;
  
• 
  remiterea protestului sau a altui act similar;
  
• 
  întocmirea unei confirmări scrise că beneficiarul a primit plata în contul cecului şi transmiterea ei persoanei (lor) nominalizate.
  

Acesta este, de fapt, un drept al persoanelor împotriva cărora e intentată acţiunea de regres, unul pe care ele pot să-l valorifice sau nu.

Scopul condiţionării plăţii cu realizarea acestor acţiuni este de a fi în siguranţă de la cererea repetată de a plăti în baza aceluiaşi cec şi de a deţine o dovadă a onorării obligaţiei.

S-ar putea ca aceste condiţii să nu fie cerute toate concomitent, fiind suficientă obţinerea doar a cecului cu protestul sau doar a confirmării că plata a fost efectuată. În cazul obţinerii cecului de către persoana împotriva căreia s-a intentat acţiunea de regres se prezumă executarea obligaţiei sale, caz în care nu e absolut necesară deţinerea şi a confirmării scrise că plata a fost efectuată.

Atunci când respectivele acţiuni sunt realizate de un girant, urmând ca ulterior cecul să fie încasat de la alţi giranţi în proporţia rămasă, o altă acţiune alternativă ce poate fi întreprinsă de acesta pentru a se exclude total din circuitul cecului este radierea propriului gir.

(5) Atunci când beneficiarului i se naşte dreptul de a intenta o acţiune judiciară în scopul obţinerii sumei / sumelor neplătite a cecului, a dobânzilor şi a celorlalte cheltuieli indicate la alin.2 şi 3 începe să curgă termenul de prescripţie. Conform alin. 5 în această situaţie se aplică termenul special de prescripţie de 6 luni.

Suspendarea termenului respectiv poate avea loc în cazurile prevăzute de C.C.; întreruperea cursului termenului respectiv presupune reînceperea calculării lui de la data întreruperii. Cazurile generale de întrerupere sunt aplicabile şi în cazurile cecului. Alin.5 stipulează suplimentar că întreruperea curgerii termenului de prescripţie se aplică doar faţă de persoana în a cărei privinţă există temeiuri pentru aceasta.