Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Ordonatorul – este, de regulă, cumpărătorul (importatorul) în contractul de vânzare-cumpărare şi este iniţiatorul raportului de Acreditiv Documentar. Acesta, fiind client al băncii emitente, ordonează acesteia deschiderea acreditivului documentar. În condiţiile expres indicate, în baza ordinului, va fi obligată la plata sumei indicate în acreditiv în schimbul prezentării documentelor menţionate în acreditiv.

Beneficiarul – vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare internaţională de mărfuri sau prestatorul de servicii din cadrul relaţiilor comerciale internaţionale. Este persoana în drept să i se plătească suma indicată în acreditivul documentar, fiind obligată la prezentarea la banca plătitoare a documentelor indicate în acreditiv. În cazul când este trăgătorul unor cambii, este în drept să ceară acceptarea şi plata acestora de către banca plătitoare din contul sumei ce se cuvine să o primească de la ordonator.

Banca emitentă – banca unul dintre clienţii căreia este ordonatorul şi căreia i se adresează acesta din urmă cu cererea de deschidere a acreditivului. În baza acesteia banca se angajează să acţioneze în strictă conformitate cu indicaţiile ordonatorului referitoare la derularea operaţiunii de Acreditiv Documentar. De multe ori plata sumei acreditivului documentar este efectuată chiar de banca emitentă însă în alte cazuri plata se efectuează indirect, în relaţia de acreditiv documentar angajându-se altă / alte bancă / bănci. În respectivele cazuri intervin băncile:

Banca notificatoare – are sarcina de a notifica pe beneficiar, la cererea băncii emitente, despre deschiderea acreditivului documentar;

Banca confirmatoare – aceasta, în schimbul unui comision suplimentar pentru confirmare, îşi asumă un angajament echivalent din toate punctele de vedere cu cel al băncii emitente. În acest caz între banca emitentă şi cea confirmatoare se stabileşte un raport de solidaritate vis-a-vis de plata sumei vizate în acreditiv;

Banca beneficiară – chiar din calificativul atribuit ei se înţelege funcţia respectivei bănci – de a plăti suma datorată la ordonator beneficiarului acestuia din urmă. Aceasta acţionează în baza instrucţiunilor băncii emitente de realizare a plăţii, urmând ca suma să-i fie compensată de aceasta din urmă;

Banca trasă sau acceptantă – rolul acesteia în relaţia de acreditiv documentar este acelaşi cu cel al băncii plătitoare, diferenţa constând în aceea că plata nu se realizează efectiv ci prin acceptarea şi plata cambiilor trase de beneficiar;

Banca rambursatoare – banca, care, la solicitarea băncii emitente rambursează plata efectuată în contul acreditivului documentar sau achită comisioanele la care sunt îndreptăţite: banca plătitoare, banca acceptantă etc.

Banca emitentă, după deschiderea acreditivului documentar, va acţiona pe perioada de derulare a întregii operaţiuni în nume propriu, dacă altceva nu este stipulat în acreditiv. În cazul în care acreditivul prevede expres că banca emitentă va acţiona doar în baza instrucţiunilor ordonatorului fiece etapă a operaţiunii va fi coordonată cu acesta. În primul caz se convine doar asupra condiţiilor generale şi asupra asumării angajamentului de a acţiona în interesul clientului, şi în strictă conformitate cu prevederile actelor normative, uzanţele bancare. Plata se efectuează fie direct de banca emitentă, fie indirect, prin intermediul altor bănci. Plata se face fie la vedere, adică la prezentarea setului de documente solicitate în conformitate cu condiţiile acreditivului, fie la ordinul acestuia (de ex.: plata amânată). În cazul în care nu se realizează efectiv plata, sarcina băncii emitente sau a altei bănci intermediare este fie de a accepta cambii, fie de a plăti în baza lor. Trăgătorul cambiilor respective este în mod obligatoriu beneficiarul, iar plata acestora se face din contul sumei datorate de ordonator beneficiarului.

(2) S-ar părea că acreditivul, care conform alin.2 este un contract separat de actul juridic ce stă la baza lui, este similar din acest punct de vedere cu cecul, achitarea căruia se face independent de tranzacţia ce naşte creanţa. Situaţia însă este diferită. Acreditivul constituie un contract separat de contractul, părţi ale căruia sunt ordonatorul şi beneficiarul. Însă plata în baza contractului se face prin operaţiunea de acreditiv documentar, astfel încât în cazul în care intervin careva nereguli în executarea contractului, operaţiunea de acreditiv documentar îl protejează pe ordonator de plata pentru o marfă nelivrată la timp sau pentru servicii executate contrar condiţiilor contractuale. Deci, când vorbim despre acreditivul documentar constatăm existenţa a 2 contracte: cel de vânzare internaţională de mărfuri sau servicii şi cel de acreditiv documentar. Autonomia angajamentului asumat de banca emitentă se referă la relaţiile comerciale cu ordonatorul şi la relaţiile contractuale dintre ordonatorul şi beneficiarul acreditivului documentar. Chiar şi atunci când în acreditivul documentar se fac careva trimiteri la tranzacţia ce a servit drept motiv de deschidere a lui, aceasta nu afectează în nici un fel autonomia respectivă.

Documentele, în mod firesc, se referă anume la obiectul tranzacţiei încheiate între beneficiar şi ordonator, dar cu toate acestea, operaţiunile în baza acreditivului presupun operarea doar cu aceste documente.

Pe parcursul derulării întregii operaţiuni se realizează schimbul ce are drept obiect banii şi documentele, obiectul tranzacţiei dintre beneficiar şi ordonator urmând o traiectorie distinctă de cea a documentelor. Băncile implicate în această operaţiune, indiferent de numărul lor, sunt obligate doar să verifice corespunderea dintre aspectul exterior al documentelor şi condiţiile stipulate în acreditivul documentar pentru acestea.

(3) Alin.3 stipulează că operaţiunile bazate pe acreditivul documentar se derulează conform prevederilor unui anumit cadru legal şi uzanţelor bancare. În vârful ierarhiei actelor normative ce reglementează activităţile bazate pe acreditivul documentar e situat Codul Civil, după care urmează acte normative care într-o măsură mai mare sau mai mică conţin stipulaţiuni vis-a-vis de acest instrument de plată:

• 
  Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil şi acoperit pe teritoriul Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.122 din 29 mai 2003. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.116-120/1209-1213 din 13 iunie 2003;
  
• 
  Hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei privind aprobarea Nomenclatorului tipurilor de documente de decontare şi contabile utilizate la efectuarea operaţiunilor bancare nr.168 din 08.06.2000. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78-80/258 din 08.07.2000.
  

Efectuarea plăţilor prin acreditiv documentar nu este reglementată exclusiv de actele normative în vigoare, ci, în conformitate cu alin.3, uzanţele bancare la fel constituie un izvor al acestor plăţi.

Articolul 1281. Prezumţia irevocabilităţii acreditivului
(1) Acreditivul trebuie să indice clar dacă este revocabil. În caz contrar, acreditivul este considerat irevocabil.

(2) Acreditivul irevocabil reprezintă un angajament ferm al băncii emitente, cu condiţia ca documentele stipulate să fie prezentate băncii desemnate sau băncii emitente şi să fie în conformitate cu termenele şi condiţiile acreditivului. Acreditivul irevocabil poate fi modificat sau anulat fără acordul băncii emitente, a băncii confirmatoare, dacă există, şi a beneficiarului numai în cazurile prevăzute de prezentul cod.

(3) Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitentă în orice moment fără o avizare prealabilă a beneficiarului, cu condiţia compensării cheltuielilor băncii prin care a fost făcut utilizabil acreditivul, pentru orice plată, acceptare sau recepţionare a documentelor (în cazul acreditivelor cu plată la termen) dacă aceste acţiuni sunt conforme condiţiilor acreditivului şi au fost efectuate înainte de primirea avizului de modificare sau de anulare a acestuia.
Alin.1 face referire la un element al conţinutului acreditivului documentar – clauza ce prevede posibilitatea revocării lui. Condiţia indispensabilă ce ar face să se considere că se rezervă dreptul ordonatorului de a revoca acreditivul este ca despre acesta să se indice expres în textul acreditivului. În acelaşi timp, respectiva clauză trebuie să fie explicită, să nu lase loc de îndoială în privinţa revocabilităţii acreditivului. În caz contrar, când nu se indică expres despre aceasta şi nici nu se deduce că intenţiile ordonatorului au fost îndreptate spre atribuirea calităţii de revocabil acreditivului, acesta va fi considerat irevocabil. Nu este obligatorie prezenţa noţiunii de revocabil chiar în textul acreditivului, este suficient ca acesta să fie dedus din text şi să nu existe dubii în acest sens.

De aceea ţine de obligaţia ordonatorului să-şi exprime pe cât se poate de explicit intenţia de eventuală revocare a acreditivului. Dacă însă ordonatorul nu va ţine cont de aceasta, o va face pe cont propriu.

Din prezentul articol se poate deduce cu uşurinţă posibilitatea utilizării a două tipuri de acreditiv: revocabil şi irevocabil. Însă va trebui să nu se facă abstracţie de gradul de dificultate a respectivei situaţii întrucât conform “Regulamentului privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil şi acoperit pe teritoriul Republicii Moldova” aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM nr.122 din 29 mai 2003. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.116-120/1209-1213 din 13 iunie 2003, pe teritoriul Republicii Moldova este utilizabil doar acreditivul irevocabil şi acoperit. Pentru superioritatea forţei juridice a Codului Civil vom analiza ambele tipuri de acreditiv.

Informaţia ce trebuie inclusă în textul cererii de deschidere a acreditivului, care se va întocmi în conformitate cu normele tehnice privind elementele obligatorii ale cererii de acreditiv, se va referi la:

1. 
   denumirea ordonatorului (plătitorului) şi a beneficiarului;
   
2. 
   denumirea băncii emitente (plătitoare) şi a băncii beneficiare;
   
3. 
   numărul contului bancar al ordonatorului (plătitorului) la rubrica “Debit”;
   
4. 
   numărul contului “ Creditori pentru decontări documentare” în conformitate cu prevederile Planului de conturi nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova din 26 martie 1997, la rubrica “Credit”;
   
5. 
   numărul contului bancar al beneficiarului deschis la banca beneficiară la rubrica „Denumirea mărfii, documentelor contra plată, condiţii suplimentare”;
   
6. 
   codul fiscal al ordonatorului (plătitorului);
   
7. 
   numărul codului băncii emitente (plătitoare) şi băncii beneficiare;
   
8. 
   termenul de valabilitate a acreditivului (data, luna şi anul închiderii acreditivului în banca beneficiară);
   
9. 
   denumirea destinatarului şi a staţiei de destinaţie;
   
10. 
    tipul acreditivului: irevocabil şi acoperit;
    
11. 
    suma acreditivului;
    
12. 
    numărul şi data contractului referitor la efectuarea plăţilor prin acreditiv;
    
13. 
    denumirea mărfii, lucrărilor şi serviciilor;
    
14. 
    denumirea documentelor (prezentate în original, copii sau duplicate, numărul de exemplare) contra cărora se efectuează plata acreditivului în banca beneficiară (facturi, documente de transport, certificate de origine a mărfurilor, cambii, certificate de calitate etc.).
    

În lipsa unei singure condiţii dintre acestea cererea de acreditiv nu se va primi spre executare. Cererea se va semna şi toate exemplarele pe suport de hârtie vor fi însoţite de echivalentele lor în limba rusă.

(2) Alin.2 indică caracterele specifice acreditivului irevocabil. Să menţionăm că în conformitate cu “Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil şi acoperit pe teritoriul Republicii Moldova” în ţara noastră se aplică doar acreditivele acoperite şi irevocabile, pentru derularea operaţiunilor cu utilizarea acestora existând reguli fundamentale concrete.

Astfel, acreditivul irevocabil constituie un angajament ferm al băncii emitente de a plăti la vedere dacă acreditivul o prevede, de a plăti la scadenţa determinabilă în conformitate cu prevederile acreditivului, de a accepta cambii trase de beneficiar asupra băncii emitente şi să le plătească la scadenţă; ori o altă bancă tras – să accepte şi să plătească la scadenţă cambiile trase de beneficiar asupra băncii emitente, dacă banca trasă indică în acreditiv că nu acceptă cambiile trase asupra ei sau să plătească cambiile acceptate, dar neplătite la scadenţă de către o astfel de bancă tras.

Angajamentului respectiv îi este specifică fermitatea, care generează o siguranţă sporită comparativ cu cel din cazul acreditivului revocabil.

Toate acestea se realizează doar în condiţiile în care documentele stipulate sunt prezentate băncii desemnate sau băncii emitente în conformitate cu temenele şi condiţiile acreditivului. În caz contrar, când nu se respectă condiţiile stipulate în acreditiv şi anume condiţii esenţiale, angajamentul băncii ar putea fi revocat indiferent de irevocabilitatea acreditivului.

Ţinând cont de posibilitatea modificării sau anulării acreditivului revocabil de către banca emitentă în orice moment fără avizarea prealabilă a beneficiarului, înţelegem că aceste caractere nu sunt specifice acreditivului irevocabil. Acesta din urmă nu poate fi modificat sau anulat în condiţiile proprii acreditivului revocabil. În toate cazurile acreditivul va trebui să indice clar asupra caracterului său revocabil / irevocabil, în lipsa unei atare menţiuni el fiind considerat irevocabil. Prin urmare, dacă se scapă din vedere o atare menţiune, ordonatorul va fi lipsit de posibilitatea de a modifica ori anula acreditivul în condiţii proprii acreditivului revocabil.

Modificarea condiţiilor acreditivului irevocabil se poate efectua doar cu consimţământul ordonatorului, beneficiarului, băncii emitente şi băncii beneficiare. În cazul modificărilor ordonatorul va prezenta la banca emitentă o “Dispoziţie” perfectată în formă liberă în 3 exemplare, legalizate cu semnăturile persoanelor împuternicite şi amprenta ştampilei rotunde a ordonatorului conform fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei.

Pe fiece exemplar al dispoziţiei funcţionarul responsabil al băncii emitente va aplica semnătura sa, data şi ştampila dreptunghiulară a băncii.

Primul exemplar al dispoziţiei se va păstra la banca emitentă, iar exemplarele 2 şi 3 se vor remite băncii beneficiare cel mai târziu în următoarea zi a celei în care a fost primită dispoziţia.

Exemplarul 2 se va păstra la banca beneficiară şi va servi drept bază pentru modificarea condiţiilor acreditivului, iar al treilea exemplar se va transmite beneficiarului spre avizare.

Beneficiarul va putea înainta propuneri de a introduce modificări în condiţiile acreditivului, adresându-le nemijlocit ordonatorului, care, în cazul acceptării, introduce aceste modificări în acreditiv prin intermediul băncii emitente.

Beneficiarul va trebui să anunţe banca beneficiară privind acceptarea sau refuzul modificărilor înaintate de către ordonator.

Acceptarea parţială a modificărilor acreditivului nu se admite.

Însă tot al.2 al prezentului articol indică şi careva excepţii. Acestea sunt constituite din cazurile prevăzute expres de Codul Civil al Republicii Moldova, cazuri în care chiar şi un acreditiv irevocabil poate să fie modificat sau anulat fără acordul băncii emitente, a băncii confirmatoare, dacă există, şi a beneficiarului.

Oricum însă, acreditivului documentar irevocabil îi sunt proprii garanţii de siguranţă a plăţii sporite comparativ cu cazul acreditivului documentar revocabil.

În cazul acreditivului irevocabil banca emitentă nu mai poate reveni asupra angajamentului asumat fără acordul beneficiarului.

Modificarea unilaterală a unui acreditiv irevocabil este imposibilă. Relaţia de obligativitate se stabileşte doar între beneficiar şi banca emitentă.

Pe lângă acreditivul irevocabil neconfirmat, deşi comportă siguranţa efectuării plăţii mai mare ca cea din cazul acreditivului revocabil, o siguranţă şi mai mare îi este specifică acreditivului irevocabil confirmat. În acest din urmă caz beneficiarul primeşte 2 angajamente de plată independente. De cele mai multe ori este cu mult mai simplu să se obţină confirmarea acreditivului dacă acesta este irevocabil.

Utilizarea acreditivului irevocabil este oportună atunci când este utilizat ca formă de constituire a garanţiei de participare la tenderele privind proiectarea şi execuţia investiţiilor publice, caz în care nu se poate accepta un acreditiv revocabil.

(3) După caracterizarea acreditivului irevocabil se pot deduce cu uşurinţă caracterele celui revocabil. Acesta, după cum menţionează şi al. (3), poate fi modificat sau anulat de banca emitentă în orice moment fără ca aceasta să avizeze în prealabil pe beneficiar. Deşi „Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil şi acoperit pe teritoriul Republicii Moldova” prevede că în statul nostru este utilizabil doar acreditivul acoperit şi irevocabil, aceasta nu semnifică imposibilitatea demarării unei operaţiuni de acreditiv documentar revocabil între un subiect al Republicii Moldova şi altul străin, fapt dovedit şi prin reglementarea acestui tip de acreditiv chiar de alin.3.

Trebuie să se facă diferenţa între acreditivul revocabil şi cel irevocabil. Acesta din urmă presupune utilizarea aceluiaşi acreditiv în mai multe tranşe. Astfel, un acreditiv poate fi concomitent revocabil şi reînnoibil.

Totuşi, banca emitentă nu este scutită de orice obligaţiuni în cazul acreditivului revocabil. Astfel, ea va fi obligată să ramburseze banca prin acţiunile căreia a fost făcut utilizabil acreditivul, chiar fiind revocabil. În respectivul caz, această din urmă bancă, alta decât cea emitentă, plăteşte în schimbul documentelor solicitate în cererea de acreditiv; ea acţionează întocmai cu instrucţiunile ordonatorului, aceasta este raţiunea pentru care ei trebuie să-i fie compensate cheltuielile suportate, obligaţie ce revine băncii emitente.

În categoria cheltuielilor ce vor trebui acoperite de banca emitentă intră suma plăţii efectuate cheltuielilor inerente acceptării documentelor sau recepţionării lor. Respectivul angajament al băncii emitente va fi cu siguranţă executat în condiţiile în care banca ce a făcut utilizabil acreditivul a acţionat în acest sens înainte de recepţionarea avizului de modificare ori anulare şi în strictă conformitate cu prevederile acreditivului. Dacă utilizarea acreditivului se efectuează după avizarea respectivă, banca ce o face (utilizează) îşi asumă toată responsabilitatea pentru consecinţele survenite. În acest caz banca emitentă este scutită de compensarea cheltuielilor reale suportate de cealaltă bancă. În aceeaşi situaţie ca banca emitentă se află şi banca confirmatoare.

O altă condiţie obligatorie pentru posibilitatea compensării cheltuielilor suportate este ca banca, prin acţiunile căreia a fost utilizat acreditivul, să fi constatat conformitatea tuturor documentelor cu condiţiile acreditivului. Dacă în condiţiile constatării cărorva neregularităţi totuşi s-a utilizat acreditivul şi ulterior el este revocat, banca emitentă nu va fi obligată să-i compenseze cheltuielile băncii căreia îi poate fi imputată încălcarea.

Respectiva bancă va fi rambursată doar în condiţiile stipulate la alin.3.

Articolul 1282. Utilizarea acreditivului
(1) Acreditivul trebuie să indice clar dacă este utilizabil prin plată la vedere, prin plată amânată sau prin acceptare.

(2) În afară de cazul în care acreditivul stipulează că este utilizabil numai de banca emitentă, el trebuie să desemneze banca autorizată să plătească sau să-şi asume un angajament de plată amânat sau de acceptare a cambiilor (banca desemnată). În afară de cazul când banca desemnată este confirmatoare, desemnarea de către banca emitentă nu constituie nici un angajament pentru banca desemnată.

(3) Prezentarea documentelor trebuie făcută băncii emitente sau băncii confirmatoare, dacă există, sau oricărei alte bănci desemnate.
Codul Civil al Republicii Moldova nu prevede expres care ar fi conţinutul unui acreditiv, însă face referire la careva menţiuni incluse în acest conţinut şi la semnificaţia şi importanţa lor. Astfel, alin.1 stipulează necesitatea indicării în cel mai concis şi clar mod forma plăţii în baza acreditivului documentar. Suma va fi disponibilă doar după prezentarea setului de documente de către beneficiar la banca plătitoare. Însă felul în care beneficiarul va intra în posesia acesteia va fi cel indicat expres în acreditiv şi nicidecum altul.

Deschiderea acreditivului se face din contul mijloacelor băneşti personale ale ordonatorului sau din contul creditului acordat de banca emitentă.

O condiţie obligatorie, de care trebuie să se ţină seama, este respectarea termenului de valabilitate a acreditivului şi a termenului de închidere a lui. Termenul de valabilitate a acreditivului documentar este intervalul de timp în cadrul căruia beneficiarul trebuie să prezinte documentele indicate în cererea de acreditiv la banca beneficiară unde va fi utilizat acreditivul conform condiţiilor din cererea de acreditiv şi nu poate depăşi 25 zile lucrătoare, iar cel de închidere nu-l poate depăşi pe primul. Cu toate acestea, pentru orice acreditiv deschis în luna decembrie a anului în curs termenul de închidere va fi cel mai târziu la data de 31 decembrie, caz în care valabilităţii lui îi va fi proprie o durată chiar mai mică de 25 de zile. În acelaşi timp termenul închiderii acreditivului deschis din contul mijloacelor bugetare, nu poate depăşi limita anului bugetar, adică 31 decembrie.

Pe lângă închiderea acreditivului la expirarea termenului de închidere, un alt temei de închidere a lui ar fi depunerea cererii privind refuzul de utilizare în continuare a acreditivului de către părţi chiar până la expirarea termenului de închidere.

În condiţiile respectării termenelor sus indicate se va face prezentarea documentelor şi punerea sumei ce constituie contravaloarea mărfii la dispoziţia beneficiarului (în cazul plăţii la vedere). Indiferent de numărul participanţilor, plata la vedere în baza acreditivului presupune posibilitatea beneficiarului de a intra în posesia contravalorii mărfii imediat ce a prezentat setul de documente solicitate la banca plătitoare. În acelaşi timp, beneficiarul poate dispune de acea sumă de bani doar în condiţiile în care banca plătitoare constată, în urma examinării documentelor, corespunderea lor condiţiilor acreditivului documentar. Acestea sunt circumstanţele în care beneficiarul poate să dispună de contravaloarea mărfii livrate / serviciilor prestate dacă acreditivul documentar stipulează că plata se va face la vedere, având inserată chiar menţiunea „plată la vedere”.

În cazul în care acreditivul documentar conţine o menţiune diferită de cea de mai sus şi anume una similară cu: „plata amânată la x zile...”, indicându-se numărul concret de zile ce trebuie să se scurgă până la dispunerea de bani de către beneficiar, plata se va face după scurgerea termenului indicat din momentul prezentării documentelor. Nu este obligatorie respectarea termenului de valabilitate la indicarea numărului de zile ce trebuie să treacă, beneficiarul intrând în posesia banilor chiar şi după depăşirea termenului de valabilitate a acreditivului documentar. Esenţial este ca să nu se depăşească acest termen la prezentarea şi recepţionarea documentelor de către beneficiar şi, respectiv, de către ordonator. Concluzia e că importatorul intră în posesia documentelor şi mărfii în condiţiile unui credit comercial, plata urmând a fi efectuată la o dată ulterioară. Nu este sugestivă ideea de a include clauza plăţii amânate în textul unui acreditiv revocabil, în acest caz existând pericolul revocării lui de către ordonator după intrarea în posesia documentelor şi recepţionarea mărfii, însă înaintea intrării beneficiarului în posesia banilor. Riscul respectiv e prezent doar în cazul depistării relei-credinţe a ordonatorului sau a forţei majore. În cazul forţei majore acreditivul documentar poate fi revocat, plata urmând a fi făcută ulterior în alt mod.

Includerea clauzei privind plata amânată prin acceptarea cambiilor cu achitarea la scadenţă reprezintă una dintre situaţiile susceptibile să apară în cazul plăţilor amânate, condiţiile de realizare a lor fiind aceleaşi.

A treia menţiune ce poate să se refere la plata în baza acreditivului documentar ar putea fi aceea care semnifică plata prin acceptare. Bineînţeles că aceasta se include în cazurile în care plata se realizează prin acceptarea şi plata cambiilor, trăgătorul cărora este beneficiarul. Menţiunea ar putea fi similară cu: „acceptarea cambiei la x zile, trasă de beneficiar asupra băncii y”. Mecanismul plăţii va fi următorul: documentele vor fi remise de către beneficiar băncii acceptante; pe lângă documente, acesta prezintă şi cambii cu scadenţă în care figurează în calitate de tras banca indicată în acreditivul documentar. În urma examinării documentelor şi constatării corespunderii lor condiţiilor acreditivului documentar, banca la care s-a prezentat beneficiarul acceptă cambia şi o remite trăgătorului (beneficiarului). Documentele urmează să fie transmise în continuare, până ajung la ordonator, cambia urmând a fi încasată la scadenţă sau înaintea ei. În acest din urmă caz, se constată transformarea plăţii la scadenţă în plata la vedere, în cazul în care nu se indică felul plăţii sau se subînţelege.

Acreditivul se achită prin virament în sumă totală sau parţială, achitarea lui în numerar nefiind admisă.

Suma acreditivului se va exprima în unitatea monetară naţională a Republicii Moldova – leul moldovenesc.

(2) Pentru o mai mare siguranţă şi comoditate a ordonatorului şi beneficiarului în relaţia bazată pe acreditivul documentar sunt implicate cel puţin 2 bănci – cea a ordonatorului (emitentă) şi cea a beneficiarului (plătitoare). Dar, spre deosebire de aceste situaţii şi cele care mai implică pe deasupra şi alte bănci, este posibil ca, în conformitate cu alin.2, utilizarea acreditivului să-i revină doar băncii emitente. În respectivul caz, avizarea beneficiarului despre deschiderea acreditivului documentar şi plata în schimbul documentelor se va face de banca emitentă. O situaţie cu totul aparte este cea menţionată, beneficiarul fiind obligat fie la deplasarea sa la sediul băncii emitente pentru prezentarea documentelor, fie la operarea la serviciile poştale etc. În acest caz băncii emitente îi revine obligaţia de verificare a documentelor şi de efectuare a plăţii contra lor, iar în acreditivul documentar nu se va specifica numele altei bănci.

Alin.2 obligă banca emitentă la indicarea băncii desemnate în cazul în care se intenţionează ca în întreaga operaţiune să fie implicate şi alte instituţii financiare. Banca desemnată este necesar să fie autorizată în acest sens de chiar banca emitentă, iar obligaţiile ce rezultă dintr-o astfel de autorizare ar fi plata în baza acreditivului (în felul în care se indică în acreditivul documentar: la vedere, amânată sau prin acceptare).

Prin urmare, banca desemnată e obligată să notifice pe beneficiar despre acceptarea efectuării plăţii, iar din acest moment (notificare) ea deja va fi obligată să plătească în schimbul documentelor prezentate de beneficiar, după o examinare prealabilă a lor. În urma efectuării plăţii urmează ca ea să transmită documentele să circule mai departe, ulterior fiindu-i compensate toate cheltuielile suportate. În cazul plăţii amânate ea va transmite documentele, fiindu-i pusă la dispoziţie suma respectivă la scadenţă.

Astfel, în cazul existenţei unei bănci căreia îi revine sarcina de efectuare a plăţii, în acreditivul documentar se va indica clar numele şi adresa acesteia.

Atunci când banca desemnată nu notifică pe beneficiar despre efectuarea plăţii, ea poate răspunde negativ la cererea băncii emitente de a efectua plata. Deci, conform al. (2) art. 1282 cererea sau autorizarea provenite de la banca emitentă nu obligă la nimic banca desemnată. Astfel, până la indicarea numelui băncii desemnate în textul acreditivului documentar este necesară obţinerea acceptării acesteia de a participa la aceste raporturi. Dacă se obţine un răspuns afirmativ din partea ei este absolut firesc să se înţeleagă că ea consimte să-şi îndeplinească obligaţiunile inerente, şi ca ea să-l notifice despre aceasta pe beneficiar.

(3) Alin.3 face referire la obligaţia beneficiarului în relaţia bazată pe acreditivul documentar. Unica obligaţie şi foarte importantă a acestuia este de a prezenta documentele solicitate (însoţitoare ale mărfii / serviciilor), îndeplinirea ei condiţionând plata pentru marfa livrată / serviciile prestate. În cazul când în relaţia în baza acreditivului documentar nu e implicată altă bancă decât cea emitentă, documentele vor trebui prezentate de către beneficiar la aceasta din urmă, ea plătindu-i în schimbul lor. O modalitate ar fi chiar deplasarea beneficiarului / reprezentantului său la banca emitentă şi încasarea sumei; cea de-a doua ar fi transmiterea cecului de documente prin intermediul serviciilor poştale, ulterior, după examinarea şi constatarea corespunderii lor condiţiilor acreditivului documentar, având loc virarea sumei în contul beneficiarului la banca acestuia.

În cazul existenţei băncii confirmatoare, documentele vor fi prezentate acesteia, ea urmând să le verifice şi plătind suma la care s-a obligat prin acreditivul documentar, beneficiind de pe urma onorării acestui angajament de un comision de confirmare.

Dacă pe lângă banca emitentă (şi confirmatoare) în relaţiile bazate pe acreditivul documentar este implicată o altă bancă desemnată, atunci prezentarea documentelor se va face la sediul acesteia din urmă. Acesteia îi revine, după cum este şi firesc, obligaţia de verificare a documentelor şi de plată în condiţiile constatării corespunderii lor cu condiţiile acreditivului documentar.

Documentele ce se prezintă la bancă conform condiţiilor stipulate în acreditiv trebuie să fie complete şi să nu conţină ştersături sau rectificări, iar între informaţia conţinută de un document şi cea conţinută de altul să nu existe contradicţii.

Documentele se vor prezenta spre acceptare şi plată la data indicată în acreditiv sau anticipat. Dacă data prezentării coincide cu o zi de odihnă, actele se vor prezenta cel târziu în următoarea zi lucrătoare. După recepţionarea documentelor, banca beneficiară este obligată, ca în decurs de trei zile să le verifice corespunderea cu condiţiile şi termenele acreditivului. Dacă se constată documente ce se contrazic ca conţinut, acestea vor fi considerate că nu corespund condiţiilor şi termenelor acreditivului. Documentele neindicate în cererea de acreditiv dar prezentate nu se vor examina. În cazul prezentării de către beneficiar a documentelor ce nu corespund cerinţelor stipulate în cererea de acreditiv, banca beneficiară este în drept să refuze acceptarea lor , fiind în acelaşi timp obligată să informeze imediat beneficiarul şi banca emitentă despre temeiurile pe care se fundamentează. În comunicat se va indica în mod obligatoriu şi care e soarta documentelor neacceptate: se păstrează la bancă sau se remit beneficiarului ce le-a prezentat.

Plata acreditivului de către banca beneficiară se va face doar după recepţionarea răspunsului pozitiv al băncii emitente la comunicatul privind refuzul executării documentelor prezentate de beneficiar.

Băncile nu poartă nici o răspundere pentru forma, plenitudinea, exactitatea, autenticitatea şi falsificarea documentelor. Nu au nici o obligaţie nici în ceea ce priveşte descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, ambalarea, livrarea, valoarea sau existenţa mărfurilor indicate în documente; nu se obligă nici referitor la acţiunile, solvabilitatea, îndeplinirea obligaţiunilor sau reputaţia expeditorilor, transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor mărfurilor sau a oricărei alte persoane.

Băncile nu-şi asumă nici o responsabilitate pentru consecinţele reţinerii, deteriorării sau pierderii pe drum a unor documente, scrisori sau alte dificultăţi ivite fără vinovăţia băncilor în transmiterea mesajelor.

În caz de forţă majoră băncile nu-şi asumă nici o obligaţie sau responsabilitate pentru consecinţele survenite drept rezultat al întreruperii activităţii.

O abatere de la regula plata contra documentelor ce atestă îndeplinirea unor obligaţii asumate de beneficiar o reprezintă acreditivul cu clauză roşie, care permite ca încasarea banilor să se facă înaintea prezentării documentelor ce atestă expedierea mărfii. Documentul ce se solicită la acordarea avansului este, de regulă o scrisoare angajament prin care beneficiarul acreditivului se obligă să nu utilizeze banii decât pentru procurarea mărfii în discuţie şi să restituie suma şi dobânda aferentă în caz de neexpediere a mărfii precum şi să respecte termenul limită până la expirarea căruia va trebui să prezinte băncii documentele de expediere a mărfii. În cazul utilizării acestui tip de acreditiv banca plătitoare este întotdeauna situată în ţara exportatorului.