Colectivizarea agriculturii în romania: anatomia represiunii


RAPORT AL DIRECŢIEI GENERALE A SECURITĂŢII POPORULUI



Yüklə 0,79 Mb.
səhifə6/13
tarix25.10.2017
ölçüsü0,79 Mb.
#12915
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13

RAPORT AL DIRECŢIEI GENERALE A SECURITĂŢII POPORULUI

CU PRIVIRE LA SITUAŢIA COLECTĂRILOR ÎN JUDEŢUL ILFOV


DIRECŢIUNEA GENERALĂ SECURITĂŢII POPORULUI

Nr. 232


21 febr. 1950

Către


DIRECŢIUNEA SECURITĂŢII CAPITALEI
Referitor la modul de colectare al porumbului, suntem sesizaţi de faptul că în unele judeţe, Comisiile de Colectări şi organele Comit. Provizorii nu au aplicat just cotele de colectare pe gospodării, situaţie care a determinat nemulţumiri în rândurile ţărănimii sărace şi mijlocaşe.

Iată o serie de cazuri concrete:

În comunele Fierbinţi-Căciuleşti, Gârliţa, Ileana Grădiştea şi Baloteşti din Ilfov, chiaburii au fost impuşi cu cote mici la o producţie de 350-500 kg la ha pe câtă vreme mijlocaşii şi săracii au fost impuşi la o producţie de 700-800 kg la ha.

În comuna Dârza nu s-a luat nici o măsură ca maiorul de miliţie Butica Ioan din Giurgiu cu 30 ha pământ şi socrul său Nae Popescu cu 29 ha să predea cotele care sunt impuşi.

Greutatea în executarea sarcinilor de colectare constă şi în faptul că în unele posturi s-au strecurat în rândul Comitetelor Provizorii elemente duşmănoase.

Astfel:


- În com. Grădiştea-Ilfov, agent agricol este un chiabur cu 6 ha pământ, tractor şi batoză.

- În com. Baloteşti-Ilfov, agent agricol este fostul casier comunal comprimat, fost legionar, exclus din partid.

- În com. Căciuleşti-Ilfov, agent agricol este un fost plot. maj. deblocat.

- Deasemeni membrii Comit. Provizoriu împreună cu agenţii agricoli din comunele Răduleşti, Grădiştea, Dridu şi altele din jud. Ilfov, şi-au micşorat producţia pentru a preda cote reduse.

Faţă de cele de mai sus, dispuneţi următoarele:

- Stabiliţi dacă cele semnalate de noi au un caracter general sau local (ASRI, FD, dos. 8930, vol. 1, f. 294).


REPRESIUNEA CA VECTOR AL CONSTITUIRII STRUCTURILOR COLECTIVISTE

Utilizarea violentei. Principalul instrument utilizat de autorităţi in campania de înfiinţare a structurilor colectiviste a rămas violenţa. Spre deosebire de celelalte nivele ale represiunii, fiecare din ele anexat unui cadru juridic mai mult sau mai puţin elastic, presiunile în vederea înfiinţãrii structurilor colectiviste s–au bazat pe elanul activiştilor de partid, al autorităţilor locale şi pe dorinţa de colaborare a organelor represive. Constantin D. Rusu, născut în 1932, în com. Goicea Mică, jud. Dolj, relatează despre persecuţiile la care au fost supuşi tatăl şi unchiul său, precum şi despre metodele folosite de regimul comunist împotriva nucleelor de rezistenţă. din comunele vizate pentru colectivizare: „Tatăl meu Rusu I. Dumitru a fost una din victimele comunismului şi al colectivizării. El şi unchii mei Dumitru Ion, Rusu Nache, Rusu Ştefan au fost printre primii sacrificaţi şi terorizaţi pentru a se înscrie în C.A.P. Erau zilnic chemaţi – seara – la miliţie (miliţia se afla în casa părintelui) unde îi băteau şi-i chinuiau în fel şi chip. În podea era o gaură în care îi punea (pe rând) să bage un deget şi apoi îi bătea să se învârtă în jurul degetului ca să accepte să se înscrie. Îi punea la cote incredibil de mari de aceea eram obligaţi să plecăm la Brăila şi în alte parte ca să cumpărăm brânză şi să o dăm la stat. Duminică de duminică veneau în jurul orei 10 şi ne luau vasele cu mâncare de pe foc vârau mâncarea în vase de lut ca să nu putem termina pregătirea mâncării, iar vasele le înlocuiau într-o magazie unde le ţineau 2-3 zile şi apoi le dau din nou pentru alte 2-3 zile. Pe noi ne-au lăsat la şcoală şi facultate până nu se înscriau părinţii la colectiv. Eu am fost obligat să mă „înfieze” altcineva ca să-mi schimbe numele şi să pot să merg la facultate. Ne luau obligatoriu cu căruţa şi calul – rechiziţionată – să facem diferite transporturi. Amintesc faptul că am fost obligaţi să aducem cu căruţa (noi şi alţi chiaburi) oameni din sat să participe la inaugurarea C.A.P. din Galicea (1949) Din cauza bătăilor şi a mizeriei la care eram puşi am fost obligaţi să părăsim satul. Tata a plecat muncitor la Baza Brad, jud. Hunedoara, iar pământul ne-a fost luat conform art. 308.

Trist este faptul că nici acum [1992] nu suntem în posesia pământului motivând că pământul nostru a fost dat la I.A.S. Bârca. Dintre cei care au terorizat şi au furat a fost numitul „Cantacuza” – el trăieşte şi azi. A fost cel care a luat toată mobila şi bunurile din casa lui Popleanu. Bunurile furate se găsesc şi acum în casa lui (C.P.C.A., dosar 5060/1992, f. 2).



Utilizarea santajului pentru înfiintarea structurii colectiviste. Pentru a–i determina pe tãranii recalcitranti sã accepte intrarea în noua structurã colectivistã, autoritãtile recurg adesea la ameninţarea cu încadrarea în categoria chiaburilor. Într–o notă informativă asupra creării unui G.A.C. în com. Haneşti, raionul Săveni, regiunea Suceava, din 17 aprilie 1953 (ASRI, FD, dos. nr. 7782, f. 34), se atrage atenţia asupra acestui abuz.

M.S.S.

Nr. 251/0040497/84

17 aprilie 1953



Notă

În comuna Haneşti, raionul Săveni, regiunea Suceava, în prezent de către organele de Partid se duce muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori pentru crearea unei Gospodării Agricole Colective.

Unele organe însărcinate cu această muncă au călcat principiile liberului consimţământ de înscriere în Gospodăria Agricolă Colectivă.

Secretarul II al raionului de Partid Săveni, Ciolac Dumitru, în ziua de 1 aprilie 1953, în timp ce se afla la Sfatul Popular al comunei Haneşti a chemat pe ţăranul mijlocaş Apopi Gheorghe din această comună şi l-a ameninţat că “dacă nu acceptă să se înscrie în Gospodăria Agricolă Colectivă are să-l treacă în rândul chiaburilor”.

În aceste condiţii Apopi Gheorghe a refuzat categoric să se înscrie în Gospodărie.

Deşi în comuna Haneşti nu sunt create condiţii necesare pentru a se trece la formarea Gospodăriei Agricole Colective, totuşi organele de Partid comunale şi raionale au trecut la strângerea atelajelor şi animalelor celor înscrişi până în prezent.

Sursă: D.R. Suceava

Jr. Nr. 0053630 - 6.IV.1953

N.B. Propunem sesizarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. (ASRI, FD, dos. nr. 7782, f. 34).

Rezistenta împotriva colectivizãrii şi degradarea nivelului de trai. Sintezele întocmite de organele locale de securitate contin informatii privind îngrijorarea populatiei de la sate fatã de degradarea nivelului de trai în urma înfiintãrii unor structuri colectiviste. Uneori aceste critici veneau din partea unor tãrani sãraci care îsi vedeau sperantele înselate, dupa cum reiese din Sinteza redactatã de Biroul de securitate Medgidia în iunie 1950 (ASRI, FD, dos. nr. 4054, f. 185-1860.

BIROUL DE SECURITATE MEDGIDIA

Sinteză

privind starea de spirit din Gospodăriile Agricole Colective

în perioada de la 10 mai la 9 iunie 1950

1. Starea de spirit / nemulţumiri, frământări /.

În general, starea de spirit a membrilor gospodăriilor agricole colective este bună, mai ales în urma alimentelor ce le-au fost trimise ca: făină, mălai, cartofi, crearea posibilităţii de a-şi face brânză din laptele colectat de la oile gospodăriilor respective.

În Gospodăria Agricolă Colectivă “Viaţa nouă” din comuna Izvorul Mare, jud. Constanţa, starea de spirit a membrilor a devenit mulţumitoare mai ales prin schimbarea din funcţia de socotitor / contabil / a numitului Bilal Arif şi înlocuirea lui prin numitul Marin Soare zis Ciuruianu, tot membru al acestei gospodării, originar din Moldova, venit în comună în 1946 în timpul foametei, de profesie tinichigiu.

În Gospodăria Agricolă Colectivă “1 Mai” din comuna Ciocârlia de Jos, jud. Constanţa se crease o stare de spirit nefavorabilă pe la sfârşitul lunii mai a.c. din cauză că nu ploua deloc fiind periclitată situaţia cerealelor, şi în afară de aceasta, şi numitul Ip Boracai faţă de mai mulţi colectivişti, că degeaba se mai duc la câmp să mai lucreze dacă nu ploua.

Acest fapt a fost comentat chiar de către colectivista Gheorghina Boala, că dacă nu se fac bucatele nu va lua la toamnă nimica.

2. Manifestări duşmănoase din G.A.C.

Din informaţiile primite şi semnalate mai jos, reiese că în goscolul “Viaţa Nouă” din comuna Izvorul Mare, jud. Constanţa se afla ca membră numita Maria Trifu, care în dese rânduri se arată nemulţumite faţă de felul cum condusese gospodăria, cum este îndrumată şi de orişice acţiune pe care o iau colectiviştii.

Astfel susnumita s-a manifestat faţă de tovarăşele Marcu Paraschiva şi Frusina Moga tot membre colectiviste, ca: atunci când i s-a propus să intre în goscol i s-a promis că i se va da pâine, iar în schimb acum i se dă mălai.

De asemeni a mai spus faţă de acestea că: sovieticii din Medgidia râd de noi că am făcut colhoz, în timp cei ei l-au stricat.

Faţă de numiţii Hortea Iordan, Maria Voinea, Voica Corbu şi alţii, susnumita s-a exprimat că ei nu-i trebuie logofeţi/brigadieri/ deoarece ea a muncit totdeauna la boieri cu logofeţi şi că logofeţi nu-i mai trebuie.

De asemeni s-a mai exprimat referitor la conducerea gospodăriei, că: a plecat moşierul Traian Oancia şi acum au venit alţii.

În mai multe rânduri susnumita a început să blesteme pe cei care au îndrumat-o să intre în gospodăria colectivă, spunând ca să li se usuce ochii.

Pe la începutul lunii mai a.c. când au venit doi tovarăşi pentru a semna listele pentru pace, susnumita s-a exprimat cu cuvintele: “ce mai umblă ăştia ca să semneze oamenii cu forţa pentru pace?”. Când a fost momentul pentru a se semna pe tabele, aceasta a părăsit sala spunând că din partea ei, până seara poate să înceapă războiul.

Tot în această gospodărie se mai afla ca membru şi numitul Gavrilă Tipleacov, care de asemeni are manifestări duşmănoase, manifestându-se faţă de colectiviştii Marcu Ilie, Sasu Gheorghe şi Masa R. Mamut cu cuvintele că: aşa a lăsat Dumnezeu ca unii oameni să fie bogaţi şi unii săraci, şi că bogaţii au muncit iar săracii au dormit şi băut.

De asemeni a căutat în dese rânduri ca să producă dezordine în goscol. Astfel, pe la sfârşitul lunii mai a.c. tăindu-se un miel în gospodărie, s-a împărţit carnea la colectivişti, iar pielea rămânea unuia care luase carnea la urmă. Susnumitul atunci a intervenit cu toate că nu era interesat că: de ce nu se trage la sorţi, fapt care a produs nemulţumire unora.

În Gospodăria Agricolă Colectivă “1 Mai” din comuna Ciocârlia de Jos, jud. Constanţa s-a ivit cazul numitei Tusa Elisabeta şi Gheorghe Berbec, care au ridicat problema în ziua de 20 mai, că de ce înainte de a intra în colectiv li s-a spus că nu vor mai da nimic la colectare, iar acum vine să le spună ca să dea lâna la colectare? Continuând apoi de a spune că mai bine nu mai venea în colectiv.

În Gospodăria Agricolă Colectivă “Vasile Roaită” din comuna Viişoara, jud. Constanţa se afla ca membră colectivistă numita Anastasia Hancu, care în ziua de 26 aprilie a.c. a fost oprită de numita Paraschiva Mataca din comuna Viişoara şi întrebând-o că unde se duce, în urma cărei întrebări i s-a răspuns că la colectiv, aceasta i-a spus ca să nu se mai ducă deoarece nu le mai da nimic, spunând totodată că a mai fost colhoz la un sat, însă tot nu le-a dat nimic ei cerând apoi la oamenii care n-au fost înscrişi în colectiv.



3. Starea de spirit a populaţiei din împrejurimi în legătură cu G.A.C.-ul / comentarii /

Din informaţiile culese până în prezent, rezultă că în discuţiile avute de către informatorul nostru cu locuitorul Ionuş Iacob din comuna Cobadin, jud. Constanţa, aceasta s-a exprimat că el nu intră în colectiv, pentru că nu vrea ca el să muncească şi alţii să trândăvească şi să mănânce, dând exemplu de felul cum este tratat un om sărac, ca: mergând la cooperativă el nu poate lua papiote de aţă din cauză că n-are ouă, în schimb toţi chiaburii iau fiindcă au destule ouă şi iau papiote cu pungile.

De asemeni a mai spus că cu astfel de şmecherii nu se încumetă să plece la treabă.

Chiaburii în schimb, doresc foarte mult ca să intre în colectiv. Astfel este cazul chiaburului Marin Popescu din comuna Cobadin, jud. Constanţa, care în ziua de 14 mai a spus că el este de acord ca să intre în colectiv, şi că a toamnă va face în aşa fel ca să intre sau să-şi dea pământul, fericind pe ţăranii săraci care n-au pământ deoarece mereu îl presează ca să semene, are sau să-şi repare uneltele agricole, şi la orice colţ de stradă aude cuvântul de chiabur.



4. Cum se duce munca de lămurire.

Nu avem informaţii



5. Acţiunile duşmanului de clasă duse contra colectivizării.

Din informaţiile culese şi arătate mai jos, reiese că acţiunile duşmănoase îndreptate contra gospodăriilor colective au căpătat o mare amploare, după cum urmează. (ASRI, FD, dos. nr. 4054, f. 185-186).



Degradarea vietii. Degradarea vietii, pauperizarea, precaritatea mijloacelor de trai constituie argumentele principale ale celor care criticã noile structuri colectiviste. Dupã cum se aratã întrun raport întocmit de Directia Regionalã a Securitãtii Timişoara privind situatia din G.A.C. “Dunărea”, com. Belobresca, jud. Caraş, la 28 august 1950, nemultumirirle populatiei sunt provocate si de inabilitatile conducerii locale (ASRI, FD, dos. nr. 4638, f. 120-123).
NOTĂ

D.R.S. Timişoara, cu nr. 233/18859 din 7 august a.c., raportează că la Gospodăria Agricolă “Dunărea” din comuna Belobresca, jud. Caraş, colectiviştii manifestă o serie de nemulţumiri provenite din cauza modului cum a fost distribuit avansul de 15 % după zilele lucrate în cadrul Gospodăriei.

Aceste nemulţumiri se datorează şi faptului că unii dintre colectivişti au în familie bătrâni, bolnavi şi elevi de şcoală care nu au lucrat la Gospodărie şi pentru care nu s-a dat grâu, deşi aceştia sunt o sarcină pentru familie.

Totodată la această Gospodărie s-au înscris şi bătrâni, care au intrat în Gospodărie cu teren, vite şi unelte de muncă, care nu au efectuat zile de muncă în cadrul Gospodăriei şi care la distribuirea avansului nu au primit grâu. Astfel a fost cazul bătrânului Nestorovici Lazăr, în etate de aproape 90 ani, care neputând presta o muncă şi neavând din ce trăi, s-a dus în comuna Susca unde a cerşit mâncare pe le diferiţi locuitori, făcând cu acest prilej o propagandă împotriva Gospodăriei Colective.

Un număr de 20-30 persoane din colectivul de la Belobresca, au adunat spice de pe câmp, pe care după ce le-au bătut, grâul rezultzat l-au dus la moara din comuna Susca, desfăşurând cu acest prilej în rândurile locuitorilor din această comună, o propagandă împotriva gospodăriilor colective şi arătându-le că aşa vor ajunge şi ei dacă vor intra bîn gospodăria colectivă.

Conducerea politică şi administrativă a avut de asemenea o serie de lipsuri, în sensul că colectiviştilor nu li se dădea voie să folosească de atelaje pentru a-şi aduce lemne, a-şi duce la moară şi deşi Gospodăria dispunea de o economie de un milion lei, nu li s-a dat nici un ban, colectiviştii comentând că nu au pe ce să-şi cumpere îmbrăcămintea necesară familiei.

Această stare de spirit a ţăranilor colectivişti din Belobreasca a avut un efect defavorabil în rândurile ţăranilor din comunele din împrejurimi care n-au intrat în colectiv.

De la 7 august, dată când au fost semnalate aceste nemulţumiri, starea de spirit şi agitaţia în rândurile ţăranilor din Gospodăria Agricolă de la Belobresca-Caraş a crescut şi astfel la 8 septembrie a.c., fiind convocată o adunare generală a membrilor Gospodăriei, cu scopul de a delega un membru din Gospodărie ca să plece în U.R.S.S. pentru schimb de experienţă în munca colhoznică, adunare la care a participat şi Despotovici Bosco, secretarul raionului P.M.R. Moldova Nouă, colectiviştii au început să ridice o serie de probleme cu caracter economic în legătură cu avansul de 15% din recoltă.

La unii colectivişti le-a venit o cantitate mică de grâu precum şi bani, deoarece aveau zile puţine de lucru, de exemplu Crastici Jiva, pentru 100 zile lucru a primit ca avans 28 kg. grâu şi 1100 lei, deşi familia lui este compusă din 6 persoane, dintre care lucrează numai două persoane, restul fiind bătrâni şi copii.

Din cauza acestor neajunsuri, s-a ajuns la unele nemulţumiri care au luat proporţii de massă, ridicându-se asemenea probleme şi de către alţi membrii şi transformând şedinţa într-o agitaţie de massă din care cauză şedinţa nu şi-a putut atinge scopul pentru care a fost convocată.

Dintre aceşti nemulţumiţi s-au agitat mai mult următorii:

1. Cristici Jiva, născut la 3 octombrie 1910, în comuna Belobreşca, jud. Caraş, fiul lui Panta şi Roza, căsătorit, având 3 copii, de profesie muncitor agricol, a avut 6 lanţuri de pământ, cu care a intrat la G.A.S., studii patru clase primare, cu serviciul militar satisfăcut la Reg. 95 Infanterie Tr. Severin, cTg. 1932, în trecut neîncadrat politiceşte, după 23 august 1944 se încadrează în P.C.R., la unificare trece în P.M.R. de unde este exclus, domiciliat în comuna Belobreşca, jud. Caraş. Susnumitul a cerut cu ocazia acestei şedinţe grâu, spunând că avansul de 15% e puţin şi nu mai au ce mânca. El a fost primul care a ridicat la această şedinţă problema avansului şi după el au început şi alte persoane.

2. Bogosavlevici Dusan, născut la 28 octombrie 1893, în comuna Belobreşca - Caraş, fiul lui Ioan şi Iulca, căsătorit, având doi copii, ca studii posedă 4 clase primare, de profesie muncitor agricol, a avut cinci lanţuri pământ cu care a intrat în G.A.S., cu serviciul militar satisfăcut în armata austro-ungară, în trecut fost liberal, iar în prezent încadrat în Frontul Plugarilor, cu domiciliul în comuna Belobreşca, jud. Caraş.

Acesta l-a susţinut în problema ridicată în legătură cu avansurile de numitul Cristici Jiva.

În seara zilei de 11 septembrie 1950, la sediul organizaţiei P.M.R. din comuna Belobreşca, s-a ţinut o şedinţă de colaborare între P.M.R. şi instructorul de la G.A.S., şedinţă ce a fost condusă de către tov. Iosefide Ioan, instructor la Comitetul Central P.M.R. în care timp în stradă s-au auzit vociferări în legătură cu raţiile primite, cerând să li se dea alimentele cuvenite pentru că nu au ce mânca.

Tov. Iosefide de la Comitetul Central P.M.R., a căutat să lămurească aceste nemulţumiri, însă populaţia l-a înconjurat arătându-i nemulţumirile şi începând din noi cu vociferări, în care cereau grâul cuvenit.

În urma acestui fapt a fost sesizat Biroul de Securitate Moldova Nouă, care a trecut la reţinerea elementelor menţionate mai sus şi a altor elemente pe care le dăm mai josŞ

Milencovici Jiva, născut în anul 1901, la 6 mai, în comuna Belobreşca, jud. Caraş, fiul lui Iota şi Jifca, căsătorit, având un copil de profesie muncitor agricol, a avut 12 lanţuri pământ cu care a intrat în G.A.S., în trecut a fost partizan în armata lui Tito, iar în prezent neîncadrat politiceşte.

Despotovici Ilie, născut la 12 august 1901, în comuna Belobreşca, jud. Caraş, fiul lui Andrei şi Mirca, de profesie muncitor agricol, a avut 5 jugăre pământ cu care a intrat în G.A.S., studii are 2 clase primare, cu serviciul militar satisfăcut, cu cTg. 1923, cu gradul de soldat la marină. În trecut neîncadrat politiceşte, iar în prezent membru P.M.R., căsătorit, având trei copii, cu ultimul domiciliu în comuna Belobreşca, jud. Caraş.



Stanimirovici Ilie, născut la 16 iulie 1890, în comuna Belobreşca, jud. Caraş, fiul lui Jiva şi Veta, de profesie muncitor agricol, stare materială, a avut 8 jugăre pământ cu care a intrat în G.A.S. neştiutor de carte, cu serviciul militar nesatisfăcut fiind reformat, căsătorit, având patru copii, în trecut neîncadrat politiceşte iar în prezent membru în Frontul Plugarilor, cu domiciliul în comuna Belobreşca, jud, Caraş.

Despotovici Miloica, născut în anul 1895, în comuna Belobreşca, jud. Caraş, fiul lui Jiva şi Draga, are 2 clase primare, căsătorit, are un copil, a avut 10 jugăre pământ cu care a intrat în G.A.S., cu ultimul domiciliu în comuna Belobreşca, jud. Caraş.

Stoicovici Ilonca, născută în anul 1902, în comuna Liupcov, jud. Caraş, fiica lui Gheorghe şi Maria, căsătorită, are trei copii, neştiutoare de carte, originea socială ţăran sărac, a avut 2 lanţuri pământ cu care a intrat în G.A.S., cu ultimul domiciliu în comuna Belobreşca, jud. Caraş.

Milencovici Cata, născută în anul 1891, în comuna Belobreşca, jud. Caraş, fiica lui Ilie şi Sfeta, neştiutoare de carte, a avut 9 jugăre pământ cu care a intrat în G.A.S., căsătorită, având un copil, în trecut neîncadrată politiceşte şi în prezent deasemeni, neîncadrată, cu ultimul domiciliu în comuna Belobreşca, jud. Caraş.

În urma cercetărilor efectuate de către organele noastre din D.R.S. Timişoara, cei de mai sus au fost puşi în libertate, fiind ţinuţi în strictă supraveghere. (ASRI, FD, dos. nr. 4638, f. 120-123).



Lichidarea chiaburilor. Presiunile colectivizãrii vizeazã stabilirea unui climat de salubritate ideologicã ale cãrei coordonate impun eliminarea unor posibile centre de rezistentã. Dupã cum rezultã dintr–un raport întocmit de organele de securitate în mai 1949 (ASRI, FD, dosar nr. 4470, f. 64-66), demascarea si trimiterea in fata justitiei a proprietarilor înstariti constituie secvente componente ale procesului de constituire a structurii colectiviste:

SITUAŢIE

ASUPRA GOSPODĂRIEI AGRICOLE COLECTIVE “IOAN CREANGĂ” DIN COMUNA BUZNEA, JUD. IAŞI. MAI 1949

ISTORIC
În comuna Buznea, jud. Iaşi, a avut loc în ziua de 15 mai a.c. o şedinţă în cadrul Organizaţiei de Bază, unde au participat un număr de 36 membri de Partid, precum şi un număr de membri din alte organizaţii de masă, din F.P., C.F.D.R. şi U.T.M. Şedinţa s-a ţinut în spiritul rezoluţiei Plenare a C.C.P.M.R. din 3-5 martie 1949, cu privire la socializarea agriculturii. De asemenea s-a mai prelucrat şi Statutul G.A.C.

Nu mult timp după această şedinţă ţăranii săraci şi mijlocaşi au hotărât să formeze Gospodăria Agricolă Colectivă, iar pentru o bună organizare în acest sens, ei au format un comitet de iniţiativă, care se compune din următorii tov.: Matei D. Nicolai, ţăran sărac membru în P.M.R., Prisăcaru Vasile, ţăran sărac membru în P.M.R., Rusu Gheorghe, idem, Lupescu C. Maria ţărancă mijlocaşă membră în UFDR, Ciciumischi Vasile, ţăran sărac membru în Fr. Plugarilor, Lupescu N. Gheorghe, ţăran mijlocaş membru în P.M.R.

După formarea acestui comitet de iniţiativă, s-a trecut la o serioasă muncă de lămurire printre ţăranii săraci şi mijlocaşi, cărora li s-a arătat importanţa colectivizării, şi pentru o cât mai bună iniţiere în această direcţie, jud. P.M.R. Iaşi a trimis activişti pentru a da sprijin şi ajutorare tovarăşilor ţărani din această comună în munca lor pentru colectivizare.

Reacţiunea şi chiaburimea acestei comuni simţind că din ce în ce sunt mai îngrădiţi, au început să lanseze o serie de zvonuri şi de minciuni despre colectiv trecând chiar şi la instigări în masă pentru a deruta şi a da de gândit ţăranilor care se înscriau în colectiv.

Astfel în ziua de 6 august a.c., la cooperativa din comuna Buznea, erau mai mulţi ţărani înscrişi în G.A.C., care discutau despre colectiv. La un moment dat a venit între ei chiaburul Caras T. Vasile, din această comună, începând să facă instigare şi chemând pe câte un colectivist deoparte, spunându-le: “vedeţi cu colectivul vostru ne-aţi smuls o mână de păr din cap, dar lasă că păr ne-a mai rămas şi colectivul vostru se va dărâma”. Apoi tot acest chiabur, mai spunea că formarea colectivului nu va reuşi, îndemnându-i pe ţărani să se retragă din colectiv, spunând că vor merge forţat cu miliţia la lucru, iar cei ce nu vor merge vor muri de foame, fiindcă li se ia şi pământ şi tot.

Atunci ţăranii conştienţi l-au demascat pe acest chiabur, dându-l pe mâna Miliţiei, care l-a trimis pentru instigare în Justiţia Poporului. Acţiunea chiaburului de mai sus arătat, a avut efect într-o oarecare măsură şi în rândul rudelor lui, aşa cum a fost cazul cu vărul său Neculai T. Caras, ţăran mijlocaş, care în timp ce a fost chemat pentru a face schimb cu pământul său care intra în tarlaua colectivului, acesta nu a voit să semneze, spunând că el a auzit că nu se dă pământ în loc. De asemenea a fost cazul şi cu femeia săracă Mitocan Catinca, care are 5 copii, la o suprafaţă de 3 ha de teren şi care de asemenea nu a vroit să schimbe pământul şi nici să semneze, spunând că ea trebuie mai întâi să întrebe pe copiii ei, ori în fond această femeie nu este decât o unealtă a susnumitului chiabur Caras T. Vasile, care până în cele din urmă şi dânsa a fost lămurită. Totuşi după demascarea chiaburului Caras T. Vasile, care a fost dat pe mâna Justiţiei şi care era un vajnic duşman, asupra formării colectivului în această comună, - treburile au început să meargă bine, astfel că în ziua de 13 august 1950, a luat fiinţă Gospodăria Agricolă Colectivă, în comuna Buznea sub denumirea de “G.A.C. Ion Creangă”, având ca naş fabrica “23 August” din oraşul Iaşi.

Serbarea în vederea inaugurării acestei gospodării a început la orele 9,30 d.m. printr-o şedinţă de pregătire, unde s-a format comitetul de conducere al acestei gospodării. Ca reprezentanţi au luat parte la şedinţă tov. Ştefan Ioan, secretar adj. al Jud. P.M.R. Iaşi şi tov. Gherghelaş secretarul plăşii P.M.R. din comuna Tg. Frumos, care au luat cuvântul şi au propus pe următorii tovarăşi în comitetul de conducere.




Prisăcaru Vasile

preşedinte de colectiv

ţăran sărac

membru P.M.R.

Lupescu Vasile

membru

"

"

Chimingeru Gheorghe

"

"

"

Zamfira Aştefani

"

"

"

Matei Neculai

"

"

"

Maxim Ana

cenzoră

"

"

Petraru Constantin

"

"

"

După alegerea comitetului de conducere, a luat cuvântul tov. Preşedinte Prisăcaru Vasile, care a mulţumit tovarăşilor săi de muncă pentru încrederea ce i-au acordat-o, mulţumind totodată şi partidului pentru ajutorul pe care i l-a dat, dând apoi cuvântul tov. Ioan Ştefan, secretar adj. al Judeţenei P.M.R. Iaşi, care a urat colectiviştilor spor la muncă, făgăduindu-le că de acum înainte partidul le va da tot sprijinul.

A urmat apoi o şedinţă publică sub cerul liber, la care au participat cca 500 de persoane. La această şedinţă s-a ales un prezidiu în frunte cu tov. preşedinte al G.A.C. Buznea, Prisăcaru Vasile, care a dat cuvântul la diferiţi oratori din comunele vecine, apoi a urmat un festival artistic, dat în colaborare cu ostaşii comisariatului de recrutare Iaşi, muncitorii de la fabrica “23 August” Iaşi şi o echipă artistică a Teatrului Naţional din Iaşi. Gospodăria Agricolă Colectivă “Ion Creangă” din comuna Buznea enumeră 38 de capi de familie, dintre care numai ţărani săraci şi mijlocaşi şi are o suprafaţă de 160 ha pământ, această suprafaţă de teren este împărţită în trei tarlale, di care două tarlale sunt comasate, iar o tarla nu este comasată fiind încă în recoltă.

Actualmente continuă a se da muncă de lămurire în vederea înscrierii de noi membrii în colectiv.


SLt. de Securitate

Botnari Gheorghe (ASRI, FD, dosar nr. 4470, f. 64-66)



Colectivizarea, un filtru al adeziunii la noul regim. Derularea campaniei de colectivizare constituie de asemnea un cadru optim pentru identificarea persoanelor cu un potenţial ostil faţă de regimul comunist. Refuzul de se alătura noilor structuri sau îndemnul la rezistenţă reprezintă probe suficiente pentru punerea sub supravghere, după cum rezultă dintr–un raport al organelor de securitate de la nivel local întocmit la 7 ianuarie 1950 (ASRI, FD, dos. nr. 8930, vol. I, f. 137):



Yüklə 0,79 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin