Conferinţa naţională
Yüklə 1 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- REFERENCES
CONCLUZIIPromovarea culturii de radioprotectie este un demers complex si dificil care cere eforturi deosebite, mai ales din partea specialistilor, dar si un sprijin material si organizational consistent din partea autoritatilor si industriei. In Romania, Societatea Romana de Radioprotectie si mass media reprezinta actori importanti in diseminarea culturii de radioprotectie. Societatea Romana de Radioprotectie dezvolta prin actiunile proprii un dialog constructiv intre specialistii in radioprotectie si reprezentanti ai societatii civile REFERENCES
14. Principiile de radioprotecţie în gândirea medicală Felicia-Steliana Popescu şi Lavinia Delia Călugăreanu Institutul National de Sanatate Publica, Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, Compartimentul de Igiena Radiaţiilor ionizante naturale şi profesionale E-mail: felicia.popescu@insp.gov.ro Autorii considera acest subiect ca fiind de mare interes din urmatoarele motive: lucratorii din domeniul medical cu expunere la radiatii ionizante reprezinta 75% din numarul de expusi la nivel mondial; tot acestia sunt cei care prin practica radiologica desfasurata duc la expunerea medicala a populatiei (cu cea mai mare pondere in expunerea artificiala la radiatii ionizante a publicului, aproximati 11%); personalul medical cu pregatire superioara este prescriptorul investigatiilor radiologice si a tratamentelor ce folosesc radiatiile ionizante. Gândirea medicala, mai bine zis cercetarea medicala este cea care a modificat in timp parametrii principiilor de radioprotectie. Acesta este motivul pentru care cultura de radioprotectie trebuie sa devina obiectiv prioritar in gandirea medicala. Cultura de radioprotectie se poate obtine in lumea medicala (si nu numai) prin trei metode: informare, educare, comunicare, toate aceste metode bazandu-se pe datele de cercetare medicala in domeniu. Experienta acumulata de autori arata ca sistemul de pregatire in domeniul radioprotectiei trebuie sa fie un proces continuu de perfectionare, pentru a evita folosirea uneori abuziva a radiatiilor ionizante, atat in scop diagnostic cat si de tratament. Perceptia personalului medical cu privire la importanta si rolul princpiilor de radioprotectie este uneori deformata de informatiile care provin din medii necalificate in domeniu. Aici trebuie sa intervina specialistii din domeniul radioprotectiei. In legislatia romana exista recomandari si reglementari privind respectarea principiilor de radioprotectie, insa exista situatii in care acestea sunt privite in mod formal, sau ca obligatie si nu ca o forma de protectie personala si a pacientilor si acest lucur se datoreaza unor lipsuri in formarea culturii de radioprotectie. La nivel national se impune extinderea metodelor de informare a publicului cu privire la principiile de radioprotectie si rolul lor, prin introducerea de cursuri inca din scoala primara. Un aspect benefic, care s-a dezvoltat in ultimii ani, este introducerea unor cursuri de radioprotectie in pregatirea universitara si postuniversitara. Acestea concura la o informare si o educare corecta si actualizata asupra principiilor de radioprotectie, domeniu in care apar numeroase noutati si modificari, precum si noi concepte, cum ar fi si cel de „cultura de radioprotectie”. In ceea ce priveste activitatea de informare si educare a medicilor este de subliniat faptul ca se organizeaza programe de formare speciala in radioprotectie. Inca din anul 2000 se organizeaza cursuri in acest scop, cum ar fi: IAEA Regional training course on “Health surveillance of radiation workers and medical management of overexposed persons”, in 3 module: I – „introduction in radiopathology”: 27 – 31 martie, 2000; II – „medical preparedness and emergency medical assistance to nuclear and radiological accidents” şi III – „health surveillance of occupationally exposed workers to ionizing radiation”, 24 – 28 aprile, 2000. Alte cursuri organizate in Bucuresti aceste cursuri sunt: “Radioprotectie - lucrul cu surse deschise de radiatii ionizante in medicina”, “Raspunsul medical in situatii de urgenta radiologica”, “Protecţia radiologică în diagnosticul radiologic si radiologia interventionala”, “Protecţia radiologică în radioterapie “; „ Rolul medicului in raspunsul medical in situatie de urgenta radiologica”, „ Expunerea profesionala la radiatii ionizante – aspecte de supraveghere medicala”. Cursurile se adresează medicilor radiologi, stomatologi, ftiziologi , interventionisti, de medicina muncii şi igiena radiaţiilor, medicina de urgenta, inginerilor de service, fizicienilor şi responsabililor cu securitatea radiologica. O contributie importanta in cultura de radioprotectie in Romania are Societatea Romana de Radioprotectie (SRRp) prin actiunile intreprinse. SRRp s-a implicat activ in comunicarea cu mass media prin articole de specialitate, interventii radiofonice si televizate, prezentari publice, mese rotunde, ocazii in care specialistii au intervenit corect, pe criterii stiintifice, in explicarea si interpretarea evenimentelor radiologice de dupa 1990. SRRp a organizat anual conferinte nationale, congrese nationale si internationale in scopul de informare si comunicare in domeniul radioprotectiei. Aceste actiuni sunt detaliate pe site-ul societatii www.srrp.ro. Multe din aceste actiuni si evenimente au fost organizate in colaborare cu Ministerul Sanatatii, cu reteaua de Igiena radiatiilor, contributia specialistilor fiind apreciata la instructajele realizate pentru acesta retea. SRRp a publicat materiale de specialitate cu rol de informare si comunicare pentru specialistii in domeniul radioprotectiei, dupa cum urmeaza: „ Radioactivitatea naturala in Romania”, Versiune Engleza-Romana, 172 pagini, Bucuresti, 1994; „Radioactivitatea artificiala in Romania”, Versiune Engleza-Romana, 262 pagini, Bucuresti, 1995; 1990 Recomandari ale Comisiei Internationale in Protectia Radiologica, 60 Publicatie ICRP”, Versiune in Romana, 207 pagini, Bucuresti, 1996; ” Energia Nucleara in Romania - Risc potential pentru mediul inconjurator si sanatatii umane”, 110 pagini, Bucuresti, 1996; „Concepte privind protectia impotriva radiatiilor”, 84 pagini, Ed. H. Hulubei, Bucuresti, 1996; „Radiatiile si viata100 pagini, Ed. Paco, Bucuresti, 1998; „Buletin pentru radioactivitatea mediului”, Bucuresti, 1995-1998; „Sectiune permanenta in Curierul de Fizic”- Buletin al cercetatorilor din romania si de peste hotare, Bucuresti, 4 publicatii pe an, din 1992; Gândirea medicala, mai bine zis cercetarea medicala este cea care a modificat in timp parametrii principiilor de radioprotectie. Iata doar cateva exemple: Standardele de Baza de Securitate(BSS) ale AIEA (transpuse in Normele fundamentale de securitate radiologica in 2000) unde s-a modificat limita de doza efectiva pentru personalul expus profesional dela 50 mSv la 20 mSv pe an, Publicaţia ICRP 103 – Recomandări privind expunerea ocupaţională la radiaţii ionizante, in care apar modificari: revizuirea factorilor de ponderare pentru radiaţie şi tisulari (wR şi wT) (184), recomandarea de clasificarea zonelor de lucru mai degrabă decât clasificarea lucrătorilor, cerinţa ca zonele de lucru conţinând surse să fie desemnate ajută la controlarea lor. Sunt aşteptate noi date privind radiosensibilitatea ochiului si in acest sens Comisia va lua în considerare aceste date şi, posibila lor semnificaţie pentru limita dozei echivalente pentru cristalinul ochiului, când acestea vor fi disponibile. Consideram ca toti specialistii din domeniul radioprotectiei trebuie sa se implice activ si continuu in realizarea „culturii de radioprotectie” in Romania. Cultura de radioprotectie este familia in care trebuie sa ne regasim cu totii si pe care trebuie sa o dezvoltam.
Gh. Epure, Tiberiu Ivana şi V. Olaru SNN-SA Fabrica de Combustibil Nuclear, Piteşti, România E-mail: gepure@fcn.ro REZUMAT Cultura ca element al existenţei umane se caracterizează în primul rând prin acumulări, deprinderi, atitudini, comportamente şi promovări faţă de un anumit domeniu. Cultura de securitate nucleară s-a dezvoltat în dorinţa de a ne pregăti să facem faţă riscului nuclear, născut odată cu descoperirea radioactivităţii. Cultura de radioprotecţie este necesară pentru punerea în aplicare a securităţii şi siguranţei în protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. În activitatea de producere a combustibilului nuclear de tip CANDU pe baza de uraniu natural şi sărăcit părţile interesate în această activitate au o cultură de radioprotecţie specifică riscurilor radiologice existente, riscuri care conduc la expunerea la radiaţii ionizante. Pentru Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti (FCN) unde materialul nuclear se află atât sub formă de vrac cât şi ca articole, monitorizarea radiologică individuală cât şi cea a mediului de lucru sunt stabilite în Manualul de Securitate Radiologică (MSR), în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională. Toţi angajaţii FCN sunt clasificaţi în categoriile A şi B de expunere la radiaţii ionizante. Clasificarea este în funcţie de activitate realizată şi de gradul de expunere, iar instruirea specifică pentru securitatea radiologică este dimensionată pentru fiecare categorie în parte. Lucrătorii externi, contractorii şi vizitatorii sunt conştientizaţi încă de la intrarea în fabrică asupra riscurilor de expunere la radiaţii ionizante şi sunt instruiţi corespunzător. Noţiunile elementare ale culturii de radioprotecţie ca monitorizarea individuală, comunicarea, abordarea riguroasă şi prudentă, acţionarea proactivă în activitate sunt transmise în permanenţă. În plus cultura de radioprotecţie există şi a existat de la început în fabrică, dar elementele ei se menţin încă disipate în cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele angajaţilor fara a avea o abordare unitara. KEYWORDS: Combustibil Nuclear, CANDU, uraniu natural, uraniu sărăcit, expunere la radiaţii ionizante
Legislaţia română pentru desfăşurarea activităţilor în domeniul nuclear [1], precum şi normele fundamentale de securitate radiologică [2], [4], normele de minerit radioactiv [3], normele de managementul calităţii, normele sistemelor de management elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), cere ca titularii de autorizaţie să posede un sistem de management integrat (SMI) din care face parte şi sistemul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante descris în Programul de radioprotecţie. Alte documente legale [5], [6] impun supravegherea sănătăţii în general şi a expunerii la radiaţii ionizante în particular atit a propriilor lucrători, cit si a lucrătorilor externi, contractorilor şi vizitatorilor. Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti (FCN) produce combustibil nuclear de tip CANDU cu 37 de elemente, pe bază de uraniu natural şi sărăcit. Actuala producţie anuală este de 10800 fascicule de combustibil nuclear, iar cantitatea de uraniu procesată este de 200 tone pe an. Principalul material nuclear prezent în fabrică este dioxidul de uraniu (UO2) pe baza de uraniu natural, care se găseşte sub formă de pulbere sinterizabilă de UO2, pastile crude, pastile sinterizate, şlam radioactiv ca surse deschide de radiaţii, elementele de combustibil nucleare, fascicule de combustibil nuclear şi sursele de etalonare şi funcţionare ca surse închise de radiaţii [7]. În FCN managementul la cel mai inalt nivel a stabilit Politica de securitate şi sănătate în muncă, care prioritizează securitatea nucleară şi implicit securitatea radiologică şi impune monitorizarea radiologică individuală a angajaţilor FCN, precum şi a altor persoane care lucrează sau vizitează fabrica, în conformitate cu cerinţele CNCAN şi alte prevederi legale [5], [6] precum si mentinerea tuturor conditiilor de lucru pentru ca valorile masurate sa fie la un nivel cit mai jos posibil de realizat, conform principiului ALARA. Practic unul din obiectivele general ale FCN stabilite pentru anul 2011 este Protejarea persoanelor expuse profesional, a populatiei si a mediului inconjurator impotriva radiatiilor nucleare si contaminarii radioactive. Sistemul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante descris in Programul de radioprotectie al FCN cuprinde printre altele: limitele de doză, modalităţile şi planurile de monitorizare radiologică individuală, modalităţile şi planurile de monitorizare radiologică a locurilor de muncă, de evaluare a dozelor şi raportare, în conformitate cu cerinţele de la [2] si [6] sunt stabilite în Manualul de Securitate Radiologică (MSR) [7] document de baza, ce face din sistemul de management integrat din FCN. Pentru lucrarile efectuate in zonele controlate ale FCN de lucratori externi si contractori se elaboreaza Programe de radioprotectie specifice activitatilor ce se vor desfasura, programe care se difuzeaza partilor interesate. 2. INSTRUIREA in FCN Instruirile pe domenii ale personalului FCN trebuie sa asigure in afara instruirii specifice domeniului si fundamentarea si apoi dezvoltarea, întărirea, promovarea, îmbunătăţirea culturii de radioprotecţie a personalului FCN. La nivel de FCN la fiecare doi ani este elaborat Programul de instruire şi conştientizare a personalului FCN cod AQ-580 [8], care detaliaza alături de instruirile pentru managementul calităţii, programarea instruirilor pe domenii specifice cu importanta pentru securitatea si siguranta angajatilor FCN, lucratorilor externi, contractorilor, vizitatorilor si a fabricii. Instruiri prezentate mai jos au parti comune precum si legaturi specifice si cuprind fiecare intr-un anumit grad elemente de cultura de radioprotectie : 2.1. Securitate şi sănătate în muncă 2.2. Securitate radiologică 2.3. Protecţia mediului 2.4. Situaţii de urgenţă 2.5. Informaţii Clasificate Fiecare instruire cuprinde mai multe etape: elaborarea tematicii, a suportului de curs, a planului anual de instruire şi reinstruire, a chestionarelor în vederea examinării, a testelor de examinare şi a foilor de răspuns. Tematica, suportul de curs şi chestionarele în vederea examinării sunt postate în INTRANET pentru instruire şi autoinstruire, vizualizare şi descărcare. Perioadele in care trebuie sa se desfăşurare un anumit tip de instruire sunt precedate de Decizii emise de directorul FCN pentru comisiile de examinare precum si de notificari, anunturi si solicitari care vin din partea celor care raspund de aceste instruiri. Printre scopurile asociate culturii de radioprotecţie prezente în instruiri: a) Promovarea conştientizării riscurilor la expunerea la radiaţii ionizante atit a celor datorate expunerii externe cit si a celor datorita contaminarii radioactive
c) Promovarea unei atitudini corepunzatoare de care trebuie sa dea dovada angajatii de la toate nivelurile, pentru înţelegerea responsabilităţii care o au in scopul respectarii si colaborarii cu cei din jur in ceea ce priveste expunerea la radiatii ionizante, atitudinea fata de autorităţile de reglementare şi control, atitudinea fata de celelalte parti interesate d) Constientizarea angajatilor asupra beneficiilor monitorizarii radiologice individuale, cooperarea cu persoanele responsabile in domeniul securitatii radiologice, menţinerea patrimoniului si a unei arhive corespunzatoare pentru istoricul expunerii la radiaţii ionizante a angajaţilor din FCN e) Facilitarea transmiterii informaţiilor referitoare la radioprotecţie în timp util şi la o scară cât mai largă f) Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei radioprotecţiei g) Îmbunătăţirea comunicării şi informării pe acest domeniu a publicului şi societăţii h) Asigurarea unei abordări proactive, directe, transparente şi comunicative i) Asigurarea dar si imbunătăţirea transparenţei noţiunilor de radioprotecţie în rândul angajaţilor, lucrătorilor externi, contractorilor şi vizitatorilor Pentru domeniul securitate radiologică cel care detine cea mai mare ponderea in fundamentarea, stabilirea, dezvoltarea, întărirea, promovarea, îmbunătăţirea culturii de radioprotecţie în conformitate cu procedura CN-RP-62 „Instruirea şi examinarea personalului FCN pe linie de securitate radiologică” SNN-SA prin FCN-Piteşti eliberează permise de exercitare activităţi în domeniul nuclear de nivel 1 (PEADN nivel 1) pe doemniul Materie Prima Nucleara Fabricatie de Elemente Combustibile (MPN-FEC). Pentru analiza si evaluarea culturii de radioprotectie din FCN colaborarea dintre persoanele responsabile cu securitatea radiologica si cele cu managementul calitatii si audit poate constitui cheia succesului pe acest domeniu. 3. MONITORIZAREA şi supravegherea medicală a personalului FCN, lucrători externi, contractori şi vizitatori Legislaţia română în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă [5] şi [6] defineşte faptul că numai acele persoane care posedă cunoştinţe temeinice de radioprotecţie şi de sănătate şi securitate în muncă şi sunt declaraţi apt din punct de vedere medical pot desfăşura activităţi ca expuşi profesional la radiaţii ionizante. Această examinare asupra aptitudinilor individuale trebuie să ia în considerare criteriile generale de compatibilitate, precum şi existenţa unor funcţii specifice normale ale organelor (hemogramă, fără boli de piele, inimă, diabet, funcţionarea bună a funcţiei hepatice şi a celei renale, a vederii, comportamentul psihologic, etc.) care au legatura si/sau pot fi influentate de expunerea la radiatii ionizante. Examinarile se fac de către medici specialişti şi sunt transpuse în Fişa de aptitudini întocmită de medicul de medicina muncii care colaboreaza cu medicul responsabil cu supravegherea lucrătorilor expuşi la radiaţii ionizante de pe platformă. Legislaţia în vigoare prevede în continuare examinări periodice asupra stării de sănătate a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante [3]. Acestea au loc de obicei anual, în cazuri speciale şi la fiecare doi ani, în functie de importanta sau influenta functie examinate în timp pe anumite domenii. Există situaţii în care examinările pot fi mai dese dacă sunt legate de suspiciuni de prejudiciere a stării de sănătate ca urmare a gradului de expunere la radiaţiile ionizante. În cazul în care, în calitate de persoană expusă profesional la radiaţii ionizante, examinarea a condus la o incompatibilitate atunci Fisa de aptitudini va avea rezoluţia apt condiţionat, inapt temporar, inapt pentru o anumită expunere, inapt pentru orice tip de activitate în domeniul nuclear. În cazul în care detrimentul asupra sănătăţii se datorează expunerii persoanei în cauză la riscurile radiologice, trebuie întreprinse verificări, identificări şi examinări asupra riscurilor pe care le dă expunerea la radiaţii ionizante din fabrica, dar si alte expuneri anterioare, intr-o alta activitate desfasurata, sau in timpul activitatii din fabrica (medicale, accidentale, interventionale, etc.) care trebuie să fie făcute în conformitate cu legislaţia în domeniul nuclear şi în domeniul sănătăţii în vigoare din România. Toate înregistrările de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional sunt păstrate pentru aceeaşi perioadă ca şi documentele care atestă expunerea la radiaţii ionizante pentru ca un examen ulterior să se desfăşoare coroborat pe mai multe planuri. Activităţile de supraveghere medicală, expunerea la riscurile radiologice, monitorizarea radiologică individuală, monitorizarea radiologică la locul de muncă, măsurătorile de doze, înregistrările de doze, evaluarea şi raportarea dozelor, inclusiv păstrarea şi arhivarea dozelor (antecedente de expunere la radiaţii ionizante, expuneri medicale, expuneri de urgenţă, expuneri accidentale, etc.) se fac în cadrul Departamentului de Securitate Nucleară (DSN) în Arhiva de Departamentul de Securitate Nucleară (ADSN). 4. Clasificarea angajaţilor FCN Conform cu [2], limita anuală de doză efectivă pentru persoanele din FCN expuse la radiaţii ionizante este de 20 mSv. Faţă de această limită şi a prevederilor din [2] au fost clasificaţi şi angajaţii din FCN. În conformitate cu [2] şi [3] FCN a clasificat toţi angajaţii din categoria A şi B de expunere la radiaţii ionizante. Categoria A de expunere la radiaţii ionizante înseamnă posibilitatea de a primi într-un an peste 6 mSv, iar categoria B restul de personal. 5. MONITORIZAREA pentru expunerea externă Uraniul natural şi sărăcit sunt radioizotopi din clasa alfa de emiţători radioactivi. Din punct de vedere al radiaţiilor emise, radiaţiile gamma emise de uraniu natural şi sărăcit nu sunt foarte importante în cazul cantităţilor mici şi moderate de materiale nucleare manipulate, prelucrate şi produse [2]. În FCN există unele locuri în care materialul nuclear este stocat în cantitate mare şi în aceste cazuri debitele de doză ambientală pot depăşi 10 μSv / h, limita impusă în [7]. În plus, se ia în considerare faptul că, în fabrică există în fiecare moment o cantitate de peste o sută de tone de uraniu, cantitate care poate determina o expunere semnificativă pentru cei care lucreaza cu asemenea materiale, precum şi desfasurarea unor activităţi ca: gospodărirea deşeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive, posibilitatea apariţiei unei situaţii de urgenţă de natura radiologică sau neradiologică, etc. Sistemul de monitorizare a expunerii externe la radiaţii ionizante a angajaţilor din FCN, inclusiv lucrătorii externi, contractorii este sistemul de dozimetrie termoluminiscenta folosind ca mijloc individual de masurare TLD-ul (thermoluminiscent dosimeter). Modul de purtare a acestui mijloc de monitorizare individuală a expunerii externe, modul de depunere şi preluare a dozimetrului, de comunicare şi raportare a fiecărui eveniment legat de acesta, face parte din cultura de radioprotecţie a fiecărui angajat. Limita Efectivă de Doză din FCN pe toate căile de expunere este de 20 mSv / an pentru angajaţii FCN (lucrători expuşi profesional) şi de 1 mSv / an pentru public (persoană neexpusă profesional). Aceste limite trebuie respectate, iar asigurarea conditiilor de lucru, dar si cultura de radioprotectie pe care o are fiecare angajat sunt elementele definitorii in situarea expunerii individuale sub aceste limite. Fiecare categorie angajat din categoria A sau B de expunere este dotat cu TLD cu perioada de schimbare stabilită conform cu prevederile din [4] şi anume : - Schimbare lunară pentru categoria A de expusi (aproximativ 340 de persoane) - Schimbarea lunară pentru categoria B de expusi (aproximativ 90 de persoane). TLD-urile sunt măsurate in cadrul de Laboratorul de Radioprotecţie şi Dozimetrie Personal (LRDP) al FCN, laborator reautorizat de CNCAN în 2008, pe o perioada de 3 ani (2008-2011). Caracteristici ale sistemului de dozimetrie cu TLD-uri în FCN 1. Dozimetrele Thermoluminiscente (TLD-uri) sunt marca PANASONIC de tipul UD813AS14 2. Cititorul manual şi cititorul semiautomat de TLD-uri sunt marca PANASONIC tip UD-706A 3. Iradiatorul de TLD-uri este PANASONIC UA 794C 4. Calibrarea prin iradiere a TLD-urilor se face anual 5. Testele de scurgere radioactivă pentru sursa radioactivă inchisa de Cs-137 de 2 Ci (74 GBq) incorporata in iradiator se face anual 6. Măsurătorile de debit de doză gamma în jurul iradiatorului se face săptămânal, în conformitate cu prevederile din [7]. Dozele sunt înregistrate în Carnetele Individuale de Supraveghere Dozimetrică (CISD) documente cerute de legislaţia în domeniul sănătăţii şi în Fişa de Monitorizare Individuală (FMI) document cerut de legislaţia în domeniul nuclear elaborată de CNCAN. Aceste doze se înregistrează şi în Registrul de Doze al FCN (în format electronic) - Istoria expunerii la radiaţii ionizante a fiecărui se realizează de la angajare până la plecarea din FCN şi include şi expunerile anterioare angajării în FCN. - Înregistrările de doze sunt păstrate în Arhiva de Departamentul de Securitate Nucleară (ADSN) timp de 30 de ani sau mai mult, până când lucrătorii expusi la radiatii ionizante indiferent de categoria de expunere implineste sau ar fi implinit 75 de ani. Dozimetre electronice - Tip Stephens 6100 utilizat pentru masurarea debitului de doza si a dozei atunci când cantităţi importante de material nuclear (pastile crude şi sinterizate de UO2, elemente de combustibil nuclear, fascicule de combustibil nuclear) se gasesc depozitate temporar in locuri unde se desfasoara si alte activitati curente. Aceste dispozitive electronice sunt folosite şi pentru monitorizarea personalului implicat în transportul materialelor radioactive, lucratorilor externi, contractorilor si vizitatorilor.
Prelevarea de probe se execută cu:
Măsurătorile pentru numărarea alfa a probelor se realizeaza cu:
7. MĂSURĂTORI de CONTAMINARE pentru SUPRAFETE Măsurarea directă a contaminării (contaminare totală) pentru radiaţii beta cu contaminometru portabil EBERLINE ASP-1 prevăzut cu sonde beta, Contaminare nefixată (contaminarea alfa) măsurarea se face după prelevarea de probe care se realizeaza prin ştergere cu frotiuri din pânză de tip Nu-Con Smears şi Belan Probele prelevate prin ştergere sunt măsurate pentru emiţătorii alfa cu radiometrul manual EBERLINE SAC-4 8. MĂSURĂTORI de debit de doza de la locurile de muncă Pentru monitorizarea de la locul de muncă măsurătorile de rutină de debit de doza sunt efectuate la locurile de muncă din zonele controlate, precum şi în zonele adiacente. În zonele în care de multe ori in timpul activitatii sunt manipulate în special cantităţi semnificative de material nuclear (tavi cu pastile crude de UO2, grătare cu pastile sinterizate de UO2, cărucioare cu pastile sinterizate de UO2, elemente de combustibil nuclear, fascicule de combustibil nuclear, butoaie cu pulbere de UO2), în depozite temporare si finale, la punctul final de producţie şi de control, aceste măsurători au fost făcute săptămânal, în mod special pentru stabilirea duratei de staţionare, în aceste locuri. În plus, supravegherea acestor locuri de muncă, se face în scopul de a estima şi de a comunica dozele care pot fi primite de către lucratorii externi, contractori şi vizitatori în timpul activităţii în FCN, inainte de efectuarea monitorizării individuale cu TLD-uri sau Dozimetre electronice sau pentru a compara înregistrarea aceste dispozitive cu monitorizarea de rutina. În zonele în care nu se desfăşoară activităţi curente aceste măsurători sunt efectuate la intervale mai mari, lunar, trimestrial sau semestrial sau la cerere pentru a vedea gradul de securitate si siguranta al angajatilor sau pentru a vedea daca valorile masuratorilor anterioare se mentin. 9. MONITORIZAREA pentru expunerea interna Pentru estimarea dozelor de interne există procedură de evaluare a acestor doze atribuite în urma incorporării de radionuclizi de la locul de muncă. Procedura se bazează pe rezultatele de la măsurarea concentraţiei radioactive în aer (CR) exprimată în Bq/m3 de la probele de aerosoli radioactivi prelevate, în locaţiile în care o creştere a concentraţiilor radioactive a aerosolilor este de aşteptat. Dozele interne sunt insumate cu dozele externe masurate prin citirea TLD-urilor expuse şi vor da dozele efective: E = Eext + Eint Pentru monitorizarea expunerii interne a personalului FCN evaluările de rutină de încorporare au fost efectuate în conformitate cu [2], [3], [4] şi [6], transpuse în [7]. Angajaţii care lucrează în zone controlate şi utilizează in arie surse radioactive deschise cum ar fi pulberea de UO2, granule de UO2, pastile crude şi sinterizate, slamuri şi deşeuri radioactive sunt trimise pentru analiza urinei uraniu.
În funcţie de clasa de uraniu [clasificare facuta dupa solubilitatea si viteza de absorbtie in plamini in D (F), W (M) şi Y (S)] şi de activităţile desfasurate numărul de probe variază. Intervalele de măsurare sunt - în funcţie de tipul de activitate şi de riscul de încorporare al radionuclizilor aşteptat sa se produca - trimestriale, semestriale sau anuale. Pentru monitorizarea expunerii interne la radiaţii a personalului FCN evaluările de rutină de încorporare au fost efectuate în conformitate cu [2], [3], [4] şi [6]. Nici o persoană care lucrează în FCN nu trebuie să fie trimisă la Controlul de Corp Uman (CCU), deoarece doza totală, 200 mSv pentru ultimii 10 ani, nu este depăşită (în conformitate cu prevederile art. 100 din [3] NMR-01 Norme de Minerit Radioactiv - Norme de securitate radiologică cu privire la radioprotecţia profesională la prelucrarea minereurilor de uraniu şi toriu) 10. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR RADIOACTIVE Deşeurile solide şi lichide radioactive precum şi filtrele şi prefiltrele de aer sunt manipulate numai de personal specializat instruit pentru aceste activităţi. De la colectare, segregare, schimbare, coletizare, containerizare, etichetare, marcare, transfer, încărcare în autotren sau cisternă şi apoi transport operaţiile sunt executate luând în calcul elementele de cultură de radioprotecţie pe care lucrătorii le posedă: timp petrecut, distanţa, purtarea mijloacelor individuale de măsurare a dozelor (TLD-uri, dozimetre electronice, echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante purtarea echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante, comunicarea cu şefi de echipă şi cu colegii de echipă, precum şi cu părţile interesate: destinatarii deşeurilor în vederea dispunerii finale (Depozitului de dispunere finală de la Feldioara) sau tratării (staţia de tratare a deşeurilor radioactive care face parte din Institutul de Cercetări Nucleare (STDR-SCN), personal însoţitor, jandarmi, poliţie, etc. Persoanele implicate în activitatea de gestionare a deşeurilor radioactive sunt din categoria A de expunere şi pot fi monitorizate atit cu TLD cit si dozimetre electronice. Dozele măsurate au indicat faptul că activitatea de management/gospodărire a deşeurilor radioactive nu determină valori peste dozele de rutină de la celelalte activităţi (producţie, controlul calităţii, radioprotecţie, întreţinere, supraveghere) 11. TRANSPORTUL MATERIALELOR RADIOACTIVE În conformitate cu autorizaţia pentru transportul materialelor radioactive, emisa de CNCAN, monitorizarea pentru expunerea externa pentru persoanele implicate în activitate se face la fiecare transport. Mijloacele folosite sunt TLD-urile aceleaşi utilizate pentru monitorizarea în mod regulat în luna respectivă pentru persoanele implicate în activitatea sa curenta.
La nivelul FCN a fost elaborat în nov. 2010 Regulamentul de funcţionare al Celulei de Urgenţă a FCN, document de referinţă întocmit în conformitate cu legislaţia din domeniu elaborată de CNCAN şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Regulamentul stabileşte reguli clare de organizare, intervenţie, colaborare şi comunicare ce conţin elemente distincte de cultură de radioprotecţie îndeosebi pentru acţiunea grupelor de control radiaţii, dozimetrie, radioprotecţie, decontaminare, intervenţie şi deblocare-salvare. În plus prin Protocolul de colaborare în situaţii de incident sau accident nuclear pe platforma SCN-FCN, personalul FCN este implicat în intervenţia în astfel de situaţii precum şi în modul de comportare şi acţionare. Personalul FCN este instruit asupra cunoaşterea semnalelor de alarmare, adunare, adăpostire şi evacuare ca elemente de cultură de radioprotecţie. Practic finalul acestor situaţii este tot expunerea la radiaţii ionizante ca urmare a intervenţiilor de urgenţă, accidentale sau voluntare pentru deblocare-salvare, acţiuni care aparţin personalului de intervenţie al FCN. 13. CONCLUZII a) chiar dacă este la început cultura de radioprotecţie în FCN are toate condiţiile să devină o cultură solidă; b) toate nivelurile funcţionale din fabrică conducerea, şefii de compartimente, lucrătorii, dar şi celelalte părţi interesate, beneficiari, clienţi, contractori, publi vizitator, etc. au primit instruirea necesară pe domeniul securitate radiologică ca parte a culturii de radioprotecţie din FCN; c) toate procesele din fabrică aparţinând producţiei, controlului de calitate, mentenanţă, serviciile auxiliare au implementate elemente de cultură de radioprotecţie d) toate domeniile cu implicaţii în expunerea la radiaţii ionizante: deţinere, utilizare, manipulare, producere, prelucrare, depozitare temporară, managementul deşeurilor, transportul de materiale radioactive au implementate elemente de cultură de radioprotecţie; e) cultura de radioprotecţie va parcurge etapele normale de fundamentare, stabilire, promovare, monitorizare, analiza, evaluare şi îmbunătăţire continuă astfel încât eficienţa şi eficacitatea să aducă beneficii maxime protecţiei radiologice împotriva radiaţiilor ionizante. 14. REFERINŢE [1] Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în condiţii de siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată în anul 2006 [2] Normele fundamentale de securitate radiologică, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare - CNCAN, Bucureşti, 2000 [3] Normele de securitate radiologică în radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare - CNCAN, Bucureşti, 2002 [4] Normele de dozimetrie individuală, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare - CNCAN, Bucureşti, 2002 [5] Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi normele de aplicare, 319/2006, Bucureşti [6] Hotărârea de guvern pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor, HG 355/2007 [7] Manualul de securitate radiologică în FCN, MSR, Fabrica de Combustibil Nuclear, Piteşti 2009 [8] AQ-580 Programul de instruire şi conştientizare a personalului FCN pe anii 2010-2011
(IRPA Associated Society) WORKSHOP: The concept "Radiation Protection Culture" and its role in the protection of the population and the environment. Bucharest, Romania, October 18, 2011
1. CONTRIBUTIONS TO THE STUDY OF MIGRATION IN SOIL Cs-137 IN MOSS Elena Simion1,3, Ion Chiosilă2, Ion Mihalcea3, Florin Simion1,4
E-mail: elena.simion@anpm.ro This study was carried out to identify, analyze and interpret the presence of the radionuclide Cs-137 in soil and moss in various parts of Romania. Radionuclide activity levels in moss samples, taken in 2009, were measured using a gamma spectrometer equipped with germanium detector (HPGe) of high purity and resolution. Cs-137 activity concentration in muscle samples was compared to that in soil samples taken from the same place, to assess transfer from soil to plants. The results of this study was the completion Romanian map of Cs-137 distribution in soil and were verified and established radionuclide transfer factors from soil to plant, on Romanian territory after 23 years from NPP Cernobil nuclear accident. 2. Implementation of remedial techniques for Radon in dwellings from Baita uranium mine area (IRART Project) Constantin Cosma1, Carlos Sainz1, 2, Alexandra Cucoş1, T.Dicu1, R.Begy1, M.Moldovan1, B.Papp1 and D.Niţǎ1 1Faculty of Environmental Science and Engineering, “Babeş-Bolyai” University, Fântânele No. 30, 400294, Cluj-Napoca, România, 2Department of Medical Physics, Faculty of Medicine, University of Cantabria, c/Herrera Oria s/n., 39011, Santander, Spain E-mail: constantin.cosma@ubbcluj.ro Radon inside buildings represents the main source of human exposure to ionizing radiation in the world. Studies in many countries have shown that high levels of indoor radon increases the risk of lung cancer. The present research refers to a complete monitoring of indoor radon levels of Bǎiţa area, Transylvania, Romania, in the near of old Romanian uranium mines. Previous measurements indicated here elevated levels of radon with concentrations one order of magnitude higher than those measured in homes located in non-radon-prone areas. About 30% of the measured values are significantly higher than the recommended level of 200 Bq/m3. 25% of annually lung cancer deaths can be attributed to indoor radon exposure, based on the present results. Our results are higher, but remain compatible with the similar reported in the European studies and in North America, respectively. The critical situation requires that remedial actions must be taken into consideration. It is recognized as impossible to completely eliminate exposure to radon, only to limit exposure to it. A large percentage of houses (60%) were measured in Bǎiţa area, in order to implement methods to reduce indoor radon levels. To measure radon concentration in dwellings, we use the passive method of nuclear track detectors, CR 39, supplemented by continuous monitoring of radon using SARAD, Radim, Rad7 and AlphaGUARD dosimeters. The research is supported by the Contract 160/15.06.2010 under the project 586/12487 “IMPLEMENTATION OF RADON REMEDIATION TECHNIQUES IN DWELLINGS OF BǍIŢA URANIUM MINE AREA/ IRART” of the Sectoral Operational Programme “Increase of Economic Competitiveness” co-financed by The European Regional Development Fund. KEYWORDS: radon, indoor radon, population exposure, radon-prone area, radon remedial techniques. 3. TRACE DETECTION OF I-131 IN AEROSOLS AND ATMOSPHERIC DEPOSITION, FROM THE ACCIDENT AT NEC FUKUSHIMA - JAPAN IN ROMANIA Elena SIMION1,8, Florin SIMION1,8, Luminiţa COJOCARU2,8, Claudia PUŞCAŞU3, Claudia TĂBĂCARU4, Nelida FLOREA5,8, Andrei NEAGU6, Tamara POP7
E-mail: elena.simion@anpm.ro The presence of artificial radionuclide I-131 in the atmosphere was continuously monitored throughout Romania in the period 23.03.2011 - 30.04.2011 by the National of Environmental Radioactivity Surveillance Network (NERSN). I-131 radionuclide activity levels in samples were determined using gamma spectrometry network with germanium detectors (HPGe) of high purity and resolution of the NERSN. Gamma spectrometric analysis performed on samples of atmospheric deposition and atmospheric aerosols revealed the presence of artificial radionuclide concentrations comparable to those reported by other countries in Europe. Maximum concentration of atmospheric aerosols I-131 was recorded in samples taken from the Toaca Peak from Ceahlău Mountain and was 3.49 mBq/m3. In atmospheric deposition samples, the maximum concentration of I-131 was 1.34 Bq/m2 per day and has been measured in Constanţa. Estimated dose calculated for population revealed an insignificant contribution, the exposure due to inhalation of iodine-131 in the sampling points was over 1000 times lower than natural radiation background. 4. The presence of I-131 in different environmental factors from NV Romania after the Fukushima disaster C. Cosma1, A. R. Iurian1, D. C. Niţă1, R. Begy1, C. Cîndea2
E-mail: constantin.cosma@ubbcluj.ro The earthquake that hit Japan in March 11, 2011, went with high radioactive release from Fukushima NPP during the next days. Based on the results of the reactors analysis, the Nuclear and Industrial Safety Agency from Japan (NISA) estimated that a total amount of 1.3x1017Bq 131I and 6.1x1015 Bq 137Cs had been released into the atmosphere. The aim of the study is to quantify the Fukushima radioactivity pollution in Cluj county and surroundings areas of Transylvania region. The concentration of the fission products has been analyzed for rainwater, milk, vegetation, eggs and pollen during the period 28 of March, 2011 – 19th of April, 2011. The measurements have been made by the means of gamma-spectroscopy, using two ORTEC spectrometers with HpGE detectors with 34.2%, respective 30% relative efficiency. The 364.5 keV γ-energy line was analysed to obtain the 131I concentrations and Maestro software has been used for the automatic spectrum evaluation. 134Cs and 137Cs were also checked for the γ -energy line from 604.7 kev, respectively 661 keV. Some measurements were also made for aerosol iodine collected on paper filters, which are not discussed in this paper [1].
Could be concluded that the radioactive fallout from Fukushima NPP had insignificant values in the NV Romania, considering the maximum admitted levels for 131I, 137Cs and 134Cs and the level of natural background. [1]. Masson O, Baeza A, Bieringer J, Brudecki K, Bucci S, Cappai M, Carvalho FP, Connan O, Cosma C, ..., Tracking of Airborne Radionuclides from the Damaged Fukushima Dai-Ichi Nuclear Reactors by European Networks, Environ . Sci. Technol. (2011), 45(18):7670-7677
Florin Simion1,2, Elena Simion1,3, Vasile Cuculeanu2, Ion Mihalcea3 1 National Environmental Protection Agency, 2 Faculty of Physics, University of Bucharest, 3 Faculty of Chemistry, University of Bucharest, Romania E-mail: elena.simion@anpm.ro This paper presents dependence of the natural radioactivity from atmospheric weather conditions: air temperature, atmospheric pressure, wind speed, atmospherically precipitations and relative humidity. The values used in the paper were taken from monitoring environmental radioactivity in Botosani measured by Environmental Radioactivity Surveillance Station, daily global measurements of atmospheric deposition beta and atmospheric aerosols, including the determination of radon and thoron indirect, as well as the absorbed gamma dose rate in air. Sampling and measurement frequency depended on the type of sample analyzed as follows: atmospheric deposition were taken daily, atmospheric aerosols were collected 4 times / day, with a sampling interval of 5 hours and air absorbed dose rate was determined hourly rate. The coefficient of multiple correlation was determined between the type of analysis and weather conditions, as well as the correlation between and type of analysis and each variable weather. By using multiple linear regression dependence was highlighted natural radioactivity of the atmosphere of meteorological parameters by a mathematical expression that can be used to determine missing values in a time series of measured data and the predicting values measured as a validation process the measurement accuracy.
Mircea-Valentin Paraschiva, Margareta Cheresteş, Codruţ Cheresteş DOZIMED S.R.L., 405 – 407 Atomiştilor Str., Bucharest - Măgurele, ROMANIA E-mail: office@dozimed.ro The national legislation and the IAEA’s Basic Safety Standards Series require the implementation of a QA programme for approval of dosimetry services. The implementation of a quality system according to EN ISO/IEC17025:2005 standard is a way to demonstrate that the dosimetry service is technically competent and capable of generating technically valid results. There are around fifty different standards relevant to individual monitoring, which indicates the complexity and difficulty of understanding and using the appropriate standard in routine work. The new recommendations published by European Commision - RP-160 - bring together requirements and guidance given in 96/29/EURATOM Directive, ICRP Publications, ICRU Reports and IAEA technical documents. The aim of these recommendations is to address the growing need for improvement and harmonization of practices and procedures used in individual dosimetry, for a mutual recognition of dose assessments performed by Approved Dosimetry Services across Europe. An intercomparison exercise among dosimetry services is like a performance test. The results of intercomparisons are published but anonimized. In many Member States participation in international intercomparisons is strongly recommended as results can be used to support an application for approval or accreditation. In this paper we present the results of our participation in two intercomparison exercises: EURADOS Intercomparison 2008 and EURADOS Intercomparison 2010. The results are displayed using the 'trumpet curves' (ISO 14146). The corrective actions are presented and also the lessons learned. At first exercise, in 2008, we have participated with one dosimetric system – photographic dosemeter – and at the second one, we have participated with two dosimetric systems: photographic and thermoluminescent. 7. Evaluation of the External Exposure of the Workers Ana Stochioiu, Felicia Mihai, Ion Tudor Horia Hulubei National Institute for R&D in Physics and Nuclear Engineering, IFIN-HH Bucharest E-mail: stoc@nipne.ro The semestrial statistical results, according to the ESOREX evaluation model, regarding the collective professional exposure, for the years 2009 and 2010 are presented in the paper. The individual monitoring is accomplished by the Laboratory for Personnel and Environment Dosimetry. The measurements are performed with two parallel dosimetric systems: thermoluminescent and dosimetric film based detectors, or with one of them. The surveyed workers are from IFIN-HH and from external units. When both dosimetric systems were used in parallel, the results are comparable. For the units using a single dosimeter, the semestrial survey obtained result is: for 90% of workers, the dose equivalent Hp (10) was within the interval 0.5 – 1.0 mSv, with a value of collective dose of (160-180) mSv. For the remaining 10% of workers, a relatively uniform distribution was found. 8. THE STUDY OF PRACTICES IN PLANNIFIED DIAGNOSTIC MEDICAL EXPOSURE Irina-Anca Popescu1, Nicoleta Ana-Maria Perju1, Camelia Cobzeanu2 1National Institute of Public Health, Radiation Hygiene Laboratory, Iaşi 2Clinical Hospital „Sf. Spiridon”, Radiological Laboratory, Iaşi, Romania E-mail: irina.popescu@insp.gov.ro The exposure of population to ionizing radiations in medical diagnostic purposes represents a plannified exposure procedure, medically justified and heaving a direct impact on patient` health status. A justification of exposure, with a result that can confirm a clinical diagnostic, implies further important steps in treatment decisions. Optimization in patients` radiological protection is the result of respecting reference levels recommendations, which maintains a reasonable individual exposure to ionizing radiation in medical purpose. In this paper we investigated the justification of 4189 practices in patients who underwent plannified diagnostic medical exposures over 36 months in a radiological unit. As most frequent investigation it was noticed at spinal column in 38.3% of total exposures-mainly at lombar level (63.0% respectivelly 24.1% of total exposures), followed by limbs bones (20.6%) and thorax (26.9%). Justification of practices included: rheumatic complaints in 45.8% of exposures followed by traumatic injuries (20.6%), pleural and pulmonary pathology (19.3%), malignant processes (12.3%), ear-nose-throat investigations (1.1%) and car accidents (0.9%). The females over 40 years old were the group with the highest number of medical exposures, with 54.5% of total practices. This study reveals that the number of medical exposures justification is almost equal with non-justified examinations, confirming a not so good correlation between clinical diagnostic and the required radiological investigation. The percentages of justified versus non-justified practices indicated by specialist pysicians and general practitioners were slightly equaly – 59.3% vs. 40.7%, 56.9% vs. 43.1% respectively. The analyse of data conclude that either specialist/general physicians must evaluate more rigurously the patients and all clinical signs in order to reduce as reasonable as possible the non-justified medical exposures to ionizing radiations, and thus to avoid financial and social costs. A right decision in choosing the imagistic investigations is the result of a very good collaboration between specialist physicians-radiologists, taking into account the good practices book and also our national reference levels. Education in radiological protection of patients with planified diagnostic medical exposures requires in the future a more active implication of specialists in this domain, using eficient informative methods for both physicians and patients.
Elena Dădulescu1, Daniela Mossang1, Corina Pera2 1Laboratory for the Hygiene of Radiations, Public Health Authority of Dolj County, Romania, 2County Emergency Hospital Resita, Romania E-mail: office@dozimed.ro Mammography is the safest method of detecting breast cancer but, at the same time, the most exacting radiological examination which implies getting high quality images and a minimum dose per breast. This type of examination requires a special equipment and technique for the following reasons: a similarity of X-rays attenuating factors in the breast structure, an undetectable difference between the soft tissue density of the normal breast and of the sick breast, the importance of detecting minute details such as micro-calcifications. The present study was carried out in five mammography laboratories, from which only one has partially implemented a programme of quality control. There were evaluated the phantom image, film contrast, background optical density, density difference, radiation beam quality, and the entrance surface air kerma was measured. The glandular average dose was estimated for the standard breast using the conversion coefficients corresponding to the used target-filter combination, and the values were determined for the radiation beam quality. Compared to the reference lab, all the other four labs failed all the tests, obtaining unacceptable results both for the phantom image and for the contrast, for the background optical density and density difference. The average glandular doses estimated for the standard breast varied between 0.71 and 1.59 mSv, being in four out of the five hospitals, statistically significant (p<0.001), lower than those currently accepted by international authorities (3mSv). The increasing number of breast cancer, of the equipments and of the frequency of this type of investigation renders necessary the implementation of quality checking programmes. Such simple quality control procedures will improve the chances of accurate diagnosis and reduce the probability of false negatives. This is particularly important for early detection and treatment of breast cancer which is the highest type of cancer among females. KEYWORDS: mammography, breast cancer, assurance and quality control, average glandular dose 10. 25 YEARS SINCE CERNOBYL NUCLEAR ACCIDENT Ion Chiosila1, Raluca Gheorghe1, Elena Simion1,2 1 Romanian Society for Radiological Protection-SRRp, 2 National Environmental Protection Agency, Bucuresti, Romania E-mail: ionchiosila@hotmail.com Environmental and food radioactivity surveillance in Romania, begun since the early 60’s, with 47 laboratories from National Environment Radioactivity Surveillance Network (NERSN) in the framework of Ministry of Environmental and the network of 21 Radiation Hygiene Laboratories (RHL) from centers and institutes of the Ministry of Public Health. The surveillance was conducted by global beta and alpha measurements, necessary to make some quick decisions as well as gamma spectrometry to detect high and low resolution profile accident. Thus the two networks together and some departmental labs recorded from the first moments (since April 30, 1986) the presence of the contaminated radioactive cloud originated from Ukraine, after the nuclear accident on 26 April 1986 Chernobyl, on the Romanian territory. NERSN followed radioactive contamination of air (gamma dose rate, atmospheric aerosols and total deposition), surface water, uncultivated soil, and spontaneous vegetation and RHL from drinking water and food. Early notification of this event allowed local and central authorities to take protective measures like: administration of stable iodine, advertisements in media on avoiding consumption of heavily contaminated food, prohibition of certain events that took place outdoors, interdiction of eating of milk and milk products for one month. Most radionuclides, fission and activation products (22 radionuclides), removed during the accident, have been determinated in the environmental factors. A special attention was paid to radionuclides like Sr-90, I-131, Cs-134 and Cs-137, especially in aerosols samples, where the maximum values were recorded on Toaca Peak (Ceahlău Mountain) on 01/05/1986: 103 Bq/m3 I-131, 63 Bq/m3 Cs-137. Maximum value of I-131 in drinking water, 21 Bq/L, was achieved on 03.05.1986 in Bucharest and in drinking caw milk was exceded the value of 3000 Bq/L. For sheep milk some sporadic values exceeding 10 000 Bq/L. After I-131 decrease in activity, especially by decay, a special attention was paid to cesium radionuclides (Cs-134 and Cs-137) detected in food (dairy, meat, vegetables and fruits, etc.) with activities of aprox. 100 Bq/kg. The level of contamination of the environment, drinking water and food decreased over the years after accident, so in the early 90’s the measurement values returned to levels existing before the accident, excepting Cs-137. This radionuclide is still present in the environment, especially in soil. The lowest values are in the cultivated soil, and the heighest in the uncultivated soil, forest soil and some mouintain areas. Although the transfer of Cs-137 in vegetation is low, yet can be easily detected in some plants from natural ecosystems (spontaneous mushrooms, berries etc.) and quite difficult in food (at mBq). Current level of contamination of the environment and food in Romania after the Chernobyl nuclear accident is very low, making it difficult to highlight the two long-life contaminants, Cs-137 and Sr-90 that can be measured only by laboratories who has performant equipments and make radiochemical analysis. Quantifying levels of contamination throughout Romania allowed assessment of the doses received by the population and hence analyze the effects (birth defects, leukemia and thyroid cancer) epidemiological studies on various types of diseases attributed to incorporation of radionuclides in particular target group - children.
Yüklə 1 Mb. Dostları ilə paylaş:
|