Consiliul judeţean sibiu anexa la hcj sibiu nr. 48/ 2017
Economia de gaze naturale este: 8.073,5 m
Yüklə 1,18 Mb.
|
Economia de gaze naturale este: 8.073,5 m3 Emisiile de CO2 evitate: 17.072,53 kg.
Descriere situație actuală: Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Dumbrăveni este o instituție socială de interes public pentru persoanele adulte cu dizabilități. Este un centru rezidential care are rolul de asigura, la nivel județean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistență medicală, îngrijire, recuperare, etc.) aplicarea politicilor si strategiilor de asistență socială specială a persoanelor cu dizabilități. Acesta gazduiește 50 de persoane adulte. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul unui cazan montat pe pardoseală, respectiv având puterea nominală de 119kW. Apa caldă ămenajeră se prepar cu ajutorul unui boiler. Suprafața utilă este de 2054,00 m2.
Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în:
Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)35. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura ... (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2463 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 56,81 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 66,9 MWh.
Economia de gaze naturale este: 8.073,5 m3 Emisiile de CO2 evitate: 17.072,53 kg.
Descriere situație actuală: C.I.T.O Medias este o instituție socială de interes public pentru persoanele adulte cu dizabilități. Este un centru rezidențial care are rolul de a asigura la nivel județean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistență medicală, îngrijire, recuperare, etc.) aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială specială a persoanelor cu dizabilități. Acesta găzduiete 50 de persoane adulte. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul unui cazan montat pe pardoseală respectiv având puterea nominală de 390kW. Apa caldă menajeră se prepară cu ajutorul unui boiler având capacitatea de 2000l.Suprafața utilă totală este de 1289,30 m2. Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile. Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune36 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)37 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)38. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura ... (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2463 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 56,81 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 66,9 MWh.
Economia de gaze naturale este: 8.073,5 m3 Emisiile de CO2 evitate: 17.072,53 kg.
Descriere situație actuală: C.P. AGÂRBICIU este centru de tip rezidenţial cu copii cu varsta între 6-17 ani, gazduiește 45 de beneficiari, iar suprafața existentă este de 872 m2. După proiectul de reabilitare și extindere centrul va ajunge la 1200 m2. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul a doua cazane Vitodens 200 având puterea nominală 105 kW fiecare. Pentru extindere se va prevedea o noua centrală termică. Preparea apei calde de consum se face cu ajutorul unui boiler. Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile. Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune39 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)40 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)41. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura ... (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in cele 2 sistemele existeme a câte unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2190 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 47,59 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 58,5 MWh.
Economia de gaze naturale este: 6 762,6 m3 Emisiile de CO2 evitate: 14 300,48 kg. In situatia de fata, se vor realiza 2 sisteme, câte unul pentru fiecare centrală termică.
Descriere situație actuală: CRRPH Dumbrăveni este centru de tip rezidențial care găzduiește un număr de 100 de persoane adulte cu handicap, centrul are rolul de a asigura, la nivel județean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistență medicală, îngrijire, recuperare, reabilitare, consiliere psihologică, terapie ocupațională, socializare, petrecere a timpului liber, asistență paleativă) aplicarea politicilor și strategiilor de asistență specială a persoanelor cu handicap, prin creșterea șanselor recuperării și integrării acestora în familie ori în comunitate și de a acorda sprijin și asistență pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor cu dizabilități. Acesta gazduieste 100 de persoane adulte. În situatia actuala agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul a două cazane montate pe postament în corpul de clădire aferent centralei termice, având puterea nominală de 1250kW fiecare. Apa caldă menajeră se prepară cu ajutorul a două rezervoare de acumulare apă caldă menajeră respectiv a două schimbătoare de caldură în plăci. Suprafața utilă totală este de 5356,90 m2. Obiectivul proiectului este creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile. Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune42 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)43 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)44. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura …… (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului:Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile, in cazul nostru cu panouri solare, pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 4927,5 m3 este: 228,51MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 80 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 100,01 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 128,5 MWh.
Economia de gaze naturale este de aproximativ: 14 224 m3 Cantitatea de emisii de CO2 evitate este de aproximativ: 30 t
Descriere situație actuală: C.R.R.P.H. Mediaş este centru de tip rezidenţial care are rolul de a asigura, la nivel judeţean, prin serviciile furnizate (găzduire, asistenţă medicală, îngrijire, recuperare, reabilitare, consiliere psihologică, terapie ocupaţională, socializare, petrecerea timpului liber) aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă specială a persoanelor cu handicap, prin creşterea şanselor recuperării şi integrării acestora în familie ori în comunitate şi de a acorda sprijin şi asistenţă pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor cu handicap. Beneficiarii centrului sunt persoane adulte cu handicap vizual, mintal şi locomotor, de sex masculin şi feminin, cu vârsta cuprinsă între 19 – 72 ani, care nu au susţinători legali şi posibilităţi materiale de asigurare a întreţinerii în propria familie, sunt dependenţi de serviciile sociale de bază şi au domiciliul în judeţul Sibiu şi alte judeţe din ţară. Încăperea centralei termice are o suprafață de 17.65 m2. În situația actuală agentul termic necesar încălzirii se face cu ajutorul unui cazan montat pe pardoseală având puterea nominală de 390kW. Preparea apei calde de consum se face cu ajutorul unui boiler respectiv rezervor de acumulare acm. Suprafața utilă totală este de 1320,20 m2.
Utilizarea energiei solare este cea mai eficientă modaliate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reduceri semnificative ale consumului de gazul metan utilizat pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea panourilor solare va conduce și la reducerea cheltuielilor cu utilitățile ale centrului. Proiectul propus se încadrează în: Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune45 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Planul Național de Acțiune privind Eficiența Energetică (PNAEE)46 - HG 122/2015 Anexa B – Strategia de mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național. Strategia privind sursele regenerabile de energie consolidată (HG1535/2003) și Planul de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAER)47. Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor UE privind performanţa energetică a clădirilor, prevede (la art. 9) ca, „Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol-aer; f) recuperatoare de caldura … (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.” Strategia de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul județului Sibiu 2016 – 2023, la Obiectivul 1 Îmbunătățirea eficienței energetice în cladiri – Masura 1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJS. Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Introducerea in sistemul existent a unei alternative de producere a apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile, in cazul nostru cu panouri solare, pentru prepararea apei calde de consum, care se va realiza în regim combinat: - cu ajutorul unui boiler existent având avand agent termic de la centrala termica; - cu panouri solare plane şi boiler monovalent cu o serpentină. Necesarul de energie pentru consumul de apă caldă menajeră anual de 2376 m3 este: 104,01MWh Pentru satisfacerea necesarului de energie aferent consumului zilnic de apă caldă menajeră sunt necesare 40 de panouri solare livrând sistemului de apă caldă menajeră: 56,81 MWh. Restul de energie este acoperită de către centrala termică existentă: 66,9 MWh. Puterea instalată a colectorilor este de 60,48 kW.
Descriere situație actuală: Clădirile propuse pentru eficientizare energetică sunt Secția dermato-venerice, Spitalul nou și Clădirea Chirurgie, Ortopedie, Urologie, ATI – denumită în continuare Blocul chirurgical.
Clădirea cunoscută ca „spitalul nou” a fost construită în anul 1984. Este alcătuită din 3 corpuri: corpul I - 5 nivele, corpul II - 4 nivele, iar corpul III - 3 nivele. În cadrul său funcţionează Secţiile Clinice: Neonatalogie, Prematuri, Obstetrică-Ginecologie I şi II. Tot în cadrul spitalului nou activează şi Secţiile Clinice Cardiologie I şi II, Laboratorul Clinic de Radiologie şi Imagistică Medicală, Laboratorul de Analize şi o farmacie. Blocul materno-infantil s-a aflat, între 2011-2015, într-un proces complex de reabilitare şi modernizare, gestionat de Ministerul Sănătăţii printr-un program de finanţare europeană în valoare de 25,86 milioane de lei. Celelalte secții nu au beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare. b. Clădirea Chirurgie, Ortopedie, Urologie, ATI – denumită în continuare Blocul chirurgical Una dintre cele mai interesante clădiri din punct de vedere arhitectonic este cea care adăposteşte Secţiile Clinice Chirurgie I şi II, Ortopedie, Urologie şi Neurochirurgie, aceasta având forma literei H. Construcţia a fost realizată în anul 1913 iar în anul 1972 a fost „alipit” corpul de clădire UPU – ATI. Între 2014-2015 a avut loc un amplu proces de extindere a corpului ATI, prin etajarea acestuia rezultând un nivel şi un bloc operator complet nou, unde îşi desfăşoară activitatea Secţia Clinică Neurochirurgie.
Un alt pavilion al SCJU Sibiu este cel unde îşi desfăşoară activitatea Secţia Clinică Dermato-venerologie. Acesta a fost construit în anul 1904 şi, între anii 2004-2005, a beneficiat de reparaţii capitale. Obiectivul proiectului: Cresterea eficienței energetice în 3 dintre clădirile Spitalului Județean Sibiu (Spitalul nou, Blocul chirurgical, Secția dermato-venerice). Proiectul propus se încadrează în următoarele priorități strategice:
Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon.
Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Pentru cele 3 clădiri au fost propuse următoarele tipuri de intervenție:
Având în vedere că proiectul propune implementarea unor măsuri integrate de eficientizare energetică, consumul final de utilități nu va depăși per total consumul initial de energie, chiar dacă în cazul consumului de gaz natural se înregistrează o creștere. În toate cele trei cazuri (cele 3 clădiri luate în studiu) balanța energetică totală înregistrează o economie anuală pentru clădirile reabilitate., după cum urmează: A Spital Nou Balanţa energetică totală (gaz metan + energie electrică) Gaz natural - energia termică anuală consumată actual: Qac=3119930 kWh/an - energia termică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total:Qreab = 3472411 kWh/an;
- energia electrică anuală consumată actual: Eac=971285 kWh - energia electrică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereab = - 33609 kWh;
- energia anuală consumată actual: Eact=4091245 kWh - energia anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat=3438802 kWh; - economia anuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat =652443 kWh; - economia anuală procentuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: 15,94 %;
- energia termică anuală consumată actual: Qac=2001594 kWh/an - energia termică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Qreab = 1701324 kWh/an;
- energia electrică anuală consumată actual: Eac=700000 kWh - energia electrică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereab =974915 kWh;
- energia anuală consumată actual: Eact=2701594 kWh - energia anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat=2676239 kWh; - economia anuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat =25355 kWh; - economia anuală procentuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: 9,4 %;
- energia termică anuală consumată actual: Qac= 383711 kWh/an - energia termică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Qreab =234830 kWh/an;
- energia electrică anuală consumată actual: Eac= 115950 kWh - energia electrică anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereab =131114 kWh;
- energia anuală consumată actual: Eact= 499661 kWh - energia anuală consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat=365944 kWh; - economia anuală estimată de energie consumată pentru clădirea reabilitată total: Ereat =133717 kWh; 187
Descriere situație actuală: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu este o unitate sanitară cu paturi de utilitate publică, cu personalitate juridică care se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificarile și completarile ulterioare, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, în baza Hotararii Consiliului Județean Sibiu nr. 93/2010. Clădirile ce urmează a fi reabilitate în cadrul proiectului sunt:
1. Pavilion administrativ compus din: -la subsol.- 2 holuri; hol cu casa scării, debara, 2 magazii, arhivă, 2 vestiare; -la parter – 2 farmacii, oficiu, wc, baie, grup sanitar, 3 holuri, hpl cu casa scarii, 3 saloane, cabinet asistente, cabinet medici, sala de tratamente, bucătărie, sala de mese; 2 debarale, sala de așteptare si terasa; - la etaj – 3 holuri, hol cu casa scării, camera de gardă, baie, debara. Suprafața construită este de 363 mp.
Deservește 75 paturi, un laborator explorări funcționale, un laborator bronholog. Suprafața totală a clădirii este de 1260.mp Construcția este din cărămidă cu subsol, parter, si etaj. Sarpanta este din lemn acoperită cu țțiglă. S-au executat reparatii capitale, în urma obținerii autorizației de construire nr. 235/30.03.1999 ( acestea fiind incepute in anul 1999 si terminate in anul 2001). Totodată s-a schimbat sistemul de încălzire de la sobe cu gaz, la încălzire centrală, energia termică fiind asigurată printr-un cazan tip VIADRUS.
Dispensar S+P+E compus din: -la subsol – hol cu casa scării, 2 scări acces subsol, 1 centrală termica, 2 magazii, 13 spații arhivă, -la parter – 2 holuri cu casa scării, 3 holuri, birou statistică, birou internări, grup sanitar, cabinet M.R.F., 2 cabinet aparatură M.R.F., vestiar femei, vestiar barbați, 2 wc, cabinet izolator, cabinet tratament,cabinet medical; -la etaj – hol cu casa scării, săli de așteptare, săli de tratamente, cabinet consultații, sala de ședințe, vestiar. Construcția este din cărămidă cu planșeele din beton la parter și din grinzi de lemn și caramidă la etaj. Șarpanta este din lemn acopertă cu țiglă. Ferestrele sunt din lemn și necesită înlocuirea cu tâmplărie nouă. Obiectivul proiectului: Creșterea eficienței energetice în cele 3 clădiri ale Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu Proiectul propus se încadrează în următoarele priorități strategice: La nivel central:
de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului de Acțiune50 - HG 739/2016 – Capitolul Energie Obiectiv strategic 1.Reducerea intensității emisiilor CO2 aferente activităţilor energetice Intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28 și ar putea fi redus semnificativ în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda. Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon.
La nivel județean:
Au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judetului: Clădiri publice (sediile institutiilor publice, spitale aflate in subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritatile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum al energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Interventiile au de asemenea si scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie; Intervenția propusă: Au fost propuse următoarele intervenții: Pavilionul Administrativ -Termoizolarea pereților cu tencuială termoizolantă -Termoizolarea planșeului cu polistiren extrudat -Termoizolarea planșeului subsol cu polistiren expandat -Înființare instalație de încălzire -Înlocuire tâmplărie -Reparații tencuieli
-Termoizolarea pereților cu tencuială termoizolantă -Termoizolarea planșeului cu polistiren extrudat -Termoizolarea planșeului subsol cu polistiren expandat -Eficientizare și completare instalatie de încălzire -Reparații tencuieli Dispensar TBC -Termoizolarea pereților cu tencuială termoizolantă -Termoizolarea planșeului cu polistiren extrudat -Termoizolarea planșeului subsol cu olistiren expandat -Reglare instalație de încălzire -Înlocuire tâmplărie -Reparații tencuieli
Yüklə 1,18 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||