˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

Redactarea şi motivarea hotărârii

În Olanda, pronunţarea şi redactarea hotărârii judecătoreşti se realizează în acelaşi timp, în termen de 4-6 săptămâni de la închiderea dezbaterilor în materie civilă şi în termen de 2 săptămâni în materie penală.

Pronunţarea şi redactarea hotărârii judecătoreşti ar trebuie să se realizeze şi în România, în acelaşi timp, într-o perioadă de 4 săptămâni în materie civilă şi 2 săptămâni în materie penală. Astfel, judecătorul are timp suficient pentru a consulta legislaţia aferentă naţională şi internaţională, practica judiciară cu privire la speţe asemănătoare, de a-şi forma o părere cu privire la cauza dedusă judecăţii şi de a pronunţa o soluţie care, în aprecierea sa, să fie cea corectă. Judecătorul ar trebui să fie cel care stabileşte data respectivă, comunicând-o părţilor, în raport de un termen maxim (4 săptămâni în materie civilă), deoarece este singurul care poate să aprecieze acest moment, în funcţie de ceea ce trebuie să studieze, de restul dosarelor pe care le are de soluţionat, de volumul de muncă existent, de celelalte atribuţii administrative pe care le îndeplineşte. Trebuie insistat pe capacitatea judecătorului de a analiza actele dosarului, de a discerne, de a pronunţa soluţia corectă şi nu pe funcţia devenită mecanică a deliberării.

4. 
   Indici de calitate
   

Următoarele propuneri sunt relevante cu privire la indicii de calitate menţionaţi anterior⁶:

- impunerea obligaţiei de a participa la formare profesională continuă, pentru fiecare judecător, cel puţin 15 ore pe an (spre deosebire de situaţia actuală, în care această obligaţie există o dată la 3 ani şi fără a se preciza numărul de ore), în domenii de drept cu interes actual sau viitor pentru judecător şi organizarea unui număr suficient de seminarii pentru a asigura participarea tuturor magistraţilor.

- în condiţiile în care există judecătorul unic, se impune discutarea dosarului înainte dar şi după pronunţare, cu un alt judecător, analizându-se astfel probele, cererile, legislaţia corespunzătoare, aspect care este esenţial pentru judecător, întărindu-i convingerea că soluţia pe care o va pronunţa este cea legală şi corectă sau din contră, obligându-l să reanalizeze actele dosarului.

- introducerea la prima instanţă a completelor colegiale, formate din doi judecători, cu excepţia cererilor aflate în competenţa exclusivă a judecătorului stagiar, cu privire la care este oportun să se păstreze judecătorul unic, prin raportare la perioada scurtă de timp a stagiaturii (1 an) şi la deprinderea viitorului judecător de a lua decizii şi a fi responsabil pentru deciziile luate

- discutarea practicii de casare, lunar sau mai des dacă este posibil, deoarece şi în funcţie de soluţia instanţei de control judiciar, de dezlegarea dată unei anumite probleme de drept, se poate unifica practica judiciară la nivelul fiecărui judecător, dar şi la nivelul instanţei.

- participarea a unui alt judecător sau a unui consilier de comunicare la şedinţele de judecată prezidate de un judecător, discutarea ulterior a percepţiei cu privire la comportamentul judecătorului ce a condus şedinţa, a comunicării existente între acesta şi părţi, avocaţi, personal auxiliar.

- introducerea unor formulare tip scrise sau digitale, care să fie completate de părţi, avocaţi, public, după ce se termină şedinţa de judecată cu privire la aprecierea lor asupra activităţii de judecată într-o instanţă, asupra comportamentul personalului din justiţie, la sugestiile pentru îmbunătăţirea actului de justiţie şi a modului de a lucra cu oamenii. Analizarea reclamaţiilor ulterior pentru a vedea câte au fost, dacă au fost întemeiate sau neîntemeiate, întocmirea unui raport pe baza respectivelor reclamaţii.

4. 
   Programul Eurinfra
   

Programul Eurinfra, în derulare în prezent, urmăreşte familiarizarea magistraţilor cu dreptul comunitar, îmbunătăţirea accesului la legislaţia europeană şi jurisprudenţa comunitară, identificarea situaţiilor în care trebuie formulată o întrebare preliminară, modul de adresare a unei astfel de întrebări. Astfel, sunt organizate cursuri de introducere în dreptul comunitar, cursuri specializate cu privire la acest domeniu, sunt desemnaţi la nivelul instanţei judecători coordonatori în domeniu, care pot fi consultaţi de ceilalţi colegi şi care au ca atribuţie implementarea dreptului comunitar la nivelul magistraţilor unei instanţe. În anumite instanţe, a fost stabilită şi o şedinţă de judecată, formată din cauze ce conţin elemente de drept comunitar şi drepturile omului, şedinţă condusă de judecători specializaţi în aceste materii.

Astfel, având în vedere cele expuse mai sus, şi în România, se impune desemnarea la nivelul fiecărei instanţe a unui judecător ce are cunoştinţe în domeniul dreptului comunitar şi al drepturilor omului, judecător ce poate fi consultat de către ceilalţi colegi şi care să organizeze astfel de întâlniri cu magistraţii instanţei, pentru implementarea cunoştinţelor respective şi a noutăţilor din domeniu. Realizarea unui program gen Eurinfra ar fi foarte utilă în România, mai ales ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.

4. 
   Asistenţa juridică obligatorie în materie civilă
   

În Olanda, asistenţa juridică este obligatorie în materie civilă, cu excepţia cauzelor soluţionate de instanţa de canton, care în viitor, se doreşte a fi înglobată în secţia civilă a unei instanţe de drept comun. Astfel, partea beneficiază de asistenţă juridică calificată, care îi poate explica toate fazele de desfăşurare a activităţii de judecată, beneficiază de un drept la apărare efectiv. Avantajele există şi pentru judecător, în sensul că termenii juridici sau procedura de judecată nu mai trebuie explicate părţii, iar discuţiile se poartă între persoane cu studii juridice.

În prezent, o astfel de modificare legislativă prin care să se instituie asistenţa juridică obligatorie, în materie civilă, în România, cel puţin în căile de atac, este realizabilă şi benefică. Fac referire la OUG nr. 51/2008, care acordă posibilitatea persoanelor ce realizează venituri mici, să ceară şi să obţină asistenţă juridică, sumele necesare fiind avansate de la bugetul Ministerului Justiţiei. Astfel, chiar dacă partea nu are mijloace financiare, cu îndeplinirea cerinţelor legale, i se poate asigura o astfel de formă de ajutor public judiciar.

Sistematizând modificările mai sus propuse din perspectiva termenului în care acestea ar putea fi realizate, modificările legislative necesare pentru adaptarea procedurii concilierii directe şi a administrării probelor de către avocaţi, pot fi considerate ca măsuri realizabile într-un termen scurt.

Schimbarea jurisprudenţei naţionale în ceea ce priveşte regimul juridic al concilierii directe, al rejudecării după casare şi al disciplinei procesuale, sunt măsuri care, pe lângă o eventuală modificare legislativă, presupun o modificare a opticii instanţelor şi a practicii avocaţiale, cu un termen corelativ de realizare mediu.

În fine, pregătirea unui corp profesional de grefieri – asistenţi, cu o salarizare corespunzătoare şi crearea unei culturi juridice în care mijloacele alternative de soluţionare a litigiilor să joace un rol cel puţin la fel de important cu cel al sesizării instanţei, precum şi implementarea structurii de echipă, cu cultura sa instituţională specifică, introducerea sistemului de calitate la instanţe reprezintă obiective care implică costuri deosebite şi eforturi susţinute, care vor putea fi realizate doar într-un termen lung, prin demersuri de amploare la care se impune participarea tuturor profesioniştilor dreptului.

1 Acest raport consolidat este realizat pe baza contribuţiilor şi impresiilor tuturor judecătorilor români ce au participat la acest stagiu şi care au fost transmise, în scris, Consiliului Superior al Magistraturii.

2 În total, au fost organizate 5 stagii de pregătire pentru magistraţii români la instanţele şi instituţiile judiciare relevante din alte state membre ale Uniunii Europene, şi anume: Italia, Marea Britanie, Suedia, Spania şi Olanda.

3

4 Spre exemplu, Tribunalul Arnhem a elaborat un astfel de proiect pentru perioada 2007 – 2011, denumit sugestiv „Către un rezultat mai bun”, stabilind obiective concrete de atins pentru fiecare dintre cei 4 ani: astfel, în anul 2007, obiectivul „Calitate” a fost divizat în sub-obiective specifice, respectiv: „Îmbunătăţirea motivărilor în drept”, „Imparţialitate şi integritate”, „Comportamentul judecătorului în şedinţa de judecată”, „Timpii de soluţionare a cauzelor”, „Tratamentul persoanelor juridice”, „Desfăşurarea optimă a şedinţelor de judecată”. Pentru fiecare sub-obiectiv au fost definite soluţii concrete, după cum urmează: „Scurtarea timpilor de aşteptare în cadrul şedinţelor de judecată”, „Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare în şedinţa de judecată”, „Normarea în proporţie de 80% a timpilor de soluţionare a cauzelor”, „Participarea la proiectele naţionale”.

5 Spre exemplu, la secţia sub-districtuală a Tribunalului Arnhem, din 27.884 cereri în anul 2008, 22.902 cereri au fost soluţionate in absentia

6 A se vedea pag. 12 a raportului.

Adresa: Bucureşti, Str. Calea Plevnei, Nr. 141 B, Sector 6,

Tel: [phone]; Fax: [phone]

Web: www.csm1909.ro