Cristian Troncota

Secţiunea I.

Cartoteca generală documentară.

Art. 10.

Cartoteca generală documentară este o bază de date, organizată alfabetic pe fişe tip, la Centrul de Informatică şi Documentare pentru persoanele din întreaga ţară şi la Inspectoratele Ministerului de Interne pentru persoanele din raza lor de competenţă. Cuprinde date despre următoarele categorii de persoane:

— Aflate în urmărire informativă, asupra cărora se continuă supravegherea informativă în cadrul dosarului de obiectiv-problemă, aflate în urmărire penală ori care au făcut obiectul unor asemenea activităţi;

— Aflate în reţeaua informativă sau care au făcut parte din această categorie;

— Cu antecedente politice reacţionare;

— Condamnate pentru infracţiuni care au fost sau sunt de competenţa organelor de cercetare ale Securităţii.

— Asupra cărora au fost întreprinse măsuri de prevenire (destrămarea unor anturaje, avertizarea, punerea în dezbatere publică, întreruperea şederii în ţară, declararea ca persoană indezirabilă etc.);

— Care au călătorit în interes de serviciu sau personal în străinătate şi au refuzat să se înapoieze în ţară la expirarea vizei;

— Care au trecut sau care au încercat să treacă fraudulos frontiera;

— Care au cerut aprobarea de a pleca definitiv din ţară;

— Care au solicitat căsătoria cu străini;

— Cetăţeni străini care au vizitat reprezentanţe străine din R. S. România în afara cadrului oficial şi aceia care întreţin legături cu străini, dacă după verificarea temeinică a informaţiilor rezultă date de interes operativ;

— Străini stabiliţi în România;

— Alte persoane cunoscute cu interes operativ în fondurile arhivistice şi de Securitate.

Art. 11.

Datele despre unele categorii de persoane din cartoteca generală documentară aflate în preocuparea actuală a organelor de Securitate, prevăzute la art. 9 litera „a”, alineatul 2, sunt prelucrate în mod prioritar în sistem automat în scopul realizării lucrărilor de analiză şi sinteză pentru informarea cadrelor de decizie sau pentru cerinţe specifice unităţilor centrale, Inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Art. 12.

Generalizarea prelucrări automate a datelor din cartoteca generală documentară va fi precedată de o selecţie, preluându-se în sistemul automat numai datele cu valoare operativă. La Secţiunea de selecţie vor participa şi organele informativ-operative care, odată cu clarificarea aspectelor ce rezultă din informaţiile prezente despre persoanele luate în lucru, vor verifica şi materialele incerte, referitoare la antecedentele politice reacţionare în cazul când persoanele pe care le lucrează sunr cunoscute cu astfel de materiale în arhivă.

Art. 13.

Introducerea de date în cartoteca generală documentară şi în sistemele cu prelucrare automată aferente se face: a) la începutul urmăririi informative asupra unei persoane sau continuarea supravegherii informative în cazul dosarului de obiectiv sau problemă, după deciderea acestui mod de soluţionare a materialelor de primă sesizare în termenul de 30 de zile prevăzut de ordinul privind organizarea şi desfăşurarea muncii informativ-operative a organelor de Securitate; b) la începerea urmăririi penale sau la întreprinderea măsurilor de prevenire; c) la introducerea unei persoane în reţeaua informativă; d) la identificarea de persoane cu probleme de interes operativ în procesul prelucrării arhivelor; e) la confirmarea unor informaţii despre persoane semnalate cu antecedente politice reacţionare. Comunicarea acestor date se face prin fişe model 3 (anexa nr. 2) în cazul începerii urmăririi penale şi prin fişe model 2 (anexa nr. 1) în celelalte situaţii, întocmite de către ofiţerii din unităţile informativ-operative, care soluţionează cazurile şi de formaţiunile de paşapoarte pentru persoanele ce provin din evidenţa acestora. Aceste fişe vor fi însoţite, după caz, şi de formulare specifice prelucrării automate.

Art. 14.

Nu se introduc fişe în cartoteca generală documentară pentru persoanele care se găsesc în următoarele situaţii: a) s-au obţinut informaţii la primă sesizare ce se află în verificări, în termenul celor 30 de zile; b) dacă după verificarea informaţiilor de primă sesizare s-a decis clasarea acestora pentru neconfirmare, c) persoanele care au săvârşit fapte de mică importanţă ori s-au manifestat datorită unor nemulţumiri personale, dacă asupra lor au fost întreprinse măsuri de prevenire pe baza materialelor de primă sesizare şi nu s. a decis continuarea supravegherii informative în cadrul dosarului de obiectiv sau problemă, începerea urmăririi informative sau penale. Pentru aceste persoane se preiau date numai prin intermediul formularelor pentru prelucrarea automată şi vor fi folosite în analize de fenomen sau evaluări a măsurilor întreprinse fără a se furniza informaţii nominale, d) în cazul militarilor în termen care se află în reţeaua informativă a serviciilor de contrainformaţii, pe durata cât îşi satisfac serviciul militar. Evidenţa acestora va fi ţinută (statistic) de către compartimentele de informatică şi documentare din cadrul serviciilor de contrainformaţii militare, fiecare pentru reţeaua proprie.

Art. 15.

Fişele model 2 destinate a fi introduse în cartoteca generală documentară, întocmite pentru persoanele aflate în urmărire sau supraveghere informativă ori în reţeaua activă vor fi completate la rubrica „esenţa informaţiilor” cu formula „în atenţia indicativului.” urmată de iniţialele numelui de familie şi prenumele ofiţerului. Numărul de înregistrare al dosarului va fi trecut la rubrica „observaţii”.

Art. 16.

În situaţia când prezentarea unei noi fişe pentru înregistrare se constată că persoana la care se referă se află într-o formă de lucru activă, se va restitui fişa şi se vor menţiona pe aceasta indicativul unităţii şi iniţialele numelui şi prenumelui ofiţerului care o are în atenţie.

Art. 17.

Actualizările (modificările) datelor din cartotecă şi sistemele de prelucrare automată aferente sunt generate de următoarele situaţii:

— Trecerea unei persoane dintr-o categorie de evidenţă în alta;

— Trecerea în sfera de competenţă a altei unităţi sau compartiment de muncă (transferul);

— Parcurgerea diverselor faze ale urmăririi penale sau întreprinderea unor măsuri de prevenire;

— Schimbarea datelor de identificare sau a altor date despre persoane (inclusiv decesul).

Art. 18.

Trecerea unei persoane dintr-o categorie de evidenţă în alta se face astfel:

— La încetarea urmăririi informative, a supravegherii în cadrul dosarului de obiectiv-problemă, se va completa numai formularul specific prelucrării automate, pe baza căruia se vor consemna şi pe fişa veche din cartotecă datele necesare, referitoare la modul de soluţionare;

— La încetarea legăturii cu o persoană din reţeaua informativă, modificarea se va opera pe baza comunicării unităţilor informativ-operative, în fişa veche menţionându-se data încetării şi numărul de înregistrare al dosarului personal în arhivă (precedat de litera „R”);

— În toate celelalte cazuri trecerea dintr-o categorie de evidenţă în alta se va face prin completarea şi introducerea unei noi fişe care să cuprindă informaţiile specifice noii categorii.

Art. 19.

Trecerea în sfera de competenţă a altei unităţi (transferul) se face prin compartimentele de informatică şi documentare ale unităţilor respective. Între unităţile centrale sau între două compartimente ale aceleiaşi unităţi, transferul se face direct între acestea, iar unitatea sau compartimentul predător comunică operaţia de transfer la organul de evidenţă unde s-a făcut înregistrarea iniţială.

Pentru persoanele din reţeaua informativă transferurile la alte unităţi se fac pe bază de comunicări scrise trimise compartimentelor de informatică şi documentare, iar în cazul persoanelor ce formează obiectul urmăririi sau supravegherii informative, pe baza formularelor pentru prelucrarea automată, completate cu informaţiile prevăzute pentru aceste situaţii. În termen de 10 zile unitatea primitoare va hotărî reînregistrarea sau returnarea materialului. La înregistrare se va întocmi o nouă fişe care va fi introdusă în cartoteca generală documentară, iar pentru persoanele ale căror date sunt prelucrate automat se va întocmi şi formularul tip calculator. În cazul persoanelor aflate în urmărire sau supraveghere informativă care nu au fost reînregistrare în termenul prevăzut, Centrul de informatică şi documentare va întocmi trimestrial liste nominale care vor fi trimise şefilor de unităţi pentru a dispune măsuri.

Art. 20.

Modificările generate de parcurgerea diferitelor faze ale urmăririi penale se operează pe baza comunicărilor scrise trimise de organele de cercetare penală, procuratură sau justiţie. Pe fişele model 3 se vor menţiona schimbările survenite în situaţia juridică a persoanelor, inclusiv punerea în libertate.

Art. 21.

Schimbarea numelui de familie, prenumelui, domiciliului, decesul sau a celorlalte date referitoare la persoanele existente în cartotecă se operează în fişele vechi, pe baza comunicărilor oficiale de la organele de Miliţie sau pe baza datelor obţinute de organele informativ-operative în procesul muncii, ce se vor comunica prin formulare pentru prelucrarea automată.

Art. 22.

Scoaterea fişelor din cartoteca generală documentară şi distrugerea acestora (pe bază de proces-verbal) are loc în următoarele situaţii: a. când se constată că persoana a fost luată în mod greşit în evidenţă; b. când se transferă la UM 0920 materiale sau dosare, numai fişele care se referă la acestea, menţinându-se în continuare fişele despre persoanele care sunt cunoscute şi cu alte fonduri în arhivă, ce nu fac obiectul transferului.

C. Când s-a constatat neconfirmarea materialelor iniţiale, săvârşirea unor fapte de mică importanţă ori manifestări datorită unor nemulţumiri personale, dacă persoana nu figurează cu alte materiale în arhivă. Aprobarea de scoatere (în astfel de cazuri) va fi dată de şefii unităţilor sau locţiitorii acestora, iar materialele respective vor fi clasate la fondul corespondenţă.

D. În cazul decesului persoanelor ce au făcut parte din reţeaua informativă dacă nu sunt cunoscute cu antecedente politice reacţionare sau penale.

Secţiunea II.

Baze de date de interes referitoare la străini.

Art. 23.

Evidenţa alfabetică generală concetrează date despre străinii veniţi temporar în ţara noastră. Se organizează la Centrul de Informatică şi Documentare, pe întreaga ţară, pe baza fişelor tip şi a taloanelor de intrare-ieşire. Fişele şi taloanele se distrug după trecerea a 5 ani de la intrarea în ţară cu excepţia acelora ce se referă la persoane care în decursul unui an calendaristic au intrat de cel puţin 3 ori.

Art. 24.

Evidenţa nominală a străinilor şi a celor declaraţi persoane indezirabile, se constituie la Centrul de informatică şi documentare pe baza fişelor tip cartotecă, trimise de către unităţile informativ-operative de Securitate, paşapoarte, miliţie şi Biroul Naţional de Interpol, pentru a fi anunţate despre intrarea în ţară a persoanelor respective. Această evidenţă funcţionează în sistem mixt-automat şi manual – până la generalizarea sistemului automat. La inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti se ţine numai evidenţa străinilor din atenţia acestora.

Art. 25.

Evidenţa străinilor despre care s-au obţinut materiale de primă sesizare ce nu au fost exploatate din motive justificate, se organizează la Centrul de informatică şi documentare pe bază de fişe tip cartotecă, în scopul prelucrării şi coroborării datelor rezultate şi punerea lor la dispoziţia aparatului informativ pentru exploatare. Materialele se trimit Centrului de informatică şi documentare în termen de 45 de zile de la data obţinerii lor.

Această evidenţă cuprinde şi materialele referitoare la străini, neconfirmate în cadrul termenului de 30 de zile prevăzut de ordinul privind organizarea şi desfăşurarea muncii informative. Materialele îndrumate la Centrul de informatică şi documentare vor avea înscrise pe ele ordinul rezolutiv, motivat, al şefului compartimentului care le-a obţinut.

Materialele informative ce se referă la străini care îşi desfăşoară activitatea în cadrul reprezentanţelor străine (diplomatice, consulare, comerciale şi de transporturi) nu vor fi cuprinse în această evidenţă, ci vor fi trimise nemijlocit Direcţiei a III-a, de unităţile care le-au obţinut.

Cetăţenii români care apar în aceste materiale ca legături, vor fi semnalaţi de către unităţile ce le-au obţinut organelor de Securitate cu competenţă asupra locului de domiciliu, care în urma verificărilor, vor hotărî asupra trecerii acestora în evidenţele de Securitate.

Art. 26.

Evidenţa nominală a străinilor intraţi în ţară cu arme de vânătoare sau sportive, se constituie pe fişe tip, completate la Centrul de informatică şi documentare, pe gaza datelor transmise de PCTF. În fişe se menţionează tipul şi cantitatea armamentului şi muniţiei, atât la intrarea cât şi la ieşirea străinului din ţară. Fişele respective se păstrează timp de 5 ani de la ultima intrare.

Art. 27.

Evidenţa autovehiculelor înmatriculate în alte ţări, cu care călătoresc străinii ce vin în România, este constituită la Centrul de informatică şi documentare din fişe completate pe baza comunicărilor făcute de PCTF. Se organizează pe ani calendaristici şi se păstrează 3 ani de la data intrării în ţară.

Art. 28.

Evidenţa statistică a intrării-ieşirii străinilor, înregistrează şi prelucreză automat traficul zilnic prin PCTF şi dispersarea la un moment dat pe teritoriul României. Se completează cu date pe baza statisticilor zilnice transmise de PCTF şi informaţiile de paşapoarte.

Art. 29.

Baza de date şi informaţii despre cadre şi agenţi ai serviciilor de spionaj şi legăturile suspecte ale acestora în rândul cetăţenilor români, înmagazinează şi prelucrează automat date refritoare la modul de acţiune al serviciilor de spionaj străine împotriva României, metode, mijloace şi procedee folosite, cadre şi agenţi ai acestora, precum şi despre cetăţenii români aflaţi în atenţia acestor servicii. Introducerea de noi informaţii, precum şi modificările ce intervin se vor comunica la Centrul de informatică şi documentare de către toate unităţile informativ-operative, imediat ce au fost obţinute, prin intermediul compartimentelor de analiză-sinteză-informatică.

Secţiunea III.

Baze de date cuprinzând informaţii de interes operativ sau documentare.

A. Sistemul de prelucrare automată a datelor obţinute în procesul muncii operative de securitate.

Art. 30.

Sistemul de prelucrare automată a datelor înmagazinează şi prelucrează informaţii obţinute în procesul muncii informativ-operative, sub formă de text, structurate pe probleme, oboective, linii de muncă, necesare efectuării de analize a fenomenului operativ, în vederea fundamentării actului de decizie.

Art. 31.

Introducerea de date în acest sistem, precum şi modificarea sau completarea celor existente se face printr-o selectare, grupare şi structurare pe linii de muncă şi probleme. Aceste activităţi vor fi executate de către colectivele (grupele) de analiză-sinteză-informatică din unităţi, iar informaţiile astfel prelucrate vor fi transmise Centrului de informatică şi documentare.

B. Baze de date a faptelor şi evenimentelor cu autori neidentificaţi.

Art 32.

Înmagazinează şi prelucrează în sistem automat de date despre date şi evenimente ce fac sau au făcut obiectul muncii de Securitate, pentru identificarea autorilor. Introducerea de noi date în acestă bază, precum şi modificările ulterioare, transferul sau rezolvarea cazurilor se comunică la Centrul de informatică şi documentare, prin intermediul formularului pentru prelucrarea automată, completat de ofiţerii ce se ocupă de soluţionarea cazului. La identificarea autorilor, ofiţerii care execută urmărire sau supravegherea informativă a acestora, vor întocmi fişe şi formulare tip calculator pe baza cărora persoanele vor fi cuprinse în cartoteca generală documentară şi sistemele de prelucrare automată.

Secţiunea IV.

Evidenţa reţelei informative.

Art. 33.

Se organizează de către toate unităţile Ministerului de Interne pe bază de fişă model 1, conform anexei 3, fiecare pentru reţeaua proprie. Va funcţiona în sistem manual până la finalizarea prelucrării automate. Modificările în aceste evidenţe se execută pe baza comunicărilor făcute de organele operative.

Secţiunea V.

Evidenţele de paşapoarte.

Art. 34.

Se organizează şi funcţionează la Direcţia pentru paşapoarte, evidenţa străinilor şi controlul trecerii frontierei şi formaţiunilor corespondente din inspectoratele Ministerului de Interne, ca evidenţă de lucru pe baza reglementărilor din acest sector de activitate. Ele constituie o importanţă sursă de informare pentru organele operative.

Art. 35.

În evidenţele de paşapoarte se concentrează date despre următoarele categorii de persoane: a. cetăţeni români care au solicitat plecarea definitivă din ţară; b. cetăţeni români care au solicitat căsătoria cu străini; c. cetăţeni români care au călătorit temporar în străinătate; d. rude de gradul I şi II ale românilor rămaşi în străinătate; e. străini care au solicitat şi li s-a aprobat stabilirea în România; f. străini veniţi temporar în ţară şi asupra cărora a fost începută urmărirea penală, au fost declaraţi indezirabili, li s-a întrerupt şederea în România, au declarat pierderea, furtul sau distrugerea actelor de trecere a frontierei de stat, ori au decedat pe teritoriul statului român; g. străini veniţi temporar în România pe o perioadă mai mare de 120 de zile.

Art. 36.

Furnizarea de relaţii ofiţerilor de securitate din evidenţele de paşapoarte se face pe baza cererii de verificare tip, (anexa nr. 11) pe care se va aplica ştampila unităţii şi a legitimaţiei de serviciu.

Art. 37.

Pe măsura trecerii la prelucrarea automată a categoriilor de persoane ce compun evidenţele de paşapoarte, acestea se vor înmagazina o singură dată, în fişierele automate din care se vor furniza relaţii. La direcţia pentru paşapoarte, evidenţa străinilor şi trecerii frontierei şi la formaţiunile corespondente din inspectoratele judeţene vor funcţiona numai evidenţe de lucru pentru nevoi proprii.

Secţiunea VI.

Evidenţa fondurilor arhivistice şi de securitate.

Art. 38.

Arhivele de Securitate concentrează şi organizează în dosare materiale de interes informativ sau documentar provenite din activitatea informativ-operativă a organelor de Securitate şi din fostele arhive ale aparatului burghez de represiune. Se organizează la Centrul de informatică şi documentare cu materialele provenite din activitatea informativ-operativă a unităţilor centrale şi a Inspectoratului municipiului Bucureşti, iar la inspectoratele judeţene, cu materialele provenite din activitatea acestora.

Art. 39.

Serviciile de contrainformaţii militare vor arhiva la Centrul de informatică şi documentare materiale ce privesc cadrele militare active, precum şi pe cele care au domiciliul pe raza municipiului bucureşti. Celelalte materiale se arhivează la inspectoratele pe raza cărora domiciliază persoanele la care se referă. Toate dosarele trimise pentru arhivare la inspectoratele judeţene precum şi dosarele personale ce se trimit în acelaşi scop Centrului de informatică şi documentare vor fi însoţite de fişa model 2 (anexa 1) pentru cuprinderea în cartoteca generală documentară.

Art. 40.

Arhivele de Securitate sunt organizate pe fonduri, în funcţie de problemele la care se referă materialele ce le alcătuiesc. Aceste fonduri sunt: a. Fondul informativ – cuprinde materialele rezultate din urmărirea informativă, supravegherea informativă în cadrul dosarelor de obiectiv-problemă şi materialele informative rezultate din prelucrarea arhivelor fostelor organe de represiune burgheze348;

348 Prin organe de represiune burgheze, documentul face referire la fostele instituţii care au funcţionat înainte de înfiinţarea Securităţii: Biroul (Secţia) a II-a din Marele Stat Major, Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române, Serviciul Special de Informaţii de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi Direcţia Generală a Poliţiei de Siguranţă din Ministerul de Interne.

B. Fondul reţea – cuprinde dosarele personale şi mapele anexă ale persoanelor ce au făcut parte din reţeaua informativă. Tot la acest fond se vor clasa şi materialele despre persoanele care au refuzat colaborarea cu organele de Securitate. Mapele anexă se păstrează în arhivă timp de 5 ani; c. Fondul de urmărire penală – cuprinde dosarele persoanelor cercetate pentru infracţiuni care au fost sau sunt date în competenţa organelor de cercetare ale Securităţii, dosarele de penitenciar şi mapele de evidenţă a bunurilor349;

349 Este vorba despre lucrurile confiscate sau reţinute în urma percheziţiilor şi folosite ca prebe în dosarul de cercetare penală. În funcţie de sentinţele definitive pronunţate de tribunalele militare – întrucât infracţiunile la adresa securităţii statului erau în exclusivitate de competenţa acestor instanţe – bunurile respective puteau fi restituite posesorilor sau reţinute definitiv în fondul de protocol al Ministerului de interne, fiind valorificare ca atare.

D. Fondul documentar – cuprinde materiale de sinteză, informări şi planuri de muncă referitoare la activitatea informativ-operativă a organelor de Securitate, materiale provenite de la organele burgheze de represiune, fostele organizaţii şi partide politice burgheze, precum şi alte materiale cu caracter documentar ce reprezintă interes pentru organele de Securitate. La inspectoratele judeţene acest fond va conţine numai materialele care se referă la activitatea informativă a aparatului de Securitate; e. Fondul de corespondenţă – cuprinde corespondenţa operativă între unităţile Ministerului de Interne, întrea acestea şi unităţi socialiste, condici de înregistrare a corespondenţei, cereri ale unor persoane fizice sau juridice de rezolvare a unor probleme, precum şi alte materiale ce nu conţin date concludente referitoare la activităţi ostile.

Art. 41.

Introducerea de materiale în arhivele de securitate are loc la încetarea legăturii cu persoanele din reţeaua informativă, soluţionarea definitivă a cazurilor de urmărire penală de către organele procuraturii sau instanţele de judecată, precum şi în cazul neconfirmării materialelor de primă sesizare.

Art. 42.

Operaţiunea de clasare în arhive se face pe fonduri, asigurându-se concentrarea îmântr-un dosar a materialelor ce se referă la aceeaşi persoană. Dosarele de urmărire penală, mapele de evidenţa bunurilor şi mapele anexă trebuie să conţină şi opise cu materialele ce le conţin.

Art. 43.

Nu se primesc pentru clasare materiale referitoare la persoanele care au făcut obiectul urmăririi sau supravegherii informative dacă din acestea rezultă aspecte de activitate duşmănoasă neclarificate, legături ale celui urmărit fără date de identificare şi fără să fie specificată hotărârea în legătură cu acestea, precum şi fără semnătura şefului competent să aprobe clasarea în fiecare caz în parte.

Art. 44.

Informaţiile de primă sesizare asupra cărora, în termenul de 30 de zile prevăzut, se decidea clasarea pentru neconfirmare, vor fi arhivate astfel:

— Dacă persoanele la care se referă figurează cu alte materiale în fondul informativ, materialele se conexează la acestea, iar dacă figurează cu fond de urmărire penală, se constituie fond informativ;

— Materialele referitoare la străinii necunoscuţi cu materiale în arhivă se trimit la Centrul de informatică şi documentare unde se vor păstra în evidenţa străinilor cu materiale, în vederea completării cu alte date;

— Materialele referitoare la cetăţenii români care nu sunt cunoscuţi cu dosare la fondurile arhivistice, se concentrează la dosarul de obiectiv-problemă şi annual vor fi clasate la fondul de corespondenţă, în volume separate constituie pe probleme sau obiective, menţionându-se pe tabelul nr. 5 numărul sub care se păstrează în arhivă. Regăsirea acestor materiale se realizează numai prin dosarul de obiectiv-problemă.