Cuprins Capitolul I starea instanţei în anul 2014

2.2. Modificări legislative cu impact asupra activităţii secţiei penale:
Intrarea în vigoare a noilor coduri a dus la o uşoară creştere a volumului de activitate al secţiei penale a Judecătoriei Târgu Jiu .

La începutul lunii februarie 2014 secţia penală a Judecătoriei Târgu Jiu înregistra un număr de aproximativ 200 de sesizări ale comisiilor constituite pentru aplicarea legii penale mai favorabile la nivelul Penitenciarului Târgu Jiu.

După intrarea în vigoare a noului Cod penal s-a înregistrat un număr mare de cereri ale deţinuţilor având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile, cereri ce au fost soluţionate de urgenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Aceasta a presupus un efort major atât din partea judecătorilor, cât şi din partea personalului auxiliar în perioada 01.02.2014 – 28.02.2014 .

Activitatea secţiei penale a fost îngreunată în cursul anului 2014 şi de introducerea prin Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală a unor noi instituţii, cum ar fi procedura de cameră preliminară.

Potrivit procedurii nou introduse prin art. 344 şi următoarele Cod procedură penală, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică de îndată părţilor şi persoanei vătămate, în plic sigilat, la locul de deţinere sau prin agentul procedural al instanţei sesizate al instanţei în circumscripţia căreia locuiesc, sau al instanţei locului indicat de acestea pentru a fi citate. Inculpatului i se aduce la cunoştinţă prin adresa de trimitere a rechizitoriului că până la data stabilită pentru soluţionarea cauzei poate formula cereri şi ridica excepţii şi că îşi poate angaja un avocat pentru a depune note scrise. În cazul în care inculpatul îşi angajează un avocat, acesta poate depune notele scrise judecătorului de cameră preliminară cu cel puţin 10 zile înainte de data prevăzută pentru soluţionare. În cazul în care asistenţa juridică este obligatorie, judecătorul de cameră preliminară desemnează în cauză un avocat din oficiu, care poate depune note scrise cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru soluţionare. Cererile şi excepţiile se comunică parchetului, care poate răspunde în scris până la termenul de soluţionare stabilit de judecătorul de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, care se comunică părţilor şi parchetului şi care poate fi atacată cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Introducerea acestor noi instituţii impune un volum de lucru mai mare pentru grefierii de şedinţă, dar şi alocarea unor resurse suplimentare atât în vederea arhivării dosarelor cât şi a personalului afectat secţiei penale.

Comunicarea minutelor, cât şi sentinţelor participanţilor în procesul penal, în aplicarea dispoziţiilor art. 407 din noul Cod de procedură penală au condus la creşterea numărului de lucrări ce trebuie îndeplinite de către grefierii de şedinţă.

Introducerea noilor coduri au determinat apariţia unor noi atribuţii în sarcina judecătorului delegat cu executarea pedepselor şi a măsurilor educative şi implicit a grefierilor din cadrul Biroului Executări Penale.

Cu titlu de exemplu, amintim că în realizarea activităţii de îndrumare şi control al executării pedepselor şi măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute de prezenta lege, neprivative de libertate, judecătorul delegat cu executarea soluţionează plângerile împotriva deciziilor consilierului de probaţiune; aplică amenzi judiciare în cazul comiterii unor abateri judiciare prevăzute de prezenta lege etc. Toate aceste atribuţii se îndeplinesc alături de grefierii din cadrul Biroului Executări Penale, fiind ţinute evidenţe cu prilejul efectuării lucrărilor de executare.

CAPITOLUL III

RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR
III.1.Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar
Pentru stabilirea unui sistem judiciar eficient este necesară atât întărirea poziţiei şi autorităţii judecătorilor, cât şi responsabilizarea acestora faţă de buna îndeplinire a atribuţiilor şi exercitarea corectă a prerogativelor ce le revin.

Nivelul de competenţă profesională a judecătorilor, îmbunătăţirea performanţelor lor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în sistemul judiciar sunt deziderate de bază ale exercitării profesiei de magistrat în sistemul juridic românesc şi care derivă din nevoie sau cerinţa de bază a acestuia, constând în rezolvarea corectă şi imparţială a tuturor cazurilor particulare.

Independenţa justiţiei conferă fiecărui magistrat drepturi dar îi creează şi obligaţii, printre care obligaţia de a se achita de funcţiile judiciare cu profesionalism şi diligenţă ocupă un loc aparte, ea presupunând din partea magistraţilor o competenţă profesională serioasă, constituită, întreţinută şi dezvoltată prin intermediul formării şi perfecţionării continue în raport atât de multiplele schimbări petrecute în societatea românească cât şi de cerinţele şi condiţiile din România ca ţară membră a Uniunii Europene.

În concluzie, chiar dacă sunt independenţi în exercitarea funcţiei, judecătorilor le revin o serie de obligaţii şi responsabilităţi a căror încălcare poate duce la promovarea de acţiuni disciplinare.

În anul 2014 nu au fost semnalate aspecte privind încălcarea de către judecători sau de către personalul auxiliar a unor norme legale, regulamentare sau de conduită care să constituie indicii de săvârşire a unor abateri disciplinare prevăzute de art.99 din Legea 303/2004 republicată şi respectiv de art 149 din regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

În raport de modul de îndeplinire a atribuţiilor legale şi regulamentare, de conduita pe care au avut-o în colectiv, de faptul că nu s-au semnalat abateri disciplinare, personalul auxiliar şi conex din cadrul instanţei a fost evaluat, conform fişelor de evaluare (de către preşedintele instanţei împreună cu grefierul şef) cu calificativul ,,foarte bine”.

III.2.Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar
În anul 2014 nu au fost semnalate aspecte privind încălcarea legii de către judecători sau de către personalul auxiliar care să constituie indicii de săvârşire a unor infracţiuni prevăzute de Codul penal.
CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ȘI COPPERAREA INTERNAȚIONALĂ
În anul 2014, Judecătoria Târgu Jiu şi-a adus o contribuţie însemnată la punerea în practică a obiectivului Uniunii Europene de a reprezenta un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în care contraponderea la libertatea de circulaţie este asigurată de mecanisme de cooperare judiciară, bazate pe principiile încrederii reciproce şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor.

În derularea acestei activităţi, instanţa a fost sprijinită de autorităţile centrale care au continuat să aducă la îndeplinire obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală.

Instrumentele juridice privind cooperarea judiciară între statele membre ale Uniunii Europene – atât cele de aplicabilitate directă, cât şi cele transpuse în legislaţia română - au fost aplicate de o manieră adecvată şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Astfel, cu titlu de exemplu, în anul 2014, în materie penală, instanţa a emis un număr de 11 mandate europene de arestare .

De asemenea, instanţa a adresat autorităţilor judiciare din alte state membre ale Uniunii Europeană şi a executat la rândul său cereri de cooperare judiciară, bazate pe principiul recunoaşterii reciproce şi cereri de asistenţă în materie penală, întemeiate pe Convenţia din 29 mai 2000 şi/sau Protocolul din 16 octombrie 2001.

În materie civilă, în anul 2014, instanţa a formulat cereri de cooperare bazate pe principiul recunoaşterii reciproce şi a executat asemenea cereri, în materie de recunoaştere şi executare a hotărârilor.

Magistraţii instanţei au participat, în anul 2014, la seminariile organizate de Institutul Naţional de Magistratură în cadrul Reţelei Judiciare Europene (în materie penală) şi ale Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi prin intermediul punctelor de contact ale României la cele două reţele judiciare, au aplicat principiul contactului direct între autorităţile judiciare din statele membre ale Uniunii Europene.

Aplicarea de către instanţă a instrumentelor bazate pe principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor se desfăşoară de o manieră adecvată, instrumentele juridice recent adoptate sau încă în curs de negociere la nivelul Uniunii Europene, precum şi aspecte relevate de practica judiciară în privinţa celor în vigoare, presupun în continuare eforturi pentru formarea profesională a magistraţilor şi a grefierilor.

În acest context menţionăm participarea magistraţilor de la Judecătoria Târgu Jiu la lucrările conferinţei internaţionale ,,Justiţie şi criminalitate informatică” organizat de Tribunalul Gorj şi Institutul Naţional al Magistraturii, informaţiile dobândite contribuind la formarea acestora în ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materia criminalităţii informatice.

Instanţele judecătoreşti de orice grad trebuie să aplice dreptul comunitar, având competenţe depline în acest sens, în acord cu dispoziţiile constituţionale.

Articolul 148 „Integrarea în Uniunea Europeană” din Constituţie prevede:

1. 
   Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
   

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).

Aplicarea dreptului comunitar de către instanţele naţionale româneşti, se va realiza fie la cererea părţilor, fie din oficiu (singura întrebare preliminară din România a fost ridicată din oficiu de către instanţă).

Până în acest moment, instanţele româneşti au aplicat dreptul comunitar în mod direct, fără a recurge prea des la procedura trimiterii preliminare (de fapt, procedura a fost utilizată într-un singur caz). Cu toate acestea, soluţionarea (interpretarea) neunitară a dispoziţiilor naţionale şi comunitare (de ex. în domeniul taxei auto/de primă înmatriculare), poate că ar fi trebuit să constituie un element pentru trimitere preliminară (din moment ce încă sunt dubii privind competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii având ca obiect interpretarea dreptului comunitar).

Rolul cel mai important al instanţelor constă în interpretarea şi aplicarea dreptului comunitar, iar în cazul în care există dubii cu privire la interpretarea sau aplicarea acestuia să formuleze întrebări preliminare.

În ceea ce priveşte rolul instanţelor naţionale ale statelor membre de soluţionare a litigiilor dintre părţi ori de reexaminare a actelor administrative ale altor autorităţi naţionale, acesta include asigurarea că legislaţia comunitară nu este încălcată, conducând astfel la funcţionarea efectivă a legislaţiei UE.

În concluzie, instanţele naţionale ale statelor membre au anumite îndatoriri specifice cu privire la aplicarea legislaţiei UE. În primul rând, trebuie să lase deoparte reglementările contradictorii ale legislaţiei naţionale precum şi reglementările procedurale naţionale care ar face imposibilă sau care ar îngreuna excesiv apărarea drepturilor întemeiate în baza legislaţiei UE. Aceasta s-ar putea răsfrânge asupra măsurilor provizorii pentru protejarea drepturilor putative conforme cu legislaţia UE, în timp ce existenţa sau domeniul de aplicare ale acestora sunt verificate prin intermediul procedurii hotărârilor preliminare

Acolo unde este cazul şi sub rezerva verificării preciziei reglementării UE precum şi a absenţei unor condiţionări,,instanţele naţionale trebuie să confere efect direct legislaţiei UE, indiferent de forma sub care se prezintă. În absenţa „efectului direct” sau în absenţa legislaţiei naţionale care să implementeze o directivă, instanţele naţionale trebuie să încerce să interpreteze orice lege naţională în vigoare astfel încât să atingă rezultatul prevăzut de directivă.

În cauzele care presupun aplicarea legislaţiei UE, instanţele naţionale ar trebui să abordeze prevederile relevante în aceeaşi manieră ca şi Curtea de Justiţie însăşi, acestea fiind ţinute de asemenea să aplice principiile generale ale legislaţiei UE, cum ar fi principiul proporţionalităţii, principiul securităţii juridice şi principiul protecţiei drepturilor fundamentale. Desigur, în aceste domenii, instanţele naţionale de la toate nivelurile pot recurge la procedura hotărârilor preliminare pentru a obţine o hotărâre a Curţii de Justiţie cu privire la interpretarea ori validitatea legislaţiei UE. Totuşi, în cazul în care o instanţă naţională a unui stat membru are dubii cu privire la validitatea unei măsuri UE, această instanţă nu are capacitatea de a se pronunţa în acest sens, ci trebuie să trimită cauza către Curtea de Justiţie, pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare.

În cadrul Judecătoriei Tg-Jiu, au fost instrumentate în cursul anului 2014- 14 dosare având ca obiect comisie rogatorie internaţională, respectiv:dosar nr.403/318/2014, dosar nr.404/318/2014, dosar nr.2573/318/2014, dosar nr.2982/318/2014, dosar nr.5064/318/2014, dosar nr.5755/318/2014, dosar nr.6340/318/2014, dosar nr.8090/318/2014, dosar nr.8090/318/2014, dosar nr.8732/318/2014, dosar nr.11700/318/2014, dosar nr.14664/318/2014, dosar nr.16355/318/2014, dosar nr.16598/318/2014, dosar nr. 17918/318/2014.

O altă coordonată prin care s-a manifestat rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european şi cooperarea internaţională, a constituit-o dezbaterea la şedinţele de învăţământ profesional a hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi CJCE, .

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În cadrul amplului proces de reformă a sistemului judiciar românesc, un loc aparte îl deţine preocuparea în vederea aprofundării comunicării între toţi factorii implicaţi în realizarea actului de justiţie.

Bunele relaţii în cadrul sistemului judiciar, dar şi cu celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilă, reprezintă temelia desfăşurării eficiente a activităţii judiciare şi influenţează percepţia opiniei publice asupra actului de justiţie.

5.1 Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii are principalul rol de a garanta independenţa justiţiei, aşa cum este reglementat, în principal, de dispoziţiile art.133 din Constituţia României şi art.1 din Legea nr.317/2004 republicată.

Activitatea sa se circumscrie atribuţiilor legale privind: gestionarea carierei magistraţilor, de la formularea propunerilor de numire în funcţie, promovarea în funcţii de execuţie şi de conducere, detaşarea, transferul, coordonarea pregătirii profesionale, sancţionarea disciplinară, până la formularea propunerilor de eliberare din funcţie a acestora. Totodată, acesta este învestit cu atribuţia de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a magistraţilor, putând dispune măsurile necesare pentru limitarea acuzelor nefondate şi crearea condiţiilor necesare pentru înfăptuirea unui act de justiţie eficient şi responsabil.

În anul 2014 a existat o buna colaborare in raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii, care s-a materializat în :

- analizarea unor proiecte de acte normative, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii şi formularea puncte de vedere la problemele solicitate in diverse domenii de activitate ale instantei.  

- colaborarea cu Inspecţia judiciară în verificarea cu profesionalism şi obiectivitate a sesizărilor adresate de justiţiabili şi de diferite instituţii precum şi de către societatea civilă;

- continuarea colaborări fructuoase cu direcţiile de specialitate din cadrul consiliului în ceea ce priveşte activitatea de management judiciar şi administrativ cât şi în exploatarea aplicaţiei ECRIS 4;

- participarea membrilor aleşi ai Secţiei de judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii la întâlnirea cu preşedinţii de instanţă de la Râmnicu Vâlcea, prilej cu care au fost exprimate puncte de vedere la modificările Regulamentului de ordine interioară şi interpretarea unor dispoziţii din actele normative ce reglementează desfăşurarea activităţii instanţelor ;

O serie de factori cum ar fi : consultarea în timp a instanţelor asupra problemelor de impact ce urmează a fi dezbătute de către consiliu, dezvoltarea comunicării cu întreg corpul magistraţilor prin întâlniri periodice, ar îmbunătăţi raporturile existente între instanţe şi consiliu şi s-ar acorda în această modalitate un mai mare sprijin fiecărei instanţe în parte în înfăptuirea actului de justiţie .

5.2 Relaţiile cu Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova

În cadrul amplului proces de reformă al sistemului judiciar un loc aparte îl deţine preocuparea în vederea comunicării şi aprofundării între toţi factorii implicaţi în realizarea actului de justiţie.

Judecătoria Târgu Jiu îşi desfăşoară activitatea în imobilul destinat activităţii Tribunalului Gorj, comunicarea între cele două instanţe fiind astfel facilitată şi de folosirea unui spaţiu relativ comun.

Hotărârile Colegiului Curţii de Apel Craiova au fost aduse la cunoştinţa instanţelor din subordine, la Judecătoria Târgu Jiu existând o preocupare deosebită pentru implementarea măsurilor stabilite prin aceste hotărâri, cât şi a procedurilor operaţionale comunicate de către curte.

În cursul anului 2014 a existat o strânsă colaborare în vederea completării schemei de personal, fiind ocupate prin concurs organizat la nivelul Curţii de Apel Craiova 3 posturi de grefier pe perioadă determinată.

Comunicarea bună între cele două instanţe a avut ca rezultat definitivarea unui grefier pe un post rămas liber ca urmare a promovării unui grefier la Curtea de Apel Craiova , dar şi completarea cu celeritate a schemei prin transfer ca urmare a vacantării unui post rămas liber în schema de personal.

5.3.Relaţiile cu Parchetul

Relaţiile profesionale dintre instanţă şi parchete pot fi definite ca fiind bune şi foarte bune, cooperarea cu acestea conducând la creşterea calităţii actului de justiţie. Totodată, aceasta este o dovadă de domeniul evidenţei pentru înţelegerea clară a interdependenţei funcţionale care există şi trebuie să se manifeste constant între instituţiile sistemului judiciar. Instanţa a derulat relaţii de natură să asigure îmbunătăţirea continuă a colaborării, în desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun.

Colaborarea cu parchetele s-a desfăşurat în limitele stabilite de lege, colegialitatea, respectul reciproc, manifestat în limitele impuse de lege şi rigorile profesionale fiind coordonatele pe baza cărora s-au derulat raporturile cu parchetul.

În acest sens trebuie arătat că în pofida dificultăţilor legate de spaţiu, la Judecătoria Târgu Jiu ( Tribunalul Gorj) este alocat un birou pentru studiul dosarelor şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţii desfăşurate de către procurori.

În situaţi judiciare de maximă operativitate sau de necesitate a unui serviciu de permanenţă colaborarea cu parchetul s-a dovedit a fi eficientă în sensul transmiteri în timp util a relaţiilor necesare pentru soluţionarea urgentă a diferitelor tipuri de cauze şi a înaintări dosarelor cu celeritate în căile de atac promovate.

Pentru îmbunătăţirea relaţiei instituţionale s-au formulat propuneri care au avut în vedere îmbunătăţirea circuitului dosarelor, precum şi cele referitoare la comunicarea periodică între conducătorii instituţiilor.

Apreciem că factorii ce au condus la îmbunătăţirea relaţiei instituţionale între judecătorie şi parchete sunt respectarea termenelor prevăzute de lege pentru sesizarea instanţei în cazul măsurilor preventive , asigurarea numărului de procurori pentru şedinţele de judecată, asigurarea respectului reciproc şi a colegialităţii, receptivitate şi promptitudine.

5.4 Relaţia instituţională cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, cu experţii judiciari, cu executorii judecătoreşti şi cu penitenciarele

a) Relaţia instituţională cu baroul de avocaţi s-a materializat prin întâlniri periodice cu aceştia în vederea monitorizării comune a cazurilor izolate de exercitare deficitară a drepturilor procesuale de către unii avocaţi cât şi pentru armonizarea aspectelor organizatorice comune privind: plata onorariilor, funcţionarea serviciului de asistenţă judiciară din oficiu, evitarea întârzierilor în prezentarea la instanţă, identificarea de spaţii pentru consultarea dosarelor, programul arhivei, discutarea aspectelor referitoare la deontologia avocaţilor în procesul penal.

Apreciem că factorii care au condus la îmbunătăţirea relaţiei instituţionale cu baroul de avocaţi au fost:

- colaborarea în vederea eradicării cazurilor de îndeplinire cu rea credinţă a atribuţiilor de serviciu şi tergiversării cauzelor;

- creşterea nivelului de pregătire profesională;

- organizarea de întâlniri profesionale la nivel instituţional privind noutăţi legislative;

- alocarea promptă de resurse financiare pentru achitarea onorariilor apărătorilor desemnaţi asigurarea asistenţei obligatorii din oficiu în cauzele penale;

În vederea facilitării activităţii desfăşurate Tribunalul Gorj ce îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi clădire cu Judecătoria Târgu Jiu a pus la dispoziţia baroului de avocaţi spaţii necesare funcţionări normale a acestei profesii.

b) Raporturile cu membrii colegiilor consilierilor juridici s-au desfăşurat normal în condiţiile stabilite de lege.

c) Şi în anul 2014 a continuat colaborarea pozitivă cu experţii tehnici judiciari care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului de Expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Gorj şi care are alocat un spaţiu aferent desfăşurării activităţii.

Instanţa a derulat relaţii cu experţii judiciari în vederea identificării deficienţelor în întârzierea întocmirii lucrărilor de către aceştia şi luarea celor mai optime măsuri în vederea remedierii acestora.

d) Colaborarea între Judecătoria Târgu Jiu şi birourile executorilor judecătoreşti s-a desfăşurat în anul 2014 în concordanţă cu dispoziţiile legale prevăzute de Legea nr 188/2000, republicată privind executorii judecătoreşti.

e) La înfăptuirea actului de justiţie contribuie alături de instanţele judecătoreşti şi penitenciarele care prin prezentarea la termen a inculpaţilor contribuie la soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzelor penale.

Este de menţionat faptul că atât judecătorul de supraveghere a măsurilor privative de libertate delegat la penitenciar cât şi grefierul delegat cu atribuţii în acest sens sunt angajaţi ai Judecătoriei Târgu Jiu, ceea ce facilitează în şi mai mare măsură colaborarea între cele două instituţii.

Activitatea desfăşurată de judecătorul de supraveghere a măsurilor privative de libertate delegat la penitenciar cât şi de grefierul delegat la penitenciar a fost apreciată şi cu ocazia controlului efectuat de Curtea de Apel Craiova, întocmirea cu celeritate şi în conformitate cu dispoziţiile legii a lucrărilor facilitând relaţia între cei doi participanţi la înfăptuirea actului de justiţie .