Cuprins Capitolul I starea instanţei în anul 2014

1.3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar

1.3.4.1.Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor

În conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională continuă a magistraţilor constituie o garanţie a independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei de judecător.

Astfel, în alcătuirea planului de formare continuă descentralizată la nivelul Judecătoriei Târgu-Jiu s-a ţinut seama de dinamica procesului legislativ, urmărindu-se cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului Uniunii Europene, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

Conţinutul programului de formare continuă la nivel descentralizat în cadrul Judecătoriei Târgu Jiu aferent anului 2014 a fost structurat pe două direcţii de acţiune şi anume:

1. 
   Domenii obligatorii: formarea în domeniul noilor coduri, în special al codului penal şi al codului de procedură penală, dreptul uniunii europene, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cooperare judiciară internaţională, practică neunitară.
   
2. 
   Domenii orientative: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, justiţia pentru minori, noile coduri, comunicare inter-personală şi organizaţională, metodologia actului de justiţie, transparenţa actului de justiţie – relaţii publice şi relaţii cu mass-media, management judiciar, dezvoltare personală.
   

La întocmirea planului, au fost avute în vedere domeniile comune obligatorii şi cele orientative, astfel cum au fost prevăzute de Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2014, prin care s-a urmărit a fi elaborat în paralel programul de formare continuă la nivel centralizat, cele două programe fiind necesar a fi complementare cu privire la domeniile de formare, priorităţile formării continue descentralizate fiind:

1. 
   asigurarea formării magistraţilor în materia noilor coduri;
   
2. 
   unificarea practicii judiciare;
   
3. 
   asigurarea unei formări conforme cu specializarea magistraţilor şi corespunzătoare nevoilor reale de formare existente în rândul judecătorilor din cadrul Judecătoriei Târgu-Jiu.
   

Cerinţele de bază ale exercitării profesiei de magistrat în sistemul juridic românesc derivă din nevoia sau cerinţa de bază a sistemului juridic românesc, care este rezolvarea corectă şi imparţială a tuturor cazurilor particulare.

Independenţa justiţiei conferă fiecărui magistrat drepturi, dar îi creează şi obligaţii, printre care obligaţia de a se achita de funcţiile judiciare cu profesionalism şi diligenţă ocupă un loc aparte, presupunând din partea magistraţilor o competenţă profesională serioasă, constituită, întreţinută şi dezvoltată prin intermediul formării profesionale .

Formarea profesională continuă s-a realizat prin cursurile de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau alte instituţii abilitate la nivel central , prin seminarii organizate trimestrial de Curtea de Apel Craiova, la nivel descentralizat, cât şi la nivel local, în cadrul instanţei, unde lunar se realizează dezbateri, atât pe secţii cât şi pe materii specializate (civil, funciar, minori şi familie, penal) conform unui program stabilit la începutul fiecărui an şi a cuprins temele întocmite de judecători potrivit specializării fiecăruia.

Activitatea de învăţământ profesional a debutat cu bilanţul activităţii de pregătire profesională pentru anul 2013, fiind dezbătute, în anul 2014 lunar, următoarele teme:

În materie penală – în cadrul secţiei penale a Judecătoriei Târgu-Jiu:

• 
  Asistenţa judiciară şi reprezentarea în Noul Cod de Procedură Penală - judecător Liviu Boian;
  
• 
  Arestul la domiciliu –judecător Anişoara Bucică;
  
• 
  Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării în Noul Cod Penal –judecător Lucian Popescu Bejat
  
• 
  Procedura de Cameră Preliminară-judecător Alexandru Bogdan Popescu
  
• 
  Judecătorul de drepturi şi libertăţi-judecător Sorin Pătrulescu
  
• 
  Recidiva în Noul Cod Penal-judecător Niţu Nicoleta
  
• 
  Judecata în primă instanţă în Noul Cod de Procedură Penală-judecător Claudiu Emil Mărgulescu;
  
• 
  Regimul răspunderii penale a minorilor - judecător Preda Raluca Elena
  
• 
  Controlul judiciar şi controlul pe cauţiune - Alexandru Bogdan Popescu
  
• 
  Măsurile preventive în reglementarea Noului Cod de Procedură Penală-judecător Sorin Pătrulescu
  
• 
  Reglementarea infracţiunii de tâlhărie în Noul Cod Penal-judecător Nicoleta Niţu
  

În materie civilă – în cadrul secţiei civile a Judecătoriei Târgu-Jiu:

• 
  Dreptul la liberă exprimare şi limitele de exercitare a acestuia - judecător Ana Maria Nicolcescu.
  
• 
  Mijloace specifice de protecţie a victimelor violenţei în familie din perspectiva L. 217/2013, republicată-judecător Elena Popescu
  
• 
  Principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe fostul amplasament şi excepţii de la acest principiu-judecător Paraschiva Catrinoiu
  
• 
  Încuviinţarea executării silite imobiliare-judecător Ramona Bianca Tufan
  
• 
  Noţiunea de ingerinţă a statului raportată la art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului( dreptul la respectarea vieţii de familie, a domiciliului şi a corespondenţei ) - judecător Mihai Dogaru
  
• 
  Incidente procedurale privitoare la competenţa instanţei - judecător Mihaela Păcuraru
  
• 
  Moştenirea vacantă. Certificatul de vacanţă succesorală. Rolul judecătorului din perspectiva Codului de procedură civilă-judecător Minodora Puianu
  
• 
  Clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii-judecător Popescu Otilia Cesarina
  
• 
  Regimul juridic al nulităţii actelor de procedură în Codul de procedură civilă –judecător Jianu Adina
  
• 
  Prescripţia extinctivă. Dispoziţii generale. –judecător Daniela Bolovan
  
• 
  Termene. Cursul prescripţiei. Efecte. –judecător Retezanu Alina Mihaela
  
• 
  Soluţionarea excepţiilor de procedură în procesul civil-judecător Ivănişi Dorina
  
• 
  Rezerva succesorală în reglementarea Codului civil-judecător Angela Elena Tabacu
  
• 
  Recursul individual , modalitate de sesizare a Curţii de la Strasbourg în cazul încălcării dreptului de proprietate de către instanţele naţionale - judecători Elena Gabriela Stegăroiu şi Alexandra Stoian
  
• 
  Exercitarea autorităţii părinteşti-judecător Emilia Stoian
  
• 
  Dreptul la viaţă, art. 2 din C.E.D.O.-judecător Loredana Mănescu
  
• 
  Publicitatea şedinţelor de judecată în lumina noului Cod de procedură civilă –Andreea Titerlea
  
• 
  Procedura hotărârii prealabile pronunţată de C.J.E. –judecător Janeta Popescu
  
• 
  Perimarea în Codul de procedură civilă –judecător Pantelimon Duţescu
  

La nivel centralizat s-a urmărit participarea magistraţilor la seminariile organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau alte instituţii abilitate astfel după cum urmează: domnul judecător Popescu Alexandru Bogdan – „Noul Cod penal ” ; doamnele judecător Mănescu Loredana şi Tufan Ramona Bianca -„ Limba Engleză „ ; doamna judecător Anişoara Bucică „ Conferinţă naţională în materia Noului Cod penal „ ; domnul judecător Popescu Bejat Lucian şi doamna judecător Anişoara Bucică -„ Punerea în executare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia condiţiilor de detenţie „ ; domnii judecători Duțescu Pantelimon și doamnele judecător Popescu Janeta şi Păcuraru Mihaela „ Noul Cod civil „ ;domnişoara judecător Ana Maria Nicolcescu- „ Dialog Judiciar în domeniul nediscriminării pe criterii de vârstă, sex, orientare sexuală, dizabilitate şi rasă „ ; doamna judecător Stoian Emilia „ Justiţie pentru minori„ ; doamna judecător Oproiu Lavinia Mihaela „ Rolul judecătorului naţional în aplicarea dispoziţiilor referitoare la mandatul de arestare „ ; doamna judecător Ivănişi Dorina „ Justiţie pentru minori „ ; doamna judecător Stoian Alexandra„ Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din românia de a face faţă noilor provocări legislative instituţionale „ ; domnul judecător Popescu Alexandru Bogdan – „Programul de schimb al autorităţilor judiciare 2014 din Austria” ; doamna judecător Tabacu Angela „CEDO –aspecte civile„ ; doamna judecător Titerlea Andreea Daniela – ” Programul de schimb al autorităţilor judiciare 2014 din Polonia „ ; doamna judecător Preda Raluca „ Engleză juridică „; domnii judecători Popescu Bejat lucian şi Pătrulescu Sorin „ Elemente de noutate aduse prin Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală „ ; doamnele judecător Cruceru Liliana Maria şi Riterlea Andreea Daniela „ Franceză juridică „ ; doamna judecător Cruceru Liliana Maria- „ Dezvoltarea abilităţilor non juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate”; domnul judecător Cornescu Daniel – „ Medierea pentru judecători şi procurori” .

1.3.4.2. Situaţia pregătirii profesionale a personalului auxiliar

Transparenţa şi calitatea actului de justiţie, aspecte de bază în reforma sistemului judiciar depind şi de pregătirea profesională continuă a grefierilor alături de pregătirea judecătorilor, reprezentând o componentă de bază a independenţei sistemului judiciar , mai ales din perspectiva rolului grefierilor în actul de justiţie , acela de a degreva judecătorul de activităţile non – juridice ce nu sunt specifice exercitării funcţiei sale .

Grefierul asigură suportul indispensabil judecătorului pentru a pronunţa o hotărâre şi a dispune o soluţie în cauză, având la rândul său o misiune fundamentală în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii judiciare şi apărarea drepturilor părţilor.

De aceea, accentuarea pregătirii profesionale a personalului auxiliar rămâne o coordonată de bază a activităţii instanţei astfel că o formare profesională de calitate presupune o formare centrată pe nevoile sistemului , care reuşeşte să îşi atingă obiectivele , adaptată contextului social şi care foloseşte în mod optim toate resursele care îi stau la dispoziţie.

Una dintre principalele preocupări la nivelul Judecătoriei Târgu-Jiu a fost aceea de a crea condiţii desfăşurării unui act de justiţie de calitate, asigurată prin pregătirea profesională a personalului.

Formarea profesională continuă s-a realizat în beneficiul grefierilor în funcţie şi a îmbrăcat forma unor sesiuni de pregătire, dar şi a unor seminarii organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.

Potrivit legii, personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri.

În vederea realizării Planului pentru învăţământul profesional al personalului auxiliar, la nivelul Judecătoriei Târgu Jiu,au avut loc întâlniri sub supravegherea judecătorilor care asigură instruirea grefierilor.

În cadrul programului de formare continuă descentralizată a grefierilor din cadrul Judecătoriei Târgu-Jiu au fost dezbătute următoarele referate, în cadrul secţiei penale:

• 
  Noţiunea de infracţiune în accepţiunea Noului Cod penal-domnul grefier Ioniţă Mihai;
  
• 
  Asistenţa juridică şi reprezentarea-doamna grefier Corici Raluca
  
• 
  Măsurile preventive în Noul Cod de procedură penală-domnişoara grefier Şchiau Andreea Maria
  
• 
  Punerea în executare a hotărârilor penale. Atribuţiile grefierului delegat la compartimentul executări penale privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal-doamna grefier Iuţalîm Ramona;
  

În cadrul secţiei civile a Judecătoriei Târgu-Jiu au fost dezbătute următoarele referate de către personalul auxiliar:

• 
  Administrarea probei cu interogatoriu, testimonială şi cercetare la faţa locului. Temei de drept . Modul de consemnare a probelor în încheierea de şedinţă Activitatea premergătoare şedinţei de judecata-doamna grefier Dubaciu Cristina ;
  

• 
  Participanţii la procesul civil. Părţile în procesul civil. Actele de procedură ale părţilor. Atribuţiile procedurale ale grefierului de şedinţă –doamna grefier Dragodan Ionelia.
  
• 
  Încheierea de şedinţă în procesul civil. Activitatea desfăşurată de grefierul de şedinţă în sistemul ECRIS.- domnişoara grefier Negrilă Luciana
  
• 
  Obligaţiile personalului auxiliar şi răspunderile acestuia conform regulamentului pentru funcţionarea şi organizarea instanţelor - doamna grefier Pasăre Cladia Gina
  

S-a urmărit participarea personalului auxiliar la seminarii organizate de Şcoala Naţională de Grefieri cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Justiţiei, sau alte instituţii abilitate la nivel centralizat exemplificând după cum urmează:

• 
  Drept procesual penal-Judecata în procesul penal- atribuţiile grefierului înaintea, în timpul şi ulterior şedinţei de judecată.Măsurile preventive.Separarea funcţiilor judiciare. Judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară- domnul grefier Ion Păun, doamnele grefier Sultan Silvia Gheorghiţa, Rădescu Daniela, Mezdrea Alina, Sîrbu Mihaela, Ungureanu Georgiana Mirela, Negrilă Luciana, Corici Raluca, Şchiau Andreea Maria;
  
• 
  Informaţii Clasificate- domnul grefier Păun Ion;
  
• 
  Măsuri preventive- doamna grefier Corici Raluca şi domnul grefier Păun Ion
  
• 
  Noul Cod de procedură civilă- doamnele grefier Burcea Ludovica Maria, Bără Elena, Dubaciu Cristina, Negrea Ligia, Cojan Simina, Sîrbu Mihaela ;
  
• 
  Drept procesual penal – doamna grefier Şchiau Andreea Maria;
  
• 
  Deontologie şi Comunicare - doamna grefier Sîrbu Mihaela;
  
• 
  Elemente de tehnoredactare – doamnele grefier Cotoi Diana Georgiana şi Dumitrescu Daniela ;
  
• 
  Participanţii în procesul civil .Părţile în procesul civil. Actele de procedură .Actele procesuale şi actele procedurale ale grefierului în etapa cercetării procesului civil. Încheierea de şedinţă în procesul civil – doamna grefier Olaru Olguţa ;
  

În concluzie, formarea continuă la nivelul Judecătoriei Târgu-Jiu, a pornit de la cerinţele de bază ale exercitării profesiei de magistrat în sistemul juridic românesc, astfel cum au fost ele definite în documentul „Profilul magistratului în sistemul juridic din România”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.184/01/03/06 care derivă din nevoia de bază a sistemului juridic românesc, aceea de rezolvare corectă şi imparţială a tuturor cazurilor particulare.
CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2014
2.1 Modificări legislative cu impact asupra activităţii secţiei civile:

1.Ordonanţa nr.17 din 26 august 2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor - intrată în vigoare la 30/08/2014

În cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va sesiza instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată."

Procesele şi cererile privind înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe a Guvernului se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la data când acestea au fost pornite.

Analiza modului de transpunere în practică a prevederilor legale în domeniu, în cazul aplicării instituţiei prestării unei activităţi în folosul comunităţii ca sancţiune pentru neplata amenzii , a evidenţiat existenţa unor proceduri birocratice, mari consumatoare de resurse financiare, logistice, de timp şi nu în ultimul rând de resurse umane, fapt ce impieta asupra scopului urmărit de legiuitor prin Legea nr. 352/2006, şi anume cel de eficientizare a procesului de încasare al amenzilor.

Ca urmare a implementării soluţiei legislative de conferire a competenţei organului de executare se observă următoarele modificări:

1).creşterea autorităţii instituţiilor de executare – având în vedere dobândirea calităţii de subiect procesual activ şi posibilitatea de a-şi susţine în mod direct pretenţiile faţă de contravenient în faţa instanţei de  judecată. De asemenea, se instituie posibilitatea unui control al organului de executare asupra acestei procedurii în contextul în care termenul legal de prescripţie al executării sancţiunii amenzii este de 5 ani;

2) reducerea termenului de soluţionare a dosarelor, ca urmare a eliminării etapelor de amânare a procesului pentru obţinerea de către organul din care face parte agentul constatator a documentelor deţinute sau întocmite de către organul de executare;

3) reducerea numărului de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată – atât ca urmare a reducerii termenului de soluţionare cât şi ca urmare a posibilităţii organului de executare de a solicita în cadrul aceluiaşi proces transformarea mai multor amenzi aplicate aceleiaşi persoane (de aceiaşi instituţie sau instituţii diferite) în prestarea unei activităţi în folosul comunităţii;

4) eliminarea cheltuielilor efectuate în astfel de procese de către organul din care face parte agentul constatator; aceste sume pot fi redirecţionate pentru eficientizarea activităţii de constatare şi sancţionare a încălcării normelor legale;

5) reducerea cheltuielilor efectuate de organul de executare privind corespondenţa cu organul din care face parte agentul constatator.

Întrucât înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se poate dispune doar în situaţia contravenientului persoană fizică, prezentul act normativ nu a determinat, prin el însuşi, schimbări de natură organizatorică la nivelul instituţiilor în care funcţionează organele de executare.

Potrivit art. 8 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislaţia în vigoare se fac venit integral la bugetele locale. Competenţa de punere în executare revine organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică. Astfel, autorităţile locale sunt interesate să urmărească, să execute şi să recupereze sumele provenite din amenzi.

Ca soluţie tranzitorie pentru a nu determina un efort suplimentar pentru instanţele de judecată sau organele de executare au fost stabilite reguli referitoare la modul de soluţionare a proceselor aflate pe rol.

În acest sens, procesele şi cererile privind înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentului act normativ se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la data când acestea au fost pornite.

2- Legea nr. 138 din 15 octombrie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe

La data de 16.10.2014 a intrat in vigoare Legea nr. 138/2014 privind Codul de procedura civila, precum si modificarea si completarea unor acte normative conexe.  In ceea ce priveşte Codul de procedura civila, actul cuprinde modificări şi completări cu privire la:

- competenţa materială a judecătoriei ;

- soluţionarea excepţiei de necompetenţă şi conflictul de competenţă;

- soluţionarea excepţiei de conexitate;

- verificarea cererii introductive de instanţă, în procedura preliminară stabilirii primului termen de judecata;

- notele de şedinţă luate de grefier şi înregistrarea şedinţei;

- soluţionarea cererii de suspendare provizorie a executării hotărârii atacate, până la soluţionarea apelului;

- recalificarea caii de atac;

- suspendarea executării de drept a hotărârii atacate, până la soluţionarea recursului, în anumite cazuri;

- soluţionarea cererilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru rezolvarea unei chestiuni de drept, de către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie;

- hotărârea arbitrală;

- obligaţiile susceptibile de executare silita;

- definiţia titlurilor executorii;

- investirea cu formula executorie a titlurilor ce nu sunt hotărâri judecătoreşti;

- instanţa de executare şi competenţa sa;

- competenţa executorului judecătoresc în materia urmăririi silite a bunurilor mobile;

- încuviinţarea executării silite;

- contestaţia la executare;

- chestiuni referitoare la licitaţia publică cu strigare;

- aspecte referitoare la urmărirea silită imobiliară;

- calea de atac în cazul ordonanţei preşedinţiale;

- chestiuni referitoare la ordonanţa de plata.

Competenţa materială a judecătoriei a fost completata cu cea de soluţionare a cererilor de declarare a morţii unei persoane (art. 94 pct. 1 lit h);

     In materie de competenta, noul act normativ aduce clarificări cu privire la excepţia de necompetenţă şi conflictul de competenţă între două secţii specializate ale aceleaşi instanţe judecătoreşti, acestea urmând a fi soluţionate ca şi cele dintre instanţe diferite, prin încheiere (art. 136 alin. 1);

Un element de noutate este introdus la art. 200, alin. 1 si art. 1¹. Astfel, in cadrul verificării cererii introductive de instanţa, în procedura preliminara stabilirii primului termen de judecată, completul căruia cauza i-a fost repartizată îşi va verifica şi competenta. Dacă constată că nu este competent, prin încheiere dată fără citarea părţilor, completul va dispune trimiterea cauzei la completul specializat competent ori la secţia competenta din cadrul respectivei instanţe. Apreciem ca aceasta clarificare era necesară şi ajută la soluţionarea speţei într-un termen mai scurt, acest incident procedural fiind soluţionat într-un mod mai eficient.

O altă modificare interesantă este cuprinsă la art. 231, potrivit căruia, la sfârşitul fiecărei şedinţe de judecată, părţile pot solicita citirea notelor luate de grefier cu privire la desfăşurarea procesului, şi corectarea lor. De asemenea, se pot solicita copii ale acestor note, ce pot fi contestate până la termenul următor. Notele grefierului pot fi confruntate cu înregistrarea şedinţelor de judecată. Părţile pot solicita, pe cheltuiala proprie, copia electronică a înregistrării şedinţei, cu privire la cauza lor.

In materia hotărârilor arbitrale se aduc modificări privind învestirea cu formulă executorie, soluţie corelata cu art. 640 Cod procedura civila potrivit căruia toate titlurile executorii ce nu sunt hotărâri judecătoreşti trebuie sa fie investite cu formula executorie.

  La art. 603 alin. 3 este cuprinsă următoarea completare care, în opinia noastră, nu era necesară deoarece îngreunează procedura investirii cu titlu executoriu. In cazul hotărârii arbitrale ce se refera la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, cu ocazia investirii cu formula executorie respectivul judecător va verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru realizarea transferului de proprietate şi achitarea impozitului aferent. Apreciem că aceste condiţii se verifică din nou de către registratorul de carte funciară, completarea nefiind necesara.

Potrivit art. 615, modificat, pentru a putea fi pusă în executare, hotărârea arbitrală trebuie să fie supusă formalităţii investirii, de către tribunalul în a cărui circumscripţie a avut loc arbitrajul.

Modificările aduse Codului de procedura civila prin Legea nr. 138/2014 vizează, cu precădere, procedura executării silite.

La art. 628, reglementând obligaţiile susceptibile de executare silită, legiuitorul a adus o completare interesantă. Atunci când titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalităţi sau alte sume, dar acestea se cuvin potrivit art. 1535 Cod civil (daune moratorii în cazul obligaţiilor băneşti) sau altor dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite de instanţă de executare prin încheiere cu citarea părţilor, încheiere ce reprezintă titlu executoriu fără a mai fi necesare investirea cu formulă executorie.  Din punctul nostru de vedere, modificarea cu cel mai mare impact practic este cuprinsa la art. 640¹ si la art. 665 Cod procedură civila.

Potrivit art. 640¹, nou introdus, titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, pot fi puse în executare numai dacă sunt investite cu formulă executorie. Cu privire la competentă, lucrurile nu sunt foarte clare, deoarece se arată că cererea se adresează judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul creditorul sau debitorul, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Se mai arată că, atunci când sediul ori domiciliul creditorului se află în străinătate, cererea va putea fi depusă la judecătoria în care îşi are circumscripţia domiciliul sau ales. Nu se respectă regula generală a competentei teritoriale,conform căreia ar trebui ca judecătoria în a cărei rază îşi are sediul ori domiciliul debitorul să fie competentă pentru soluţionarea respectivei cereri de investire.

Încheierea de respingere a cererii de investire poate fi atacata de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare, iar cea de admitere este irevocabilă, asupra legalităţii acesteia putându-se pronunţa instanţa de executare, cu ocazia soluţionării contestaţiei la executare.

Aceasta reglementare a existat, până la nivelul anului 2007 când, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 459/2006, s-a eliminat formalitatea investirii cu formulă executorie a înscrisurilor cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu (art. 374¹ din Codul de procedură civilă anterior).

Pe de altă parte, încuviinţarea executării silite este redată în competenţa executorilor judecătoreşti, potrivit art. 665 Cod procedură civilă, asupra cărora aceştia trebuie să se pronunţe prin încheiere în termen de 3 zile de la înregistrarea cererii. Această chestiune a fost îndelung dezbătută în doctrina juridică, militându-se în favoarea acestei modificări mult aşteptate. Executorii judecătoreşti au capacitatea şi pregătirea juridică necesară pentru a-şi verifica propria competenţă, caracterul cert, lichid si exigibil, puterea de titlu executor al înscrisului şi toate celelalte cerinţe enumerate de legiuitor. Ne întoarcem astfel, la reglementarea similară până la intrarea în vigoare a OUG nr. 42/2009 ce atribuise în competenţa instanţei de executare încuviinţarea executării silite, reglementare preluată de Noul Cod de procedură civila.

Soluţia aceasta a fost mult aşteptată de practică, deoarece asigură celeritatea procedurii execuţionale, încuviinţarea de instanţă îngreunând mult debutul acestei proceduri.

  Art. 650 alin. 1 Cod procedura civila clarifică iarăşi un aspect propus de doctrină şi de jurisprudenţa, în sensul că instanţa de executare este instanţa de la sediul ori domiciliul debitorului, facilitându-se astfel accesul la justiţie al debitorului, în cazul în care contestă actele de executare. In reglementarea anterioara, instanţa de executare era cea de la sediul executorului judecătoresc, deoarece aceasta instanţă încuviinţase executarea silită. Foarte important este ca schimbarea domiciliului sau sediului debitorului, ori al creditorului, după începerea executării nu atrage schimbarea competentei instanţei de executare. Clarificarea este necesară şi binevenită deoarece asigură continuitatea procedurii execuţionale şi celeritatea acesteia.

Competenta instanţei de executare este de a soluţiona contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării, pronunţându-se prin încheiere executorie (anterior contestaţia fiind soluţionată prin sentinţa civila) ce poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare (anterior termenul de apel fiind cel general de 30 de zile de la comunicare).

De asemenea, executorul judecătoresc ce a început procedura execuţională rămâne competent şi ulterior schimbării domiciliului debitorului sau creditorului, potrivit art. 651 alin.3 Cod procedura civilă.

În materia contestaţiei la executare, art. 713 alin. 3 atribuie competenţa în favoarea judecătoriei de la locul situării imobilului, în situaţia urmăririi silite a bunurilor imobile, a fructelor şi a veniturilor generate de imobile ce se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare.

Art. 714 alin. 2 măreşte termenul în care pot fi contestate încheierile executorului judecătoresc, de la 5 zile la 15 zile.

O foarte interesantă modificare este cuprinsă la art. 716 alin.1 Cod procedura civilă, potrivit căruia contestaţia la executare se judecă potrivit procedurii instituite pentru judecata în primă instanţă, fără să fie aplicabilă procedura preliminară prevăzută de art. 200. Această procedură dura foarte mult, putând ajunge chiar la un an în unele cazuri, ceea ce efectiv golea de conţinut o eventuală cerere de suspendare a executării silite. Considerăm modificarea extrem de binevenita, regularizarea cererii de chemare în judecată putându-se realiza până la primul termen de judecată, potrivit menţiunilor cuprinse în citaţie.

In materia executării silite imobiliare o modificare utilă este introdusă la art. 767 alin. 2, potrivit căruia creditorii urmăritori sau intervenienţii ce au un rang de preferinţă nu sunt obligaţi să depună garanţia pentru a participa la licitaţie, decât pentru a acoperi diferenţa dintre valoarea garanţiei şi propria creanţă, anterior aceştia fiind scutiţi de orice garanţie.

Art. 847¹ Cod procedura civilă cuprinde o reglementare distinctă a contestaţiei împotriva procesului – verbal de licitaţie. Astfel, procesul – verbal de licitaţie ce consemnează adjudecarea va fi notat în cartea funciară, de către executor, pe cheltuiala adjudecatarului. In termen de o luna de la notarea în cartea funciara, debitorul, terţul dobânditor, creditorii sau orice altă persoană interesată pot ataca procesul – verbal de licitaţie, pe calea contestaţiei la executare. Instanţa poate suspenda eliberarea sau, după caz, distribuirea sumelor rezultate din urmărirea bunului adjudecat şi, în caz de admitere, va dispune radierea din oficiu a notarii în cartea funciară, cu obligaţia executorului de a relua urmărirea de la momentul desfiinţării actului atacat. Sumele consemnate şi neeliberate se vor distribui adjudecatarului.

In materia ordonanţei preşedinţiale, o modificare referitoare la calea de atac este cuprinsă la art. 999 alin (3)¹ . Atunci când ordonanţa preşedinţială este soluţionată în fond de curtea de apel, calea de atac este recursul (nu apelul cum este în cazul celorlalte instanţe) ce se declară în termen de 5 zile de la pronunţare.

In cazul ordonanţei de plata, la art. 1017 sunt cuprinse câteva clarificări referitoare la determinarea dobânzii, de notat fiind cea de la alin. 2, potrivit căreia creditorul poate pretinde daune – interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute cu recuperarea sumelor, ca urmare a neexecutării la timp a obligaţiilor de către debitor.

Concluzionând, cea mai mare pondere a modificării este reflectată în materia executării silite, printre care salutăm eliminarea încuviinţării, de către instanţa de executare, a executării silite, ceea ce fluidizează foarte mult procedura, precum şi cea a eliminării verificărilor prealabile în materia contestaţiei la executare