Cuprins cuprins 1 politică 5

OPINII

Minodora Clive:"Poşetele care ne conduc"

Blog Minodora Cliveti, 29 aprilie 2011

Nu am nici un fel de simpatie pentru cei care ne conduc in prezent, dimpotriva, am conceptii si sperante politice total diferite de ale acestora.Dar nu suport abordarea discriminatorie, sexista, fata de femeile aflate in functii de conducere, oricine ar fi acestea.

De aceea nu mi-a placut de loc titlul afisat ieri pe "burtiera" unei emisiuni tv:"Posetele care ne conduc", cu referire la trei cunoscute figuri politice feminine din partidul aflat la guvernare.

Sunt de acord cu criticile formulate, cu ceea ce s-a spus despre ceea ce fac sau nu fac cele trei femei,dar trimiterea sexista la "posete" ma deranjeaza si ma face sa imi pun o prima intrebare:oare care ar fi simbolul pentru un individ de sex masculin care are o functie politica? Mustata? Papionul?Pantalonul?Chelia?

Aceste femei trebuie criticate sau apreciate pentru ceea ce fac in calitatea lor de persoane publice,de autoritate publica, de ministri, de presedinti de camera parlamentara, nu de "femei cu posete".Sunt convinsa ca daca PDL ar fi numit un barbat la conducerea Camerei Deputatilor, acesta ar fi numarat la fel ca Roberta Anastase.Nu faptul ca ea poarta poseta a facut-o sa comita ceea ce a comis, ci apartenenta la un partid aflat la guvernare , care uzeaza de mijloace ilicite pentru a-si atinge scopul.Dupa cum Elena Udrea nu imparte partinitor banii de care dispune pentru ca e femeie si poarta "Vuitton-oane", ci pentru ca face politica aceluiasi partid.

Asa incat consider ca asemenea titluri nu fac rau celor vizate, care nu se vor simti de loc lezate si nu se vor schimba. In schimb, contribuie la mentinerea acestor stereotipuri sexiste in societatea romaneasca si la reducerea sanselor altor femei de a se implica in politica si de a ajunge in functii de decizie.

http://minodoracliveti.blogspot.com/2011/04/posetele-care-ne-conduc.html

WikiLeaks

Legalizarea prostituţiei, descurajată de americani

Jurnalul Naţional, 28 aprilie 2011

Consecinţe negative pentru România dacă prostituţia va fi legalizată.

Autor: ADRIAN MOGOS

Când Mitropolitul Daniel al Mol­do­vei şi Bucovinei a fost ales Patriarh, a fost văzut de oficialii ameri­cani ca fiind din aripa modernizatoare a Bisericii, reiese din documentele WikiLeaks cu referire la România. "Ale­ge­rea lui poate oferi o şansă să redeschidem discuţiile asupra unor chestiuni variate, printre care restituirea proprietăţilor şi efortul comun de a descuraja legalizarea prostituţiei în România", se arată în telegrama din data de 14 septembrie 2007.

Alegerea noului Patriarh a fost marcată, se arată în telegramă, de refuzul public al Bisercii de a face lumină în istoricul colaborării cu Securitatea a candidaţilor la cea mai înaltă funcţie bisericească. Biserica Ortodoxă a refuzat să facă public numele celor 186 de membri ai Colegiului Electoral Bisericesc, o treime dintre ei sunt figuri laice din politică, afaceri şi mediul academic, până în ziua alegerilor. Patriarhul este portretizat în general ca reformator. Se aşteaptă ca el să continue să susţină poziţia Bisericii împotriva legalizării prostituţiei, se arată în text. El a păstrat tăcerea legat de problema restituirii bi­sericilor greco-catolicilor din mo­ment ce nu a făcut nimic în ceea ce priveşte această chestiune când era episcop în Moldova.

Telegrama din 28 noiembrie 2007, clasificată confidenţial, a fost tri­misă la Washington după în­tâl­ni­rea dintre Patriarhul Daniel şi oficiali americani: consilierul politic al ambasadei, directorul USAID şi ambasadorul Nicholas Taubman. După introducerile de rigoare, ambasadorul a trecut direct la subiect: traficul de persoane şi legalizarea prostituţiei. Ambasadorul a spus că Guvernul american va continua eforturile în parteneriatul său cu autorităţile române în combaterea traficului de persoane şi şi-a exprimat îngrijorarea că, o dată cu prosperitatea, România ar putea deveni din ţară de tranzit una de destinaţie.

Ambasadorul a notat: "Traficul şi legalizarea prostituţiei merg frec­vent mână-n mână, din moment ce legalizarea va crea noi probleme; le­galizarea a avut un efect social co­ro­ziv şi a făcut din ţările respective destinaţii pentru turismul sexual". Patriarhul Daniel a mulţumit am­ba­sa­dorului, remarcând: "Comentariile sunt încurajatoare pentru noi". El a spus că Biserica a stat de aceeaşi parte cu Statele Unite în eforturile de a rezista "în a copia unele dintre ţările europene prin legalizarea pros­ti­tuţiei". Legalizarea prostituţiei, se mai precizează în telegramă, nu are de a face cu demnitatea umană şi îi transformă de oameni în obiecte de consum.

"Patriarhul a spus că partizanii legalizării citează frecvent beneficiile sănătăţii publice, dar omit să vadă şi alte costuri. El a menţionat că e bine să vadă alte ţări care se opun legalizării şi a fost de acord cu ob­ser­va­ţia ambasadorului că prostituţia nu este o infracţiune fără victime. Pa­triar­hul a precizat că Biserica Ortodoxă Română are multe instrumente media la dispoziţie în această luptă, in­clusiv prin faptul că deţine staţii radio şi tv, precum şi ziarul Lumina, care acum se publică la Bucureşti". În co­mentariile oficialilor americani de după această întâlnire se arată că am­basada a găsit o cauză comună cu Biserica Ortodoxă în a se opune le­ga­lizării prostituţiei în România şi "se pare că de acum încolo vom con­ti­nua să avem un aliat activ în acest efort".

Problema legalizării sau nu a prostituţiei a fost şi unul dintre subiectele abordate de ambasador la 17 aprilie 2007 în timpul întâlnirii cu pe atunci noul ministru de Interne, Cristian David. Acesta din urmă a amânat discuţia legată de legalizarea prostituţiei sub mandatul său, o ini­ţia­tivă cu care fostul ministru de In­ter­ne Blaga era de acord. Am­ba­sa­do­rul l-a întrebat pe David care este situaţia propunerii legislative a fostului ministru Blaga de a legaliza prostituţia şi a exprimat câteva puncte de vedere asupra "consecinţelor negative pentru România şi pentru victimele traficului de persoane dacă prostituţia va fi legalizată".

Ca răspuns, David a precizat că nu este pregătit să facă comentarii asu­pra subiectului şi că ar putea "lăsa asta pentru o discuţie viitoare". "Totuşi", a mai spus David, "amintiţi-vă că sunt membru al Partidului Libe­ral". Într-o notă inserată după acest co­mentariu, oficialii americani fac pre­cizarea că liberalii nu au încă o po­ziţie oficială asupra acestei ches­tiuni. "Iniţiativa (se mai arată în notă) a venit via Brigada de Crimă Organizată din Poliţia Română, dar oficiali (n.r. – români) au spus celor de la ambasadă că totul este în aşteptare până vor vedea care este poziţia noului ministru. Presupunem că există in­te­rese economice, inclusiv din industria hotelieră, care au avan­sat ideea în ciuda opoziţiei Biserici Ortodoxe Române".

Nici Tudor Chiuariu, numit ministru al Justiţiei, nu a scăpat de chestiunea legalizării prostituţiei în tim­pul întâlnirii din 27 aprilie 2007 cu ambasadorul american. Ca şi telegramele anterioare, clasificate confidenţial, aceasta arată interesul american în problema prostituţiei. Chiuariu a reamintit cât de folositoare a fost asistenţa americană pentru Ministerul Justiţiei, inclusiv legat de legea medierii şi testarea ma­gis­traţilor. El a spus că va încerca să dezvolte specializarea magistraţilor, astfel încât "justiţia va deveni mai rapidă şi specializată". Chiuariu a mulţumit ambasadorului pentru că a atras atenţia asupra interesului legat de traficul de persoane şi propunerea de legalizare a prostituţiei, pe care a catalogat-o drept "problema fostului ministru de Interne Blaga".

Conform unor rapoarte trimise de ambasada americană de la Bu­cu­reşti, România este o ţară de tranzit pentru traficul de persoane. Într-o telegramă din 12 iunie 2009 trimisă misiunii diplomatice americane de la Bucureşti, secretarul de stat dă sfaturi propriilor oficiali cum să abordeze în relaţia cu presa chestiunea traficului de persoane. SUA au catalogat România pe nivelul 2 din 3 în această problemă. Asta înseamnă că ţara noastră nu a îndeplinit pe deplin standardele minime, dar a făcut eforturi seminificative în acest sens.

Ţările de nivel 2 din lista de monitorizare "nu au făcut «eforturi crescânde» pentru combaterea traficului de fiinţe umane în ultimii ani; urmează să facă eforturi semnificative bazate pe angajamentele în privinţa reformelor împotriva traficului de persoane în anul următor ( n.r. – 2010) sau au un număr important de victime ale traficului".

O ţară care a fost doi ani la rând consecutiv inclusă în nivelul 2 va fi cla­sificată de nivel 3. Aceasta în­seamnă că ţara respectivă poate fi su­biectul unor restricţii statutare pentru anul fiscal următor pentru asisten­ţă externă nonumanitară şi nonco­mercială (n.r. – din partea SUA) şi în unele cazuri se pot opri finanţările pentru participarea oficialilor guvernamentali sau angajaţi în programe de schimburi educaţionale şi culturale. Mai mult, preşedintele SUA, se arată în telegramă, poate da indicaţii directorilor executivi americani ai instituţiilor financiare internaţionale să se opună împrumuturilor şi utilizării altor fonduri (altele decât cele umanitare sau comerciale).

http://www.jurnalul.ro/special/wikileaks-romania/legalizarea-prostitutiei-descurajata-de-americani-576289.html