Dan Mirahorian

O alta descoperire ii aparţine fizicianului W. E. Boyd din Glasgow, care în 1924 a mai stabilit, ca atât fiecare individ, cat şi fiecare remediu homeopatic poseda una din cele douăsprezece stări vibratorii, care se pot determina cu exactitate cu ajutorul unui aparat electromagnetic numit emanometru.

Fenomenul inducerii unor rezultate pozitive în telepatie şi psihokinezie la subiecţi situaţi în campuri electromagnetice de înaltă frecventa a fost redescoperit în 1976 de Maddock. Aceste date se cer corelate cu datele despre o serie de experiente întreprinse în fosta Uniune Sovietica, asupra unor subiecţi înconjuraţi de campuri electrice sau magnetice artificiale intense, şi cu afirmaţiile unor ingineri americani, care au declarat ca atunci când lucrau cu dispozitive ce emiteau campuri electromagnetice cu frecvente în jurul valorii de 100

MHz deveneau telepaţi. " Aceste rezultate, ca şi cele care arata ca telepatia şi alte fenomene paranormale sunt perturbate pe durata furtunilor electromagnetice, nu trebuie interpretate în sensul ca fenomenele de acest gen se propaga prin intermediul undelor electromagnetice. Ele indica doar, aşa cum arata Maddock, faptul ca o serie de metode electromagnetice permit accesul la stări de coerenta şi de sincronizare ale creierului în care se manifesta telepatia şi psihokinezia. "

Alte civilizaţii galactice inferioare obţin sincronizarea indivizilor din organismul colectiv recurgând la tehnologia biologica (in lb. Skrt.: "asuras";"cei gri"; semizei în hinduism; fiinţe demoniace în buddhism).

Astfel, prin bioinginerie genetica, aceste fiinţe reproduc în vitro prin clonare alte învelişuri materiale, ceea ce face pe de-o parte ca ele sa fie constituite doar din gemeni monozigoţi (sa comunice telepatic) şi pe de alta parte sa fie nemuritoare (sa aibe mereu un corp de rezeva în cazul distrugerii celui anterior).

Acesta este cazul "micilor gri” sau EBE (Entităţi Biologice Extraterestre), numiţi şi "gunoierii galactici", care în căutare de resurse genetice (enzime, acizi nucleici), pentru a se împotrivi inevitabilei lor degradări genetice (specia lor este ameninţată cu dispariţia), au devenit duşmanii cei mai de temut ai vieţii de pe Terra: ei sunt autorii îngrozitoarelor mutilări (prelevări de mucoase umane şi animale) ale corpurilor găsite în zonele deşertice (peste douăsprezece mii de cazuri), ai însămânţărilor artificiale, la care au fost supuse numeroase femei răpite (crearea unei rase hibride care sa trăiască atât în lumea lor de origine cat şi pe Terra), ai răpirilor de oameni (peste o suta de mii de sechestraţi, din care numai foarte putini au revenit la căminele lor, insa fara să-şi poată aminti ceva din ceea ce li se întâmplase, aşa ca fara regresia hipnotica nu s-ar fi aflat nimic despre aceste întâmplări). In fata agresiunii unor astfel de civilizaţii inferioare, care au obţinut prin efracţie accesul la realitatea suport, Terra şi civilizaţia care o locuieşte reprezintă o sursa de materii prime – inclusiv de material genetic. Propaganda în direcţia căutării permanente a placerilor, a exacerbării sexualităţii şi a epuizării energiilor speciei umane le este de real folos acestor agresori, fiindcă astfel scade capacitatea de apărare a fiinţelor umane.

Omenirea are doar doua cai de apărare, pe care trebuie sa le aplice simultan: integrarea planetara* şi realizarea accesului individual la realitatea suport, care permite unificarea şi invulnerabilitatea la nivel planetar, precum şi admiterea automata a civilizaţiei terestre în clubul civilizaţiilor galactice avansate.

Soluţiile tehnologice (imersia în campuri electromagnetice) şi biologice (clonarea prin inginerie genetica de sincronizare şi de acces la canalul de cuplaj informaţional (care permite atât integrarea în organisme colective planetare, cat şi cunoaşterea şi controlul nemijlocit al realităţii fenomenale) – s-au dovedit în cele din urma nişte furturi, care nu puteau ramane nepedepsite. Toate civilizaţiile care au ales calea colectiva degradează şi poluează mediul, declanşează cataclisme şi devin ele insele victime ale erodării zestrei genetice. In ecologia galactica ele au funcţia de "gunoieri", fiindcă permit eliminarea civilizaţiilor planetare care nu dau rod şi deci nu au ajuns, în timpul acordat, la invulnerabilitate.

Civilizaţiile galactice avansate solicita din partea noastră ceea ce ne-au indicat Iisus, Buddha, Pantajali, Lao Tseu, adică toţi marii maeştri spirituali ai omenirii: " sa ne cunoaştem pe noi înşine şi sa descoperim calea nemijlocita a realităţii profunde, de dincolo de timp şi de spatiu, prezenta acum şi aici, în noi înşine „.

Nu călătorind în afara putem ajunge la începutul şi la capătul prezentului univers manifestat. Ceea ce exista înaintea "marii explozii" (Big Bang), şi ceea ce va exista după colapsul gravitaţional sau resorbţia prezentului univers, totul, se afla "acum şi aici", în noi înşine. Doar daca se realizează experimental şi individual ancorarea în acest TOT PREZENT IN FIECARE PARTE A SA (ce caracterizează universul holografic) se ajunge la reunificarea şi sincronizarea – invulnerabile amândouă – dintre parte şi întreg. Doar atunci partea şi întregul redevin UNUL invulnerabil, o integrare stabila a indivizilor în marea fiinţă planetara. Buddha afirma ca începutul şi sfârşitul universului nu trebuie căutate în afara, ci în noi înşine. Realitatea în care trăim seamănă cu un cerc, fiindcă în orice punct al lui întâlnim începutul şi sfârşitul. Aceasta simultaneitate prezenta pretutindeni aparţine realităţii informaţionale atemporale omniprezente, care conţine, susţine, întreţine şi resoarbe permanent ceea ce noi percepem ca solid, adică realitatea manifestata. In contactele cu civilizaţiile galactice avansate, entitatea unica materie-energie, înlocuieşte cele doua realităţi terestre: materia şi energia. Aceasta entitate unica are aspectul unui disc unidimensional, care prin rotire capăta aspectul bidimensional al materiei sau cel unidimensional al energiei (atunci când privim discul din cant). Trecerea gradata sau brusca, de la un aspect la celalalt, prin rotaţia planului discului, care reprezintă aceasta entitate unica materie-energie, este folosita în transporturi holografice şi în crearea insulelor atemporale – sa nu uitam ca legendele terestre vorbesc despre "casele zeilor" şi despre "insule cereşti", în care timpul curge extrem de lent (într-o zi petrecuta acolo curgeau o mie de ani pe Terra). Tradiţiile terestre se pare ca au cunoscut controlul static al timpului, care inducea efectele relativiste ale apropierii de viteza luminii.

Oricât s-ar amâna pe calea colectiva moartea şi vulnerabilitatea la oscilaţiile universului fenomenal (manifestare în expansiune – resorbţie în nemanifestare), deznodământul este mereu acelaşi pentru civilizaţiile galactice, care au neglijat calea de ancorare individuala: anihilarea. Aceasta anihilare se manifesta în mod invariabil la civilizaţiile care nu permis fiecărui individ sa îşi poată împlini menirea, sa se descopere şi astfel să-şi găsească refugiul invulnerabil.

Simulările tehnologice şi biologice (clonarea), care fac ca practic toţi indivizii care alcătuiesc un anumit organism colectiv sa fie sincronizaţi, ca nişte fraţi gemeni, raman prizoniere ale planului orizontal sau manifestat – adică nu ajung la rădăcina realităţii fenomenale în mod conştient şi individual, ceea ce ii face dependenţi de resurse de materii prime, de energie şi de material genetic din import, de unde şi răpirile, mutilările şi însămânţările artificiale ale entităţilor gri (asuras; semizei în antichitatea hindusa; entităţi demonice în buddhism; EBE; revedeţi filmul "Taken" al lui Steven Spielberg). Degradarea genetica specifica EBE nu apare la tereştri, care, constrânşi de norme religioase, morale şi sociale, evita legăturile consangvine, şi nici la civilizaţiile galactice avansate, care materializează orice resursa de care au nevoie.

La nivelul actual de conştientă şi de înzestrare a oricărei fiinţe umane nu este permisa regresia la o evoluţie colectivista, draga regimurilor totalitare şi religiilor instituţionalizate, pe care o mai întâlnim şi în transele colective umane utilizate de secte, religii şi grupuri politice. Omului ii este permisa numai trezirea spirituala, accesul individual la Cer, ca o continuare fireasca a unificării şi sincronizării celulelor gemene din care este deja alcătuit. Iisus cerea oamenilor "sa se roage în ascuns" şi în singurătate, în "templul lor interior". Acest mesaj, care solicita oamenilor interiorizarea şi contactul nemijlocit cu "Împărăţia lui Dumnezeu", de unde deriva toate "darurile", a fost distorsionat de religia instituţionalizată, care nu urmăreşte ajungerea la "altarul" interior, ci are cu totul alte interese: mijlocirea relaţiei dintre om şi divinitate, utilizarea forţei colective pentru manipularea şi supunerea mulţimilor din ce în ce mai largi, obţinerea "darurilor".

Revenirea la evoluţia colectivista este o regresie la stadiul care a permis apariţia conştiinţei umane şi este o cale sancţionată prin vulnerabilitate genetica (EBE), politica şi sociala (conflicte, intoleranta, fanatism religios), prin degradarea mediului planetar (poluare materiala, energetica şi informaţională, ceea ce determina diverse modificări progresive şi catastrofale: cataclisme, schimbări de clima, căderi meteoritice, mişcări seismice) şi prin perturbarea contactului cu realitatea informaţională suport. Cei ce cred ca emisia noetica a fiinţelor umane nu poate sa influenţeze materia şi sa declanşeze dezordine climatica şi cataclisme telurice ar trebui sa vadă influenta noastră individuala şi colectiva asupra cristalelor de apa evidenţiată în cartea lui Masaru Emoto intitulata: " Mesaje de la apa" ("Messages from Water").

Alte civilizaţii cunosc şi utilizează aceasta influenta pt. a comunica şi trimite iubirea necondiţionată către planeta gazda şi drept răspuns planeta le construieşte case din siliciu pur (vedeţi detalii în cartea lui Michael Wolf: The Catchers of Heaven).

Suntem de acord cu Socrate, care considera ca în stadiul în care a ajuns omul nu exista nimic mai bun de făcut decât sa se trezească din somnul sau letargic, sa renunţe la măşti, la rolurile jucate, descoperindu-se pe Sine, amintindu-şi cine este, revenind la izvorul de viaţă şi lumina din el însuşi. Cuvântul " persoana" are semnificaţia de rol, de personaj jucat de un actor şi apare în lb. Italiana, ca derivat de la termenul latin folosit pt " masca" ori "pesonaj", care îşi are originea în cuvântul Etrusc"phersu", ce are aceeaşi semnificaţie.

Termenul "persoana" mai apare şi ca derivat din lb. Greaca, "per" însemnând "prin" şi "sona" însemnând "sunet", însemnând "ceva prin care actorul vorbeşte", adică o "masca" (ca şi în Japonia primii actori greci purtau "măşti").

În concluzie, exista doua cai de a ajunge la Cer:

A) Calea colectiva, sancţionata de zei prin "încurcarea limbilor oamenilor" şi cataclsme planetare.

B) Calea individuala, care permite şi accesul la efectele laterale ale ancorării în Ultima Realitate: 1. Capacităţile divine nemijlocite de cunoaştere şi de acţiune asupra planului fenomenal (in lb. Sanskrita siddhis); 2. Integrarea stabila în organisme planetare stabile şi invulnerabile.

Deci calea colectiva este efectul caii individuale, şi nu invers, iar neglijarea acestui lucru de către civilizaţiile galactice sau de civilizaţiile precedente de pe Terra a condus la prăbuşirea şi la autoanihilarea lor. Desi atractiva, prin faptul ca permite obţinerea unor rezultate spectaculoase, calea colectiva, încurajată prin cultivarea unor atitudini, care depăşesc altruismul firesc şi condamna orice demers individual (manipularea individului prin culpabilizare şi etichetare ca:"egoist"), ramane prizoniera a planului fenomenal.

Cum am putea generaliza la oameni eliberarea şi trezirea daca sunt opriţi sau îngheţaţi s-o realizeze individual?

Este o dovada de ignoranta sa vorbim despre egoism şi altruism în căile spirituale. Diferenţa dintre cele doua aspecte este nula daca egoistul, care şi-a înţeles menirea acţionează individual în vederea contractării şi dizolvării experimentale în Tot. Omenirea îndărătnică, după un sir nesfârşit de erori sancţionate de Conştiinţă Universala – care are mai mult de câştigat din realizarea individuala, decât din uniformizarea colectivista şi din furtul colectiv – se încăpăţânează sa se deschidă doar în exterior şi sa caute sa ajungă la Cer împreună cu ceilalţi. Este o ignorare a faptului ca în reţelele informaţionale colective alcătuite din entităţi colective – o "mulţime a mulţimilor" – apar cele mai mari instabilităţi şi vulnerabilităţi la perturbaţii, ca urmare a îndepărtării prea mari de Centrul holografic (aflat în fiecare individ).

Prejudecata colectivista şi centralizata, care a oferit avantaje semnificative regimurilor totalitare şi salvării omenirii din situaţii de criza – unde se cere acţiunea organizata sau coordonata – este purtata de noi şi în alte domenii (producerea şi distribuţia generalizata a energiei electrice etc.). Acest centralism nu apare în realitate din moment ce informaţia şi energia totala a universului sunt accesibile în fiecare punct al acestuia unei civilizaţii galactice avansate. In plus, calea colectivista pare sa ignore evidenta experimentala ca un lant nu este mai puternic, decât cea mai slaba ori vulnerabila dintre verigile sale. Tot demersul terestru actual al ştiinţelor, al tehnologiei, al religiilor instituţionalizate şi al formelor laicizate ale acestora (ideologiile politice) este colectivist, ignora individul uman şi il culpabilizează pentru a-1 transforma într-un mijloc de producţie eficient, pe cel care trebuia sa fie scopul oricărui progres şi treapta către un adevărat progres: trezirea universului la conştiinţa de sine prin fiinţă umana-inflorirea omului este o înflorire a întregului univers.

Toate civilizaţiile galactice care au simulat din exterior -moral, tehnologic, genetic – integrarea în organisme colective în vederea ancorării în Ultima Realitate, se prăbuşesc din cauza menţinerii vulnerabilităţii la perturbaţii a indivizilor îngheţaţi la un anumit nivel de evoluţie şi care constituie elementele componente ale acestor reţele.

Henri Coandă spunea: "De cate ori căutăm sa restabilim forţat, din exterior, unitatea prin pedeapse, războaie (conflicte), prin impunerea de legi şi norme moralese amplifica renunţarea la propria conştientă şi se agravează infantilizarea, transa colectiva – lipsindu-ne de conştientă la care în mod firesc avem acces, nu facem decât sa regresam, sa adormim (hipnoza culturala), sa fim artificiali, sa imitam nişte tipare, ritualuri, reguli şi norme (morale, ştiinţifice; legi, principii), sa îngheţăm şi sa murim, în loc sa trăim, sa simţim firesc, liber, spontan şi sa redescoperim realitatea aşa cum este ea. "

Isis spunea ca finanţam lucrul la care ne împotrivim şi facem sa persiste lucrul cu care ne luptam (fiindcă il finanţam energetic). Este ca şi cum am lupta cu insomnia şi ne-am impune sa sa adormim şi astfel rămânem treziţi pana dimineaţa. Este ca şi cum am lupta fim cinstiţi, altruişti şi iubitori, când în interior se afla ignoranta şi identificare cu efemerul, care ne fac sa dorim sa posedam, sa fie al nostru, sa fim ostili fata de tot ce atentează la aceasta stare de lucruri.

Aceasta situaţie lipsita de confort şi fericire nu poate fi schimbata prin vorbe şi prin norme care raman ceva superficial, ca o minciuna, în conflict cu obiceiurile şi prejudecăţile adânc fixate în oameni. O dezbinare interioara, care mai devreme sau mai târziu va ajunge la suprafaţă, conducând la acte antisociale (minciuna, hoţie, crima), nu poate fi vindecata prin mijloace externe, ci numai prin trezire la conştientă.

În locul unor calităţi morale, care sa se nască firesc din ancorarea în armonia interioara aflata în legătură cu cea universala (Lao Tseu afirma ca " prin cultivarea lui Tao" în interior se obţin virtuţile şi puterile, "Te"), civilizaţia prezenta apelează la învăţarea imitării unor norme de conduita şi la descurajarea atitudinilor contrare prin culpabilizare şi frica de pedeapsa.

O astfel de civilizaţie, odată cu raul, ucide progresiv şi binele. Firescul, spontanul, naturalul şi creativitatea dispar iar omul este înstrăinat, îngheţând în tipare şi în conformism.

Calea colectiva este regresia la un stadiu de evoluţie demult depăşit de om, care este deja rezultatul colaborării a miliarde şi miliarde de celule gemene, apărute din diviziunea celulei iniţiale. Noi trebuie doar sa mergem conştient mai departe pe calea unificării, pana când vom reuşi sa ne întoarcem conştient la Origine, la izvorul vieţii universale. Trebuie doar sa ne regăsim rădăcină, Cerul sau Oceanul din care venim, sa ne reamintim cine suntem. Noi nu ne aflam aici pe Terra pentru a ne lupta intre noi pentru posesiuni efemere – averi, placeri, poziţii sociale şi profesionale, care sa ne confere putere şi autoritate asupra semenilor noştri.

Aceste posesiuni sunt efemere, vin şi pleacă, în timp ce comoara adevărată, puterea şi fericirea se afla în interior, în izvorul întregii manifestări fenomenale. Iubirea, integrarea sociala, ancorarea stabila în normele fireşti de convieţuire şi împăcare cu "ceilalţi "si cu sine însuşi, şi apariţia darurilor şi harurilor (puterile supranaturale de control nemijlocit al realităţii fenomenale) sunt rezultatul firesc al ducerii pana la capăt a evoluţiei individuale, a "unificării, centrării sau alinierii" (in lb. Sanskrita:" yoga") în realitatea aflata la începutul şi la sfârşitul universului şi existenta în fiecare dintre noi. Daca omul reuşeşte aceasta ancorare în realitatea informaţională suport, pe care noi o numim Camp Fundamental Informaţional şi Banca de Date a Universului, atunci dispare distincţia dintre calea colectiva şi cea individuala. Atunci dualitatea cauză-efect se resoarbe în cunoaşterea experimentala sincronica (funcţionare holografica) atotprezenţa. Atunci dualitatea viata-moarte, egoism-altruism, parte-intreg nu mai ecranează realitatea de dincolo de subiect –obiect care se manifesta în cursul funcţionarii holografice.

Tehnologia civilizaţiilor galactice, care doar simulează simultaneitatea dublei integrări (colectiv şi individual) prin utilizarea unor sisteme tehnologice de sincronizare, s-a dovedit vulnerabila şi la unele arme terestre care provoacă distorsiuni şi rotaţii spaţio-temporale. Ne gândim la testarea în atmosfera a armelor nucleare (explozii atomice) şi la "tunurile orgonice" ale lui Wilhelm Reich, care în 1954 au reuşit sa provoace prăbuşirea unor OZN-uri aparţinând mai multor civilizaţii, ce se deplasează nevăzute de noi prin spatii paralele cu al nostru.

Wilhelm Reich a avertizat omenirea ca: "ne aflam deja într-un război de un tip special – ascuns, lent, cu o civilizaţie galactica, pe ai carei reprezentanţi strămoşii noştri i-au identificat cu "dracii", şi care ne fura chiar energia vieţii (qi, chi, ki, prana, mana, energie orgonica). Efectele acestui furt sunt vizibile peste tot: deserturile se extind, copacii putrezesc pe picioare, oamenii nu mai rezista la agresiuni minore".

Pentru faptul ca a făcut public pericolul reprezentat de "civilizaţiile vampir", care absorb energia furnizata Terrei de string-ul galactic, şi pentru daunele provocate acestor EBE – cu care se susţine ca guvernul SUA a încheiat acorduri secrete -Wilhelm Reich a fost arestat, întemniţat, şi în scurt timp a murit.

Cărţile şi dispozitivele lui Wilhelm Reich au dispărut imediat după arestarea sa, sub acuzaţia de "reclama neacoperita" formulata de " Food and Drug Administration" (Administraţia pentru Hrana şi Medicamente) a SUA. Wilhelm Reich susţinea ca a vindecat şi cazuri de cancer cu ajutorul faimoaselor sale cutii, care acumulau energie orgonica, printr-un efect similar celui de sera (energia orgonica intra, dar nu mai poate părăsi incinta).

Astăzi oamenii de ştiinţă nu sunt de acord asupra radiaţiei evidenţiate în dispozitivele de detecţie ori asupra energiei stocate în dispozitivele de acumulare. Nu exista certitudini nici cu privire la faptul ca energia vieţii din om poate fi identificata cu vreo forţă care umple universul şi care pune în mişcare planetele. Sfârşitul acestei întâmplări neobişnuite se pare ca ar consta în aplicarea, astăzi, în centre de cercetare din SUA, a metodei de iradiere cu energie orgonica, după metoda elaborata de Wilhelm Reich, pentru vindecarea bolilor provocate de retrovirusuri (inclusiv SIDA).

6. Cei care i-au întâlnit prima data pe eschimoşi au fost uimiţi sa constate ca pentru o singur lucru: " zăpadă", aceştia aveau peste douăsprezece denumiri diferite. In mod analog, fizicienii de astăzi cunosc şi denumesc în mod diferit variatele frecvente ale unei realităţi unice: radiaţia electromagnetica. Astfel auzim vorbindu-se despre microunde, unde radio, radiaţii infraroşii şi ultraviolete, despre raze X sau radiaţii gamma (γ), care în ciuda proprietăţilor lor diferite, nu sunt altceva decât energie electromagnetica, aşa cum este de altfel şi lumina.

Un fapt similar s-a petrecut, după cat se pare, şi cu învăţaţii din antichitate care s-au specializat în explorarea tărâmului interior. Desi ei au dat în mod global energiei sau suflului vital numele de prana (in hinduism) ori de Chi (pinyin: qi; în lb. Japoneza: ki) în taoism, ei cunoşteau şi utilizau zece tipuri diferite de prana (Qi), pe care le-au identificat, controlat şi utilizat pentru a obţine diferite efecte utile. Astfel levitaţia, invulnerabilitatea la foc şi la agresiuni mecanice se realiza prin controlul udana, eliminarea tuturor maladiilor prin controlul apana, invulnerabilitatea la otrăvuri şi apariţia luminozităţii corpului cu ajutorul samana; nedescompunerea prin putrefacţie a corpului în care funcţiile fiziologice erau suspendate – prin controlul vyana; creşterea interacţiei cu campul gravitaţional, concretizata în imposibilitatea de a urni din loc corpul practicantului, era realizata prin controlul kurma. Cele zece tipuri de Prana sunt indicate în Shiva Samhita (III, 8), Garuda Purana, Geranda Samhita (V, 61,62).

Unificarea dintre prana şi apana (descrisa în Bhagavad Gita) conduce la starea de dincolo de dualitate (Yoga Sutra 2. 52), în care circulaţia energetica se efectuează în canalul median (Sushumna), canal despre care vorbesc şi reprezentanţii UMMO. In aceasta stare dispare valul ce ecranează Lumina şi apare retragerea senzoriala (pratyahara) fiindcă prana " ca o regina sau matca este urmata de toate albinele" (adică de toate celelalte sufluri vitale). Invulnerabilitatea la frig şi la foc, călătoria prin aer (levitaţia), invulnerabilitatea la spini (corpul respinge apa şi noroiul) sunt efecte ale utilizării udana (vedeţi Yoga Sutra III, 38 şi VIII, 40 în alte variante. Utilizând samana (Yoga Sutra 3.39) se poate digera orice otrava, se ard toate bolile şi reziduurile din corp, se poate aprinde focul în locul dorit şi apare strălucirea corpului (ca la sfinţi). In Yoga Sutra (1.41) se indica şi modul de acces la translocaţie (teleportare), la care ne vom referi în continuare.

Precizam ca prana şi diferitele ei forme (ca şi diferitele forme de energie electromagnetica invizibila) nu pot fi percepute de om cu simţurile profane. Insa, spre deosebire de radiaţiile electromagnetice cunoscute, care sunt accesibile omului cu ajutorul aparatelor de detecţie şi măsură, se constata ca în cazul pranei şi al diferenţierilor acesteia un asemenea lucru nu este posibil. Diferitele forme de prana pot fi insa contactate nemijlocit de către subiectul care, prin centrare, se plasează intrun înveliş sau corp mai subtil, care este dotat cu simţurile necesare (toate fiinţele umane au simţuri subtile după cum pot relata cei ce au părăsit corpul fizic în cursul unei anestezii, la un accident sau care au fost reanimaţi după NDE-Near Death Experience) In starea normala, diferitele forme de energie vitala (prana) pot fi contactate şi influenţate la nivelul grosier al manifestărilor lor somatice (respiraţie, tonus muscular, strănut, sughit, ameţeală, ras, zâmbet, digestie etc.). In tehnicile de centrare se poate pleca din planul efectelor (conştientizarea respiraţiei; vipassana în pali şi vipasyana în lb. Sanskrita a fost exerciţiul prin care Buddha a obţinut trezirea sau iluminarea: bodhi) pentru a se ajunge într-un plan cauzal (energetic, informaţional) tot mai profund.