Destinatari: Ana Maria Bacalu

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.89 Mb.
səhifə5/14
tarix22.01.2019
ölçüsü0.89 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14

2.2Descrierea activităţilor efectuate pe parcursul perioadei de raportare şi a strategiilor pentru îndeplinirea obiectivelor până la finalul proiectului

Activitatea 01: Revizuirea şi îmbunătăţirea modulelor ÎPT pentru învăţământ online şi la distanţă


Introducere

Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic a înfiinţat o reţea de 16 şcoli distribuite în 16 regiuni geografice, pe 15 domenii educaţionale. Aceste 16 unităţi şcolare joacă rolul de centre de sprijin pentru şcolile din vecinătate. Cadrele didactice ale fiecăruia dintre cele 16 centre de sprijin au participat la numeroase sesiuni de formare şi activităţi care le-au dezvoltat semnificativ cunoştinţele de specialitate şi competenţele.

Prima sarcină a acestui proiect porneşte de la structura deja existentă, concentrându-se asupra materialelor care au fost elaborate şi sunt utilizate de cadrele didactice şi de personalul centrelor de sprijin. Formulate în lumina vastei experienţe internaţionale şi a situaţiei actuale din România, recomandările privind activităţile viitoare şi îmbunătăţirile vor constitui un rezultat al acestei activităţi.

Indicatori de realizare:


  • Materialele de învăţământ la distanţă existente sunt analizate şi raportul privind consecvenţa acestora cu restul curriculumului este întocmit.

  • Sunt analizate nevoile de formare pe tema IDD şi sunt recomandate activităţi în vederea elaborării în consecinţă a curriculumului ÎPT online.

  • Cursurile existente utilizate de cele 16 centre de învăţământ la distanţă împreună cu şcolile din reţeaua acestora sunt revizuite şi sunt formulate recomandări privind îmbunătăţirea.

  • Rezultatele obţinute de şcolile care au aplicat instrumente alternative IDD sunt evaluate.

  • Strategia privind IDD în ÎPT este elaborată.

Descrierea activităţii şi obiective generale

Termenii de referinţă stipulează revizuirea materialelor electronice care fuseseră deja elaborate în cadrul proiectelor Phare 2003 - 2005 anterioare, analizarea practicilor şi experienţei actuale ale unităţilor şcolare în elaborarea şi implementarea materialelor de învăţământ la distanţă şi analizarea documentaţiei disponibile. Este necesară elaborarea mai multor documente privind experienţa actuală în domeniul ÎPT în România, având în vedere perspectivele învăţământului la distanţă; de asemenea, sunt necesare recomandări şi o strategie privind îmbunătăţirea.

Activitatea presupune:


  • Analiza materialelor de învăţământ deschis la distanţă elaborate în cadrul proiectelor anterioare şi raport privind consecvenţa acestora cu restul curriculumului;

  • Evaluarea nevoilor de formare pe tema învăţământului deschis la distanţă, întocmirea unui raport privind nevoile identificate şi recomandările pentru a răspunde acestora;

  • Analiza materialelor de învăţământ la distanţă existente, utilizate de cele 16 centre de învăţământ la distanţă împreună cu şcolile din reţeaua acestora şi întocmirea unui raport incluzând recomandări privind îmbunătăţirea;

  • Evaluarea rezultatelor obţinute de şcolile care au aplicat instrumente alternative IDD şi a experienţei acestora;

  • Elaborarea strategiei privind IDD în ÎPT din România.

Situaţia actuală

Tehnologia este elementul care se schimbă cel mai rapid în viaţa de zi cu zi. Noi modalităţi de prezentare, trimitere sau analizare a informaţiei, noi modalităţi de comunicare schimbă atitudinea utilizatorilor faţă de informaţie sau folosirea acesteia. Toate acestea influenţează timpul personal al fiecăruia, dar şi opiniile şi modul de înţelegere a îndeplinirii obligaţiilor profesionale la locul de muncă. În secolul XXI încă nu se profită de tehnologia disponibilă. Aceasta pentru că oamenii nu sunt formaţi în lumina abordărilor privind învăţarea pe tot parcursul vieţii. Educaţia constituie una dintre sferele vieţii care necesită schimbările cele mai profunde. Implementarea cea mai facilă a tehnologiei în domeniul educaţional este în sectorul învăţământului profesional. Există nenumărate exemple privind avantajele conferite atunci când tehnologia este utilizată în învăţământul profesional, oriunde în lume.

Sistemul românesc de învăţământ este conştient de necesitatea schimbării. Cele 16 centre de sprijin din România au fost dotate cu tehnologie. Cadrele didactice au beneficiat de formare privind utilizarea elementelor hardware şi software existente în şcoli. Grupuri substanţiale de profesori vor beneficia în continuare de formare în cadrul altor activităţi ale prezentului proiect. Cadrele didactice mai experimentate vor beneficia de formare pentru a deveni formatori şi a elabora noi materiale de învăţământ la distanţă în cadrul activităţii 02 a prezentului proiect.

Primii paşi în elaborarea materialelor electronice şi pentru învăţământul la distanţă au fost făcuţi în cadrul proiectului Phare 2003, când au fost elaborate 15 materiale electronice. Acestea au constat în principal în materiale auxiliare transferate în format electronic. În cadrul proiectului Phare 2004 au fost elaborate încă 50 de materiale IDD. Cu sprijinul financiar asigurat prin proiectul Phare 2005, au fost revizuite versiunile celor 15 materiale pentru învăţământul la distanţă elaborate în cadrul programului Phare 2003 şi ale celor 50 de materiale de învăţare elaborate în cadrul programului Phare 2004. 15 materiale produse în cadrul proiectului Phare 2003 sunt cărţi electronice foarte modeste şi nu pot fi considerate materiale pentru învăţământul la distanţă. Activitatea 01 vizează analizarea celor 50 de materiale deja existente elaborate în cadrul proiectului Phare 2004 şi revizuite prin Phare 2005 şi formularea unor recomandări pentru viitor.



Activităţi implementate şi rezultate

În prima jumătate a perioadei de derulare a proiectului au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţii UIP în vederea definirii metodologiei şi stabilirii ritmului de lucru. Toate materialele pentru învăţământul la distanţă elaborate în cadrul proiectelor anterioare au fost colectate în decursul perioadei planificate. AT utilizează următoarea metodă în vederea aplicării procesului de revizuire. Elementele esenţiale pe care echipa AT trebuie să le ia în considerare sunt:



  • Înţelegerea “poziţiei actuale a învăţământului la distanţă în România” prin:

  • analiza/revizuirea sistemului de învăţământ deschis şi la distanţă actual, a materialelor pentru învăţământul la distanţă existente;

  • analiza/revizuirea recomandărilor disponibile privind dezvoltarea învăţământului la distanţă în ÎPT;

  • evaluarea nevoilor.

  • Înţelegerea “poziţiei în care se doreşte aducerea învăţământului la distanţă din România în viitor:

  • consultări cu factorii interesaţi (UIP, unităţi şcolare);

  • definirea nevoilor şi priorităţilor de dezvoltare.

  • Găsirea unor răspunsuri la întrebarea “cum clădim viitorul de acum încolo?”.

Au fost colectate sistematic informaţii prin studierea documentaţiei existente, interviuri şi chestionare. Interviurile şi chestionarele au vizat autorităţile, instituţiile de învăţământ, directorii unităţilor şcolare şi cadrele didactice care au participat la învăţământul la distanţă. Echipa AT a pregătit chestionare individuale care au fost utilizate în cadrul interviurilor. S-a acordat o atenţie specială lecţiilor învăţate din proiectele anterioare, precum şi practicilor şi experienţelor actuale ale unităţilor şcolare. Procesul de elaborare a strategiei privind învăţământul la distanţă în ÎPT a fost coordonat şi facilitat de expertul cheie în IDD, cu sprijin suplimentar din partea experţilor locali şi internaţionali.

În vederea atingerii scopurilor propuse, au fost parcurse următoarele etape:



  • Revizuirea şi analizarea documentelor existente. Surse de informare: documente, interviuri.

  • Definirea nevoilor de dezvoltare, a priorităţilor şi ţintelor.

  • Derularea interviurilor.

  • Pregătirea rapoartelor, în conformitate cu specificaţiile TR, urmate de recomandări privind îmbunătăţirea.

  • Pregătirea şi depunerea unei strategii privind învăţământul la distanţă în ÎPT, România.

Vor fi elaborate diferite instrumente pentru a permite monitorizarea cu succes a implementării materialelor pentru învăţământul la distanţă şi pentru evaluarea experienţei şcolilor care deja le implementează.

Prezentăm mai jos situaţia actuală a diferitelor sub-activităţi:



Activitatea 01.1 - Raport privind consecvenţa modulelor de învăţământ deschis la distanţă deja elaborate cu restul curriculumului.

Scopul acestei activităţi este evaluarea consecvenţei celor 50 de materiale pentru învăţământul la distanţă elaborate cu sprijinul financiar asigurat prin proiectul Phare 2004 în decursul anului 2007 cu restul curriculumului. Această evaluare a analizat măsura în care materialele pentru învăţământul la distanţă îi sprijină pe elevi în atingerea obiectivelor de învăţare stabilite prin curriculum (cognitive, afective şi psiho-motorii). Au fost create criterii pentru evaluarea materialelor. Aceste criterii au fost elaborate special în vederea acestei revizuiri şi nu au fost cunoscute de autori la începutul şi pe parcursul procesului de elaborare. Astfel, nu ar fi fost rezonabil să ne aşteptăm ca toate materialele să întrunească în mare măsură aceste criterii. Evaluarea a utilizat criterii elaborate pentru evaluarea materialelor. Fiecare criteriu este însoţit de o explicaţie privind modul în care trebuie aplicat. Pentru scopurile acestei evaluări s-au pregătit o explicaţie a modului de acordare a punctajului şi un tabel pentru colectarea datelor. Tabelul a fost utilizat pentru înregistrarea punctajelor, însoţite de comentarii.

Materialele care au fost revizuite în cadrul acestei activităţi erau în limba română. A fost necesar ca procesul de revizuire să fie efectuat de un expert local, sub îndrumarea expertului cheie. Expertul local a fost identificat în luna decembrie 2008 pentru a sprijini procesul de verificare a consecvenţei materialelor pentru învăţământul la distanţă cu restul curriculumului. Planul iniţial propunea predarea acestui document în luna decembrie 2008, însă finalizarea acestuia s-a prelungit până la sfârşitul lunii aprilie 2009, din cauza întârzierii survenite în identificarea şi aprobarea expertului local pentru învăţământul la distanţă.

După analizarea tuturor materialelor, a fost întocmit un raport (Anexa 1.1). În general, materialele sunt de bună calitate. Anumite aspecte au atras atenţia AT şi ar trebui luate în considerare în vederea îmbunătăţirii. Recomandările privind elaborarea în viitor a materialelor pentru învăţământul la distanţă sunt:



  • Majoritatea materialelor utilizează imagini acolo unde este cazul, însă complexitatea imaginilor este mai curând limitată la scheme, desene sau ilustraţii ale maşinilor şi echipamentelor, prezentând rar procese. În viitor, materialele ar trebui să utilizeze mai mult simulări vizuale, imagini, grafice.

  • Ar trebui incluse în materiale îndrumări pentru cursanţi privind utilizarea materialelor, pentru a obţine cele mai bune rezultate cu putinţă. Îndrumările ar trebui să cuprindă condiţiile prealabile necesare, posibile modalităţi de a parcurge materialul, modalităţi de evaluare şi autoevaluare, primirea şi interpretarea feedback-ului. Ar trebui să se precizeze resurse suplimentare pentru fiecare capitol, permiţând cursanţilor să îşi aprofundeze cunoştinţele sau să găsească activităţi diferite, pentru a atinge rezultatele dorite.

  • Profesorii care vor fi instruiţi pentru elaborarea materialelor pentru învăţământul la distanţă ar trebui să beneficieze şi de instruire privind noi metode active, în vederea includerii unor activităţi mai adecvate şi mai fructuoase în viitoarele materiale pentru învăţământul la distanţă.

  • Materialele pentru învăţământul la distanţă ar trebui să cuprindă activităţi pentru cursanţi caracterizate prin diversitate, sprijinirea diferitelor stiluri de învăţare, activităţi centrate pe cursant, interacţiune între cursanţi şi între cursanţi şi profesori. Ar trebui introdusă utilizarea forumurilor pentru discuţii sau a altor modalităţi de interacţiune între cursanţi şi cadrele didactice.

  • Este esenţial pentru succesul implementării materialelor pentru învăţământul la distanţă în alte şcoli ca acestea să includă cât mai multe îndrumări pentru tutorii/profesorii care nu au participat la procesul de elaborare, dar care vor folosi materialele pentru învăţământul la distanţă. Aceste îndrumări ar trebui să fie invizibile pentru cursanţi şi trebuie să includă modalitatea cea mai bună de a utiliza materialele şi de a sprijini cursanţii, explicarea activităţilor şi a rezultatelor preconizate. Acest aspect a lipsit în materialele analizate, însă ar trebui evidenţiat şi inclus în viitoarele materiale pentru învăţământul la distanţă.

  • În materialele pentru învăţământul la distanţă pot fi incluse şi folosite diferite modalităţi de evaluare. Cele mai multe materiale au inclus anumite încercări de evaluare. Acestea ar trebui diversificate şi lărgite în viitor, pentru a permite diferite moduri de evaluare. Este foarte important feedback-ul după evaluare, iar acest element a lipsit din toate materialele. Singura posibilitate pentru cursanţi să afle cum progresează în atingerea rezultatelor învăţării este feedback-ul pe care îl vor primi pe parcursul procesului de învăţământ la distanţă. Feedback-ul poate fi prezentat în diverse moduri: indicând progresul în cadrul capitolului sau al întregului material; sau statistica răspunsurilor corecte/greşite după evaluare, indicarea unor posibile activităţi suplimentare, pe baza răspunsurilor primite.

Recomandările incluse în prezentul raport ar putea constitui un punct de pornire pentru crearea unor noi materiale pentru învăţământul la distanţă. Calitatea unor astfel de materiale viitoare se va îmbunătăţi cu timpul, iar profesorii vor dobândi experienţă în predarea online. Recomandăm fiecare material pentru învăţământul la distanţă elaborat în viitor să fie verificat şi evaluat în conformitate cu criteriile prezentate în raportul inclus în Anexa 1.1 şi, în cazul în care corespunde majorităţii acestora, să fie disponibil online. Instrumentul din prezentul raport este adaptat conform experienţei din cadrul acestui proces de evaluare şi recomandărilor formulate pe parcursul acestuia. Este gata pentru a fi utilizat în viitoarele procese de evaluare a materialelor pentru învăţământul la distanţă.

Activitatea 01.2 – Document privind evaluarea nevoilor actuale de formare pe tema învăţământului deschis la distanţă şi recomandări referitoare la elaborarea în consecinţă a curriculumului online pentru ÎPT

Grupul ţintă pentru analizarea nevoilor de formare constă în cadrele didactice ale celor 16 centre de sprijin, şcoli ÎPT care elaborează şi implementează materiale pentru învăţământul la distanţă în activităţile lor zilnice sau ca module separate. Pentru început au fost intervievate 6 cadre didactice. Pentru analize viitoare, numărul acesta va trebui adaptat în funcţie de numărul cadrelor didactice care utilizează sau plănuiesc să utilizeze materiale pentru învăţământul la distanţă.

Această analiză utilizează metoda anchetei, folosind chestionarul special elaborat în acest sens. AT a elaborat şi predat chestionarul spre aprobare UIP la sfârşitul lunii ianuarie 2009, după care acesta a fost distribuit în şcoli. Împreună cu omologul UIP s-a convenit că acest chestionar pentru ANF va consta în întrebări incluzând teme legate de elaborarea sau utilizarea materialelor electronice: conceperea materialelor pentru învăţământul la distanţă, utilizarea materialelor pentru învăţământul la distanţă, elaborarea materialelor pentru învăţământul la distanţă, alte competenţe în domeniul IT, lucrul în echipă, abilităţi de comunicare, conceperea elementelor şi testelor de evaluare. Al doilea chestionar a constat în întrebări privind schimbările anticipate de profesori pentru viitor. Numărul cadrelor didactice care au fost intervievate este echivalent cu numărul cadrelor didactice care utilizează materiale pentru învăţământul la distanţă în fiecare dintre cele 16 centre de sprijin. În cursul discuţiilor cu UIP s-a hotărât intervievarea a 6 persoane din fiecare centru - 3 din echipa pentru învăţământul la distanţă şi încă 3 cadre didactice din fiecare unitate şcolară. Grupul ţintă selectat a completat chestionarul şi l-a care trimis înapoi echipei AT în termen de o lună de la primirea chestionarului. După primirea răspunsurilor de la şcoli, s-a efectuat analiza acestora (în intervalul februarie – martie 2009). S-au formulat recomandări şi s-a procedat la adaptarea instrumentelor, pentru a spori sustenabilitatea acestei activităţi după finalul proiectului. Echipa AT a elaborat un document cuprinzând nevoile de formare identificate prin utilizarea unor instrumente care pot fi folosite în viitor în vederea identificării posibilelor nevoi de formare ale centrelor şi altor şcoli. Toate instrumentele elaborate au fost înaintate UIP spre aprobare şi vor fi disponibile pentru a fi utilizate în şcoli în viitor. Raportul şi toate documentele şi recomandările au fost înaintate UIP în limba engleză în luna martie 2009.

Organizarea primei etape a ANF s-a efectuat folosind următoarele:



Grupul ţintă - Grupul ţintă pentru această cercetare privind utilizarea materialelor pentru învăţământul la distanţă constă în cadre didactice de la cele 16 centre de sprijin - şcoli ÎPT care elaborează şi implementează materiale pentru învăţământul la distanţă în activităţile lor zilnice de predare sau ca module separate. La început au fost intervievaţi 6 profesori de la fiecare şcoală.

Metoda de cercetare - Prezenta cercetare utilizează metoda anchetei, cu chestionare special elaborate pentru scopurile acestei cercetări. Numărul cadrelor didactice intervievate este echivalent cu numărul cadrelor didactice care utilizează materiale pentru învăţământul la distanţă în fiecare dintre cele 16 centre de sprijin (la momentul derulării acestei cercetări, 3 persoane din echipa IDD şi alţi 3 membri ai personalului care sunt implicaţi în activităţile privind materialele IDD). Grupul ţintă selectat a completat chestionarul care a fost apoi trimis înapoi AT Echipa AT a efectuat o analiză aprofundată, a prioritizat nevoile de formare pentru toate şcolile în general şi pentru fiecare şcoală, separat, a stabilit concluziile şi a formulat recomandări.

Instrumente de monitorizare – A fost elaborat un chestionar care utilizează metoda autopercepţiei. Profesorii au răspuns în conformitate cu propria percepţie privind nevoile şi priorităţile. S-a alocat spaţiu pentru comentarii suplimentare şi sugestii. Itemii au fost astfel concepuţi încât să evalueze experienţa, competenţele şi abilităţile. A fost conceput un document de calcul tabelar pentru analizarea datelor primite.

Analizarea datelor primite – Datele compilate au fost analizate în mai multe pagini de calcul tabelar – pentru fiecare dintre cele două instrumente, pentru fiecare şcoală, general pentru toate şcolile intervievate. Media pentru fiecare item a fost calculată şi prezentată în ordine descendentă, pentru fiecare şcoală şi într-o imagine de ansamblu. Au fost prezentate recomandări prioritizând nevoile de formare pentru toate şcolile luate împreună.

AT a elaborat o propunere de raport în limba engleză şi l-a înaintat UIP spre aprobare în luna martie 2009. Documentul a fost aprobat de reprezentantul UIP în aprilie, iar AT a procedat la traducerea acestuia. Ambele chestionare, datele analizate şi recomandările sunt prezentate în Anexa 1.2. AT recomandă trimiterea către fiecare şcoală a paginii cu punctajele proprii şi a datelor generale. Astfel, şcolile vor avea informaţii privind propriile nevoi prioritizate şi modul în care se încadrează în imaginea generală a tuturor celor 16 centre de sprijin din România.



Activitatea 01.3 - Raport privind analiza materialelor pentru învăţământul la distanţă existente, utilizate de cele 16 centre de învăţământ la distanţă împreună cu şcolile din reţeaua acestora

AT a analizat diferite liste de verificate pentru materialele pentru învăţământul la distanţă din diverse state membre ale UE. Criteriile alese reprezintă o reflectare a celor mai bune practici din UE şi asigură acoperirea conţinutului pedagogic, precum şi a celui tehnic, parţial. Mare parte din conţinutul tehnic este dificil de analizat fără utilizarea unei platforme pentru învăţământul la distanţă. În timpul procesului de analiză, AT a luat în considerare următoarele criterii:



Sprijin pentru învăţare integral

Cursantul ar trebui să beneficieze de o introducere la curs, care să includă cel puţin următoarele elemente:



  • orice condiţii prealabile

  • cum să folosească la maximum cursul

  • cui se adresează cursul

  • obiectivele învăţării

  • structura cursului

  • estimarea timpul de studiu necesar

  • estimarea duratei necesare pentru finalizarea cursului

  • volumul de sprijin din partea tutorelui

  • în cazul combinării cu învăţarea offline (pregătire practică sau activităţi de laborator) cum se corelează cele două elemente

  • orice materiale (manuale, software etc.) care vor fi furnizate cursantului

Conţinut

  • suficient pentru a permite cursantului să atingă obiectivele învăţării.

  • redactat la un nivel adecvat audienţei specificate.

  • de interes, stimulator şi plăcut

  • nu include, intenţionat sau nu, materiale discriminatorii în temeiul rasei, sexului sau vârstei.

  • corect, actualizat şi fără greşeli gramaticale sau de ortografie

  • nu încalcă drepturi de autor existente.

  • toate unităţile ar trebui să includă o prezentare generală şi un rezumat.

Proiectarea învăţării

  • ar trebui să utilizeze o varietate de abordări concepute pentru a răspunde nevoilor cursanţilor cu stiluri de învăţare diferite.

  • în proiectare trebuie să se aloce timpul necesar cursantului pentru a reflecta asupra aspectelor nou învăţate, a le analiza, a aplica cunoştinţele noi şi a exersa abilităţile noi, a-şi evalua progresul.

  • metodele şi mijloacele ar trebui selectate corespunzător, în conformitate cu adecvarea acestora pentru a-l ajuta pe cursant să atingă respectivul obiectiv al învăţării.

  • pe toată durata cursului ar trebui asigurate cursantului regulat oportunităţi de interacţiune, ori integrate în materiale, ori prin comunicare cu alţi cursanţi şi tutori.

  • atunci când interacţiunea (evaluare formativă) este integrată în materiale:

  • întrebările ar trebui să fie formulate la un nivel adecvat audienţei şi progreselor înregistrate până la momentul respectiv în cadrul cursului

  • întrebările trebuie să fie clare şi lipsite de ambiguitate

  • feedback-ul trebuie să fie cuprinzător, util şi, când este posibil, să se refere în mod direct la răspunsul cursantului

Evaluare

  • anterior cursului

  • în timpul cursului sau

  • după curs

AT a elaborat prima propunere de raport în limba engleză şi a trimis-o UIP spre aprobare în octombrie 2008. În intervalul decembrie 2008-ianuarie 2009 au fost adunate şi revizuite celelalte documente şi a avut loc o întâlnire cu UIP. A fost elaborat documentul final. A doua propunere de raport a fost înaintată UIP în luna februarie, a fost aprobată de UIP şi s-a efectuat traducerea sa. Raportul este prezentat în Anexa 1.3.

Activitatea 01.4 – Raport de evaluare privind rezultatele obţinute de şcolile care au aplicat instrumente alternative IDD

În decursul lunii noiembrie 2008 au fost iniţiate discuţiile privind obiectivul acestei activităţi cu personalul de conducere al şcolilor. S-a decis efectuarea unei cercetări în rândul cadrelor didactic şi directorilor din centrele de sprijin cu privire la experienţa şi rezultatele dobândite de aceştia prin utilizarea materialelor IDD. Această analiză a utilizat metoda anchetei, folosind chestionarul special elaborat în acest sens. AT a elaborat şi predat chestionarul spre aprobare UIP în luna ianuarie 2009, iar apoi acesta a fost distribuit în şcoli.

Numărul cadrelor didactice intervievate, stabilit în cadrul discuţiilor cu UIP, a fost echivalent cu numărul cadrelor didactice care utilizează materiale pentru învăţământul la distanţă în fiecare dintre cele 16 centre de sprijin. În cursul discuţiilor cu UIP s-a hotărât intervievarea a 8 persoane din fiecare centru - 3 din echipa pentru învăţământul la distanţă, încă 3 cadre didactice din fiecare unitate şcolară şi 2 persoane din echipa de conducere. În câteva şcoli chestionarele au fost completate şi de alte cadre didactice, iar numărul total al persoanelor intervievate este 98. Pentru cercetări ulterioare, numărul acesta ar trebui adaptat la numărul cadrelor didactice care utilizează ori planifică să utilizeze materiale pentru învăţământul la distanţă Chestionarele pentru directori au fost completate de 2 reprezentanţi ai conducerii fiecărei şcoli – în total 30 de persoane din echipele de conducere intervievate. Chestionarele completate au fost trimise înapoi AT în termen de o lună de la primirea chestionarului.

Răspunsurile au fost colectate înainte de sfârşitul lunii februarie 2009. AT a analizat răspunsurile primite, a tras concluzii, a formulat recomandări şi le-a înaintat UIP în limba engleză în luna aprilie 2009. În luna mai raportul a fost aprobat de UIP, iar AT a procedat la traducerea acestuia.



Concluzia generală este că profesorii şi directorii sunt mulţumiţi de calitatea materialelor pe care le utilizează şi, în acelaşi timp, sunt conştienţi de importanţa necesităţii actualizării şi adaptării continue a materialelor. Au fost indicate câteva posibile puncte slabe care ar trebui abordate pentru a îmbunătăţi nivelul satisfacţiei şi rezultatele cursanţilor în viitor:

  • Evaluarea ar trebui inclusă la toate nivelurile materialelor pentru învăţământul la distanţă: pretestare, evaluarea disciplinei, evaluarea finală. Ar trebui implementate combinaţii ale diferitelor metode alternative de evaluare: evaluare colegială, autoevaluare etc. Combinarea evaluării specifice activităţilor de învăţământ la distanţă şi a evaluării practice ar trebui corelată cu activităţile dezvoltate în materialele pentru învăţământul la distanţă.

  • Ar trebui elaborat şi implementat experimental cel puţin un material integral pentru învăţământul la distanţă, pentru a obţine informaţii mai exacte privind experienţa în privinţa utilizării acestora. Aceleaşi chestionare sau unele mai detaliate pot fi utilizate pentru analizare experienţei după implementarea cursului complet. Răspunsurile primite vor fi foarte valoroase pentru analizarea posibilelor îmbunătăţiri.

  • Procesul de învăţământ la distanţă şi cele de sprijin care îl însoţesc ar trebui organizate astfel încât elevii să poată primi feedback şi sprijin imediat, într-un interval de timp rezonabil de la momentul în care le solicită. Trebuie planificat în avans sprijinul asigurat pe toată durata cursului, şi trebuie desemnat un profesor de sprijin, pentru obţinerea unor rezultate mai bune.

  • Pentru evaluarea ulterioară a utilizării materialelor pentru învăţământul la distanţă este absolut esenţială includerea cursanţilor în anchetă; experienţa, opiniile şi sugestiile acestora ar trebui luate în considerare pentru dezvoltări ulterioare.

  • În vederea sporirii calităţii procesului de învăţământ la distanţă, a nivelului de satisfacţie a cursanţilor şi a realizării unor rezultate mai bune, trebuie acordată o atenţie permanentă dezvoltării profesionale a cadrelor didactice şi a directorilor.

Pentru a obţine rezultate chiar mai cuprinzătoare şi transparente, este importată includerea în cercetare a cursanţilor care utilizează materialele pentru învăţământul la distanţă. În această etapă de început când a fost derulat prezentul studiu, cursanţii nu au fost intervievaţi pur şi simplu pentru că nu au utilizat suficient timp materiale pentru învăţământul la distanţă pentru a putea să-şi formeze o opinie şi a dobândi experienţă. Sistemul românesc de învăţământ la distanţă este încă la început. Până la finalul activităţilor din cadrul proiectului Phare 2006 vor exista mult mai multe materiale pentru învăţământul la distanţă, iar platforma electronică va fi funcţională şi va servi drept portal pentru învăţământul la distanţă. Atunci va fi importantă derularea unui studiu printre cursanţi, pentru a afla mai multe despre experienţa, opiniile şi recomandările acestora.

Toate chestionarele elaborate şi raportul de evaluare sunt concepute astfel încât să fie reutilizabile în viitor şi vor fi disponibile pentru a fi folosite de şcolile care implementează IDD. Raportul este prezentat în Anexa 1.4.



Activitatea 01.5 - Strategia privind IDD în ÎPT din România

În decursul intervalului octombrie-noiembrie 2008 au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţii UIP şi s-a luat o decizie privind ideea generală. A fost necesară contribuţia unui expert pe termen scurt local şi a unui internaţional pentru procesul de elaborare a unei strategii privind învăţământul la distanţă în ÎPT din România.

Toate recomandările referitoare la IDD din diferite alte sub-activităţi, combinate cu rezultatele altor sarcini înrudite au fost utilizate în procesul de elaborare a strategiei privind IDD în sectorul ÎPT din România. După elaborarea primei versiuni a strategiei, aceasta a fost înaintată UIP şi altor factori interesaţi pentru comentarii. S-a organizat întâlnirea cu reprezentanţii UIP şi cu expertul local. După primirea comentariilor, strategia a fost adaptată şi îmbunătăţită. A doua versiune a strategiei a fost înaintată UIP la începutul lunii aprilie 2009.

Ţinta strategiei privind dezvoltarea învăţării electronice şi la distanţă în învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) din România este să permită cursanţilor români accesul la programe de învăţământ la distanţă de talie mondială, care le pot perfecţiona calificările şi le pot permite să îşi atingă întregul potenţial, în corelare cu cererea ce se conturează pe piaţa muncii.


Această ţintă strategică poate fi realizată prin obiective etapizate:



  • Pe termen scurt1elaborarea materialelor pentru o parte dintre competenţele calificărilor de nivel 3+ care vor îmbunătăţi oferta de învăţământ deschis la distanţă (IDD) pentru nivelul 3+. Accesul la ÎPT va spori, iar cursanţii vor fi capabili să dezvolte competenţe prin accesarea cunoştinţele şi înţelegerea componentelor programului lor de formare profesională prin învăţare electronică, îmbunătăţindu-şi, astfel, oportunităţile de ocupare a unui loc de muncă.

  • Pe termen mediu – analiza curriculei pentru nivelul 3+. În baza acestei analize se va proceda la actualizarea şi revizuirea materialelor elaborate pe termen scurt, pentru a consolida bazele elaborării ulterioare a materialelor pentru nivelul 3+. Se va continua elaborarea materialelor IDD pentru nivelul 3+.

  • Pe termen lung – îmbunătăţirea perspectivelor de ocupare a unui loc de muncă pentru un număr mai mare de cursanţi, prin intermediul accesului la o gamă mai largă de programe de formare profesională, prin elaborarea materialelor IDD pentru alte niveluri.

Calendarul implementării acţiunilor în cadrul activităţii 01 este redat mai jos:

Activitatea 01.1

noiembrie 2008

Întâlniri cu omologul UIP pentru discutarea metodologiei

decembrie 2008

A fost identificat expertul local

ianuarie – februarie 2009

S-au desfăşurat întâlniri cu EL

mai 2009

Versiunea 1 a raportului a fost elaborată şi trimisă

Activitatea 01.2

noiembrie - decembrie 2008

Întâlniri cu omologul UIP pentru discutarea metodologiei

ianuarie 2009

Chestionarele pentru anchetă au fost elaborate şi distribuite în şcoli

februarie – martie 2009

Primirea răspunsurilor de la şcoli şi efectuarea analizei

12 martie 2009

Propunerea de raport elaborată şi trimisă

Activitatea 01.3

august – octombrie 2008

Colectarea materialelor IDD de la proiectul precedent

17 octombrie 2008

Înaintarea primei versiuni a raportului

noiembrie - decembrie 2008

Au avut loc întâlniri cu omologul UIP pentru discutarea raportului; au fost colectate materiale IDD suplimentare.

19 ianuarie 2009

A fost înaintată a doua versiune a raportului

Activitatea 01.4

noiembrie - decembrie 2008

Întâlniri cu omologul UIP pentru discutarea metodologiei

ianuarie 2009

Chestionarele pentru anchetă au fost elaborate şi distribuite în şcoli

februarie – martie 2009

Primirea răspunsurilor de la şcoli şi efectuarea analizei

6 aprilie 2009

Propunerea de raport elaborată şi trimisă

Activitatea 01.5

noiembrie 2008

Întâlniri cu omologul UIP pentru discutarea metodologiei

decembrie 2008

Au fost identificaţi experţii internaţionali şi locali

ianuarie – februarie 2009

Au avut loc întâlniri cu ISTE şi LSTE

18 februarie 2009

A fost înaintată prima versiune a strategiei

9 martie 2009

A avut loc întâlnirea cu UIP

23 iunie 2009

Versiunea 3.2 a strategiei a fost înaintată

Impact şi sustenabilitate

Impactul acestei activităţi este pe termen lung. Toate rapoartele au inclus recomandări pentru activităţi viitoare pentru a asigura elaborarea şi dezvoltarea cu succes a materialelor IDD în România. Această activitate s-a concentrat asupra revizuirii modulelor ÎPT online şi IDD şi a practicilor în domeniu, precum şi asupra formulării unor recomandări privind îmbunătăţirea.

Toate recomandările propuse au fost concepute astfel încât să poată constitui un punct de pornire în dezvoltarea materialelor IDD. De asemenea, toate recomandările pot fi folosite ca elemente de verificare pentru calitatea materialelor IDD.

Pe parcursul procesului de revizuire au fost elaborate instrumente de revizuire pentru fiecare subactivitate. Acestea au fost elaborate special pentru nevoile prezentului proiect şi, astfel, pentru a fi folosite cu uşurinţă în viitor pentru alte materiale IDD. Toate instrumentele au un caracter de sustenabilitate şi sunt reutilizabile.



Strategia naţională este esenţială pentru implementarea unei schimbări a sectorului ÎPT. În perioada de derulare a proiectului a fost elaborată o propunere de strategie, incluzând o viziune clară privind calitatea ofertei ÎPT din punctul de vedere al modernizării acesteia şi al utilizării tehnologiei; de asemenea, indică modalităţi prin care acesta poate sprijini o ofertă curriculară mai deschisă, flexibilă şi accesibilă pentru un profil mai vast de clienţi. Strategia sprijină o gamă de teme precum infrastructura, schimbarea instituţională, schimbările legislative, dezvoltarea personalului etc., care pot fi urmărite ca obiective paralele, interdependente pentru atingerea succesului. Această strategie ar trebui analizată de toţi factorii interesaţi şi, când va fi aplicată, va avea un impact semnificativ asupra implementări cu succes a IDD în sistemul ÎPT din România.

Recomandări

  • Dezvoltarea şi utilizarea unui set de elemente necesare în elaborarea materialelor IDD

  • Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice şi directorilor

  • Dezvoltarea şi utilizarea unui set de elemente necesare în elaborarea materialelor IDD

În decursul procesului de revizuire a materialelor IDD existente au fost identificate mai multe aspecte. În vederea îmbunătăţirii calităţii materialelor viitoare, ar trebui să se elaboreze un exemplu sau o machetă care va prezenta cele mai bune practici şi se va folosi ca machetă pentru conţinut, necesară pentru dezvoltarea ulterioară a materialelor IDD. În baza experienţei anterioare în implementarea IDD în ÎPT românesc şi a concluziilor şi recomandărilor incluse în toate rapoartele privind IDD întocmite în cadrul prezentului proiect, acest conţinut ar trebui să constea în următoarele:

  • Ghid pentru cadre didactice /tutori - Este esenţial pentru succesul implementării materialelor pentru învăţământul la distanţă în alte şcoli ca acestea să includă cât mai multe îndrumări pentru tutorii/profesorii care nu au participat la procesul de elaborare, dar care vor folosi materialele pentru învăţământul la distanţă. Aceste îndrumări ar trebui să fie invizibile pentru cursanţi şi trebuie să includă modalitatea cea mai bună de a utiliza materialele şi de a sprijini cursanţii, explicarea activităţilor şi a rezultatelor preconizate. Acest aspect a lipsit în materialele analizate, însă ar trebui evidenţiat şi inclus în viitoarele materiale pentru învăţământul la distanţă.

  • Ghid pentru cursanţi – Materialele ar trebui să includă îndrumări pentru cursanţi privind utilizarea materialelor, pentru a obţine cele mai bune rezultate cu putinţă. Îndrumările ar trebui să cuprindă condiţiile prealabile necesare, posibile modalităţi de a parcurge materialul, modalităţi de evaluare şi autoevaluare, primirea şi interpretarea feedback-ului. Ar trebui să se precizeze resurse suplimentare pentru fiecare capitol, permiţând cursanţilor să îşi aprofundeze cunoştinţele sau să găsească activităţi diferite, pentru a atinge rezultatele dorite.

  • Combinaţie de diferite activităţi - Materialele pentru învăţământul la distanţă ar trebui să cuprindă activităţi pentru cursanţi caracterizate prin diversitate, sprijinirea diferitelor stiluri de învăţare, activităţi centrate pe cursant, interacţiune între cursanţi şi între cursanţi şi profesori. Ar trebui introdusă utilizarea forumurilor pentru discuţii sau a altor modalităţi de interacţiune între cursanţi şi cadrele didactice. În viitor, materialele ar trebui să utilizeze mai mult simulări vizuale, imagini, grafice.

  • Combinarea activităţilor de evaluare – În materialele pentru învăţământul la distanţă pot fi incluse şi utilizate modalităţi de evaluare. Evaluarea ar trebui inclusă la toate nivelurile materialelor pentru învăţământul la distanţă: pretestare, evaluarea disciplinei, evaluarea finală. Ar trebui implementate combinaţii ale diferitelor metode alternative de evaluare: evaluare colegială, autoevaluare etc. Combinarea evaluării specifice activităţilor de învăţământ la distanţă şi a evaluării practice ar trebui corelată cu activităţile dezvoltate în materialele pentru învăţământul la distanţă. În viitor, activităţile de evaluare ar trebui diversificate şi lărgite pentru a permite modalităţi de evaluare diferite.

  • Feedback pentru cursanţi - Feedback-ul după evaluare este foarte important. Singura posibilitate pentru cursanţi să afle cum progresează în atingerea rezultatelor învăţării este feedback-ul pe care îl vor primi pe parcursul procesului de învăţământ la distanţă. Feedback-ul poate fi prezentat în diverse moduri: indicând progresul în cadrul capitolului sau al întregului material; sau statistica răspunsurilor corecte/greşite după evaluare, indicarea unor posibile activităţi suplimentare, pe baza răspunsurilor primite. Procesul de învăţământ la distanţă şi cele de sprijin care îl însoţesc ar trebui organizate astfel încât elevii să poată primi feedback şi sprijin imediat, într-un interval de timp rezonabil de la momentul în care le solicită. Trebuie planificat în avans sprijinul asigurat pe toată durata cursului şi trebuie desemnat un profesor de sprijin, pentru obţinerea unor rezultate mai bune.

Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice şi a directorilor

Profesorii care vor fi instruiţi pentru elaborarea materialelor pentru învăţământul la distanţă ar trebui să beneficieze şi de instruire privind noi metode active, în vederea includerii unor activităţi mai adecvate şi mai fructuoase în viitoarele materiale pentru învăţământul la distanţă. Sistemele de învăţământ trec prin numeroase schimbări pretutindeni în lume, în efortul de a se adapta la cerinţele societăţii contemporane şi la noile tehnologii care apar şi schimbă mediul în care trăim. Cadrele didactice şi directorii din şcolile care utilizează învăţământul la distanţă ar trebui să fie constant la curent cu progresele înregistrate în domeniul IDD şi cu evoluţiile apărute în activităţile educaţionale. Acest lucru este important pentru a pregăti cadrele didactice să implementeze cu succes IDD şi să fie capabile să ia iniţiativa şi să demareze noi activităţi IDD în ÎPT din România.



Activitatea 02 Elaborarea materialelor pentru învăţământul la distanţă

Introducere

Activităţile educaţionale IDD în România trec de la paradigma predării tradiţionale către învăţarea centrată pe elev. Primele 15 materiale electronice în limba română elaborate în cadrul proiectului Phare 2003 reflectau abordarea tradiţională direcţionată de profesor, transpusă doar în mijloace electronice şi se concentrau în principal asupra tehnologiei. În cadrul proiectului Phare 2004 au fost elaborate 50 de noi materiale pentru învăţământul la distanţă, demonstrând o mai bună utilizare a cunoştinţelor şi elementelor software disponibile. În cadrul proiectului Phare 2005 au fost revizuite versiunile celor 15 materiale pentru învăţământul la distanţă elaborate în cadrul programului Phare 2003 şi ale celor 50 de materiale de învăţare elaborate în cadrul programului Phare 2004. Activitatea 01 a prezentului proiect vizează analizarea acestor materiale şi formularea unor concluzii şi recomandări privind îmbunătăţirea materialelor pentru învăţământul la distanţă. Aceste recomandări ar trebui utilizate în elaborarea noilor pachete electronice cuprinzând materiale despre şcoli şi diferite domenii educaţionale.



Indicatori de realizare:

  • 50 pachete electronice elaborate pentru diferite domenii

  • 1 sesiune de formare de 2 zile pentru un total de aproximativ 100* profesori

* Iniţial, TR prevedeau un număr de 80 de profesori, ulterior acesta fiind sporit la 100, a solicitarea UIP.

Descrierea activităţii şi obiective generale

Această activitate se concentrează asupra dezvoltării reţelei de şcoli care sunt la curent cu noile posibilităţi ce derivă din implementarea materialelor pentru învăţământ la distanţă. Această activitate presupune formarea cadrelor didactice din noile şcoli pilot pe tema implementări materialelor pentru învăţământ la distanţă.

Prima parte a activităţii constă în elaborarea pachetelor electronice pentru 50 de şcoli ÎPT pilot care vor utiliza aceste pachete pentru a răspândi cunoştinţele despre şi implementarea materialelor pentru învăţământul la distanţă.

A doua parte a activităţii constă în formarea reprezentanţilor celor 50 de şcoli pilot pe tema materialelor pentru învăţământul la distanţă şi a elaborării şi implementării acestora. Această formare s-a efectuat 12-13 februarie 2009, fiind efectuată de experţi locali care vor fi formaţi şi pregătiţi în acest scop ca parte a activităţii 03 a prezentului proiect.



Contextul actual

În cele 16 centre de sprijin există hardware şi software noi, instalate. Cadrele didactice din centrele de sprijin au beneficiat de diferite sesiuni de formare, pentru a se familiariza cu noua tehnologie. Ca parte a activităţii 03 a prezentului proiect, un grup de 48 de cadre didactice au fost formate pe tema conceperii şi dezvoltării materialelor pentru învăţământul la distanţă, pentru a deveni formatori şi pentru a-şi putea transfera cunoştinţele şi experienţa colegilor. Aceste cadre didactice formate prin activitatea 03 a prezentului proiect vor lucra în calitate de experţi locali pentru activitatea 02 – în scopul elaborării pachetelor pentru învăţământul la distanţă şi a diseminării cunoştinţelor privind învăţământul la distanţă către colegi din şcolile pilot. Aceste cadre didactice pot forma corpul de formatori prin intermediul cărora pot continua activităţile după încetarea sprijinului financiar asigurat prin programul Phare. Aceştia au fost formaţi ca formatori, prin utilizarea unor materiale pe care le pot folosi în continuare, pentru a răspândi cunoştinţele privind învăţământul la distanţă, atât în cadrul activităţii 02, cât şi după finalizarea prezentului proiect. Prima formare efectuată a fost o subactivitate a acestei activităţi – formarea reprezentanţilor celor 50 de şcoli pilot.

Aceste echipe din cele 16 centre de sprijin sunt formate din cadre didactice experimentate, care au beneficiat, de asemenea, de formare în cadrul activităţilor prezentului proiect pentru a elabora noi materiale pentru învăţământul la distanţă pentru calificări ÎPT de nivel 3+, ţinând cont de recomandările formulate în cadrul altor activităţi şi de specificul contextului românesc. Acest nivel (3+) a fost ales la recomandarea UIP, deoarece nu necesită îndeplinirea unor condiţii prealabile de la niveluri anterioare, şi astfel funcţionează ca punct de pornire al elaborării materialelor pentru învăţământul la distanţă în şcolile ÎPT din România. Activităţi ulterioare, după finalizarea prezentului proiect, se vor concentra asupra nivelurilor inferioare ale ÎPT.

Activităţi implementate şi rezultate

Această activitate cuprinde 2 părţi:



Activitatea 02.1. Crearea pachetelor IDD.

Liniile directoare din cadrul activităţii 01 vor fi implementate de experţii locali – autori – ca parte a misiunii acestora după formarea lor pentru a deveni experţi-autori, în cadrul activităţii 03.1. Experţii locali vor utiliza conceptul de Storyboard elaborat în 2008 în cadrul proiectului Phare 2005 şi vor dezvolta noi materiale, mai actualizate, pentru a fi utilizate în propriul domeniu, în şcoala de provenienţă. Astfel, pe parcursul aceste activităţi au fost realizate 50 pachete electronice pentru calificări de nivelul 3+ din domenii de învăţământ diferite. Echipe de câte 3 persoane de la fiecare dintre cele 16 centre de sprijin au lucrat ca echipa IDD a şcolii şi au elaborat materiale pentru învăţământul la distanţă. Echipele au fost formate în perioada decembrie 2008-ianuarie 2009, iar după aceea au început imediat elaborarea unor noi materiale pentru învăţământul la distanţă. Termenul limită pentru elaborarea celor 50 de materiale electronice şi predarea lor la UIP a fost februarie 2009 şi a fost respectat de toate echipele. Materialele au fost elaborate folosind macheta pentru storyboard prezentată în Anexa 2. Conţinutul materialelor a fost stabilit în baza resurselor umane şi tehnologice existente în şcoli. Conţinutul materialelor a fost convenit între şcoli şi UIP.

În vederea creării unei reţele durabile şi dezvoltării resurselor umane din şcolile ÎPT, un grup de 48 de persoane, împărţit în echipe de câte 3 de la fiecare şcoală/centru, a beneficiat de formare ca parte a altor activităţi în acest proiect. Formarea de care au beneficiat în cadrul activităţii 03.1 pe 8– 9 şi 11 - 12 decembrie 2008 a constat în dezvoltarea competenţelor de concepere şi elaborare a materialelor pentru învăţământul la distanţă. Aceşti cursanţi au utilizat o machetă pentru procesul de elaborare a noilor materiale – storyboard. După această formare, 48 de cadre didactice sunt capabile să elaboreze singure materiale IDD necesare în propriul domeniu – acestea au devenit experţi IDD locali (autori de materiale IDD) şi au continuat cu elaborarea pachetelor de materiale pentru învăţământul la distanţă în cadrul acestei activităţi.

Echipele de autori din fiecare centru de sprijin şi-au planificat şi organizat activităţile, în baza comunicării cu UIP. Pe baza rapoartelor şi a experienţelor din implementarea anterioară a materialelor pentru învăţământul la distanţă existente au fost create pachetele electronice, care au fost finalizate de experţii IDD locali pentru domeniile şi nivelurile selectate, în coordonare cu UIP şi centrele de sprijin. Materialele elaborate au fost înaintate UIP înainte de 1 februarie 2009. Din cauza numărului de DVD-uri care trebuiau (50), operaţiunea de inscripţionare a tuturor pachetelor electronice pe DVD-uri s-a finalizat în luna mai 2009.



Activitatea 02.2. Organizarea unei sesiuni de formare privind modul de aplicare a pachetelor IDD

În intervalul octombrie-noiembrie 2008 au avut loc mai multe întâlniri între AT şi reprezentanţii UIP şi s-au convenit următoarele:

Experţii locali vor fi formaţi în cadrul activităţii 03.2, vor fi pregătite materiale de formare, grupul de 100 de cadre didactice va fi împărţit în 8 subgrupuri, pe criterii regionale, 16 experţi locali/formatori vor asigura prima formare pilot.

În cadrul activităţii 03.2 din acest proiect, au fost formate 48 de persoane pentru a deveni formatori şi a putea să îşi ajute colegii în implementarea învăţământului la distanţă în reţelele proprii. Aceste 48 de persoane din cele 16 centre regionale au avut rolul de experţi locali pentru pregătirea a 50 de pachete IDD (subactivitatea 2.1) şi a altor activităţi IDD. 16 dintre aceştia au avut posibilitatea să susţină prima formare pilot pentru colegii din 50 de şcoli pilot, în cadrul subactivităţii 2.2.

Programul formării a fost convenit la întâlnirea dintre AT şi UIP în ianuarie 2008, apoi a urmat elaborarea materialelor de formare. Pe 12-13 februarie 2009 s-a desfăşurat o sesiune de formare de 2 zile (6 ore de lucru zilnic) utilizând materiale electronice şi, în principal, metode practice, aplicative. 100 de profesori din cele 50 de şcoli pilot au avut posibilitatea să încerce utilizarea materialelor electronice, din cele 50 de şcoli pilot vor avea posibilitatea să încerce utilizarea materialelor. 84 din cele 100 de persoane invitate au participat la sesiunea de formare de 2 zile, fiind împărţite în 8 grupuri. Formarea a fost asigurată de 16 formatori (experţi locali), în cadrul activităţii 03.2 Aceste sesiuni de formare s-au organizat pe criterii regionale; profesorii noi de la şcolile pilot au fost grupaţi pe regiuni, pentru a facilita o mai bună comunicare, schimbul de idei şi de experienţă. Participanţii au avut acces internet pentru a se familiariza cu învăţarea la distanţă şi combinată şi cu caracteristicile acestora.

Obiectivele specifice ale acestei formări constau în dezvoltarea abilităţilor participanţilor pentru:



  • a defini avantajele utilizării tehnologiei în contexte educaţionale;

  • a distinge caracteristicile online şi combinate;

  • a elabora activităţi interactive diferite pentru situaţii diferite;

  • a fi familiarizaţi cu cerinţele privind drepturile de autor;

  • a concepe, crea şi dezvolta secvenţe de desene (storyboard) pentru o activitate online.

Toate informaţiile necesare şi documentele utilizate sunt prezentate în Anexa 2.2.

Toate componentele planificate pentru sesiunea de formare şi detaliate în programul sesiunii de formare au fost acoperite. Formarea a inclus atât elemente teoretice, cât şi practice, accentul punându-se pe contribuţia activă a participanţilor la procesul de formare. Prezentările efectuate de formator au avut un caracter informal, iar participanţii au fost încurajaţi să discute şi să clarifice aspectele problematice, pe măsură ce apar. Eficacitatea formării fost evaluată la finalul fiecărei zile, prin discuţii cu participanţii, precum şi la sfârşitul programului. Chestionarele de evaluare completate de participanţi indică un nivel înalt de satisfacţie faţă de desfăşurarea sesiunilor şi îndeplinirea obiectivelor menţionate. Sesiunea de formare s-a desfăşurat conform planului şi au fost realizate toate obiectivele formării.

Calendarul implementării activităţilor:

decembrie 2008 – ianuarie 2009

Au fost identificaţi şi aprobaţi experţii locali

decembrie 2008

A fost efectuată formarea privind conceperea şi elaborarea materialelor pentru învăţământul la distanţă, în cadrul activităţii 03.1

ianuarie – martie 2009

Pachetele electronice au fost elaborate de 48 experţi locali/autori formaţi în cadrul activităţii 03.1.

ianuarie 2009

Formatorii au fost formaţi pe tema strategiilor de diseminare, în cadrul activităţii 03.2

12-13 februarie 2009

sesiune de formare de 2 zile pentru 84 de profesori din şcolile pilot efectuată de 16 experţi locali/formatori în cadrul activităţii 03.2.

Impact şi sustenabilitate

Activităţile acestea au produs două rezultate:



  • 50 pachete de materiale electronice, şi

  • 84 persoane formate pe tema implementării, conceperii şi elaborării materialelor pentru învăţământul la distanţă.

Pachetele electronice nu sunt elaborate numai pentru o anumită şcoală sau pentru un anumit centru de sprijin, ci pot fi utilizate în fiecare şcoală ÎPT din România, în domeniul respectiv. Astfel, grupurile de beneficiari sunt limitate doar de dorinţa şcolilor şi profesorilor ÎPT de a implementa materiale pentru învăţământul la distanţă. Procesul IDD este şi va fi sprijinit de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, ceea ce asigură un impact sporit al materialelor elaborate în toate şcolile ÎPT din România.

16 profesori au fost formaţi pentru a deveni formatori şi au efectuat prima sesiune de formare. Îmbogăţii cu această experienţă, aceşti 16 profesori pot continua să răspândească ideea învăţământului la distanţă şi în alte şcoli din sectorul ÎPT. Un grup de 84 de profesori a beneficiat de formare pe tema utilizării materialelor pentru învăţământul la distanţă. Materialele de formare au fost elaborare cu sprijinul UIP, au fost revizuite şi utilizate de experţi locali. Acum, materialele de formare pot fi pur şi simplu multiplicate, iar sesiunea de formare poate fi repetată, cu resurse financiare foarte mici. Astfel, această activitate este sustenabilă, iar impactul să va fi chiar mai mare dacă continuă.



Recomandări

  • Elaborarea unei calificări integrale prin abordarea combinată

  • Replicarea formării pe tema implementării, conceperii şi elaborării materialelor pentru învăţământul la distanţă pentru profesori din alte grupuri şcolare

  • Elaborarea unei calificări integrale prin abordarea combinată

Dobândirea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor pentru o calificare completă se poate realiza numai prin combinarea activităţilor practice şi a materialelor pentru învăţământul la distanţă. Pentru a putea constata şi a cunoaşte influenţa implementării materialelor pentru învăţământul la distanţă şi rezultatele obţinute prin utilizarea acestora, ar trebui elaborată o calificare completă. În cadrul fiecărei calificări există anumite aspecte care pot fi învăţate numai prin activităţi practice. De aceea se recomandă combinarea învăţământului la distanţă cu activităţile practice. Materialele pentru învăţământul la distanţă ar trebui elaborate pentru acele teme care pot fi tratate la distanţă, ţinând cont de experienţa rezultată din elaborarea celor 50 de pachete electronice şi de rapoartele întocmite în prezentul raport, precum şi de recomandările cuprinse în acestea.

Pentru început, elaborarea unei calificări integrale este suficientă pentru pilotare. După utilizarea acesteia timp de cel puţin un an cu mai multe grupuri de cursanţi, experienţa dobândită, combinată cu rezultatele monitorizării, ar trebui să constituie punctul de pornire pentru elaborarea unor noi calificări bazate pe tipul combinat – amestec de învăţare electronică electronic cu activităţi practice.



  • Replicarea formării pe tema implementării, conceperii şi elaborării materialelor pentru învăţământul la distanţă pentru profesori din alte grupuri şcolare

Subiectele acoperite în sesiunile de formare din cadrul acestei activităţi sunt importante pentru răspândirea implementării materialelor pentru învăţământul la distanţă în ÎPT din România. Aceasta nu se poate realiza dacă profesorii nu sunt pregătiţi şi formaţi. Este importantă continuarea formării unui număr cât mai mare de profesori cu putinţă. Primul pas a fost deja făcut în cadrul acestei activităţi 02 şi s-a demonstrat a avea succes – experţii locali formaţi au format la rândul lor colegi din alte şcoli. Aceşti experţi locali ar trebui să continue diseminarea cunoştinţelor despre învăţământul la distanţă dobândite.

Recomandarea pentru viitor este includerea cadrelor didactice din toate şcolile ÎPT din România care au ocazia de a lucra cu materiale IDD şi formarea acestora pe tema metodelor şi instrumentelor IDD alternative de predare.




Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə