Modelul parteneriatului instituţional
Este foarte important ca actorii cheie să înţeleagă necesitatea continuării îmbunătăţirii modelului parteneriatului instituţional – extinderea şi îmbunătăţirea activităţilor în stabilirea politicilor comune în domeniul învăţământului profesional, formării profesionale şi orientării, şi în special în vederea asigurării dezvoltării şi implementării unui Cadru Naţional al Calificărilor care contribuie la dezvoltarea deplină a fiecărei persoane care învaţă şi la dezvoltarea socială şi economică a naţiunii în general.
Oferta de educaţie şi formare profesională iniţială are la bază standarde de pregătire profesională, iar oferta de educaţie şi formare profesională are la bază standarde ocupaţionale, asigurate de Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Comitetele Sectoriale ale acesteia.
Funcţiile ANC trebuie să răspundă la şi să influenţeze direcţiile guvernamentale şi europene pentru dezvoltarea EFP. În context românesc, aceasta înseamnă asigurarea transparenţei şi recunoaşterii ocupaţiei şi nivelurilor calificării aferente în cadrul dimensiunilor europene.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării va implementa politica de stat în sfera învăţământului profesional şi tehnic şi adoptarea standardelor de pregătire profesională pentru sistemul şcolar, aprobarea clasificării calificărilor pentru ÎPT, aprobarea programelor de formare profesională pentru calificare în sistemul de educaţie şi formare profesională, organizarea orientării profesionale, desemnarea reprezentanţilor săi în comisiile de experţi ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei va participa la implementarea politicii de stat în sfera educaţiei şi formării profesionale prin stabilirea nevoilor de educaţie şi formare profesională, prin analizarea tendinţelor în dezvoltarea pieţei muncii, participarea la dezvoltarea, coordonarea şi actualizarea calificărilor, desemnarea reprezentanţilor săi în comisiile de experţi ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
Ministerele de ramură vor participa la elaborarea, coordonarea şi actualizarea calificărilor, la elaborarea, coordonarea şi actualizarea clasificării ocupaţiilor, vor aloca resursele financiare pentru învăţământul profesional şi formarea profesională aprobate prin bugetul lor şi vor controla cheltuirea acestora, îşi vor desemna reprezentanţi în comisiile de experţi ale departamentelor de specialitate ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
În baza experienţei existente, ACPART ar trebui să continue să ofere oportunităţi pentru formarea unui număr suficient de autori de calificări şi pentru crearea unui forum pentru discutarea unei metodologii naţionale şi a compatibilităţii acesteia cu evoluţii la nivel european mai larg.
Dezbaterea privind metodologia ACPART, care s-a desfăşurat pe parcursul seminariilor şi atelierelor de lucru atelierelor de lucru din cadrul proiectului, a oferit oportunităţi reale pentru o mai bună înţelegere a metodologiei şi pentru îmbunătăţirea acesteia. Feedback-ul primit de la participanţi în timpul sesiunilor de formare şi a atelierelor de lucru susţine importanţa activităţilor de formare pentru îmbunătăţirea capacităţii sectorului ÎS în implementarea acestei metodologii la scară mai largă.
Autorităţile naţionale competente ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru actualizarea Clasificării Naţionale a Ocupaţiilor pentru a depăşi obstacolele existente în calea elaborării unor noi calificări, ca răspuns la cerinţele pieţei muncii.
În procesul elaborării celor 16 calificări a intervenit o serie de dificultăţi în relaţie cu această clasificare şi în identificarea ocupaţiilor în strânsă corelaţie cu rezultatele învăţării aferente programelor de studii, asociate cu o anumită calificare. În unele cazuri, s-a constatat că denumirile ocupaţiilor şi informaţiile asociate acestora, incluse în Clasificarea ocupaţiilor, nu mai sunt de actualitate sau nu sunt clare şi transparente.
Este necesară continuarea aplicării abordării bazate pe rezultatele învăţării şi perfecţionarea acesteia în definirea calificărilor, cu o corelaţie clară cu asigurarea internă şi externă a calităţii.
Încă există tendinţa de a transpune toate componentele/disciplinele unui program de studii ce conduce la dobândirea unei anumite calificări în rezultate ale învăţării. Ar trebui indicat clar că nu toate rezultatele învăţării ar putea sau ar trebui să contribuie la dobândirea competenţelor sau abilităţilor cheie într-o anumită calificare. În acelaşi timp, două sau mai multe module/discipline pot contribui, din perspective diferite, la aceeaşi competenţă cheie. Prin urmare, este relevantă includerea în profilul calificării numai a acelor rezultate ale învăţării care joacă un rol esenţial în stabilirea profilului calificării.
Procesele şi procedeele de recunoaştere a calificărilor şi de acreditare provizorie a programelor de studii asociate trebuie să fie adecvate scopului.
Reprezentanţii universităţilor implicaţi în activităţile din cadrul proiectului au identificat lipsa flexibilităţii metodologie în relaţie cu anumite programe de masterat asociate cu dezvoltarea rapidă a sectoarelor economice, în care astfel de profiluri ale programelor sunt supuse unor schimbări frecvente, având un ciclu de viaţă scurt din cauza dezvoltării tehnologice rapide şi inovaţiilor.
Descrierea activităţii şi obiective generale
Obiectivele generale asupra cărora trebuie să se concentreze activităţile expertului sunt analizarea calificărilor în ÎPT şi elaborarea unei propuneri pentru a asigura continuitatea dintre EFP iniţială şi continuă.
Activităţile pe care va trebui să le îndeplinească expertul constau în:
-
sprijinirea revizuirii şi implementării standardelor de pregătire profesională pentru calificările ÎPT.
-
asistenţă în dezvoltarea dosarelor calificărilor pentru 16 profiluri ale calificărilor din ÎS revizuite sau noi, în vederea propunerii spre validare.
-
sprijinirea revizuirii şi elaborării modulelor pentru elevii cu dizabilităţi de învăţare pentru calificări noi sau revizuite.
Activităţi implementate:
Activitatea 1. Revizuirea şi/sau elaborarea a aproximativ 150 standarde de pregătire profesională
-
Implementarea acestei activităţi a început în luna septembrie 2008. În conformitate cu rezultatele şi documentele proiectului PHARE 2005 şi cu discuţiile cu reprezentanţi UIP s-a efectuat o analiză a politicii europene privind calificările oferite.
-
A fost elaborat şi tradus în limba română documentul intitulat “Scurt studiu documentar”. (Anexa 11.1a.2).
-
Acesta este un document bazat pe activităţi de documentare care oferă o scurtă prezentare a bunelor practici europene privind standardizarea şi certificarea.
-
În acest document a fost efectuată o analiză comparativă a sistemelor europene, în scopul de a evidenţia principalele elemente de asemănare şi diferenţele majore în întreaga Europă. Constatările acestui raport vor contribui la dezvoltarea standardelor calificărilor în România, asigurând că acestea standarde specific naţionale sunt create având şi exemplul celor mai adecvate practici la nivel european.
-
Structura documentului împarte textul în două secţiuni principale, pentru facilitarea utilizării: scurte profiluri ale ţărilor (7 state europene) şi constatările majore pentru a prezenta concluzii privind principalele caracteristici ale procesului de dezvoltare a standardelor.
-
Documentul denumit “Scenariul românesc” a fost elaborat (Anexa 11.1a.2) şi tradus în limba română, oferind recomandări în vederea îmbunătăţirii dezvoltării calificărilor.
-
Acesta este un document conceptual structurat în două părţi – prima oferă informaţii privind dimensiunile europene în relaţie cu dezvoltarea calificărilor şi a standardelor de pregătire profesională, rolul şi funcţiile autorităţilor naţionale pentru calificări etc., iar a doua oferă principalele constatări în vederea prezentării recomandărilor pentru ÎPT din România şi pentru continuarea dezvoltării şi îmbunătăţirii scenariului românesc pentru a asigura transparenţa şi recunoaşterea calificărilor din România în dimensiuni europene şi optimizarea rolului şi responsabilităţilor actorilor cheie din sistemul ÎPT din România.
-
Documentul a prezentat trei modele de politici: politica privind modelul instituţional pentru organizarea şi managementul sistemului de elaborare a standardelor ocupaţionale, dobândire a calificărilor, elaborare a standardelor de pregătire profesională, politica privind obiectivele şi administrarea procesului de standardizare, politica privind reprezentarea în comitetele sectoriale şi componenţa grupurilor de lucru ale experţilor.
-
Au fost recrutaţi 18 experţi ÎPT locali pe termen scurt pentru activitatea 11.1. Aceştia au lucrat pe domenii, fiecare fiind responsabil de un domeniu. De asemenea, s-au redactat TR şi contractele aferente acestora.
-
Au fost organizate cele trei sesiuni de formare pe 10-11 noiembrie, 13-14 noiembrie şi 17-18 noiembrie. A fost elaborat documentul conceptual al sesiunilor de formare şi a fost întocmit dosarul de acreditare, în engleză şi română (Anexa 11.1a.1). Sesiunile de formare au fost susţinute de expertul UMP şi de experţii locali pe termen scurt.
-
Sesiunile au vizat formarea a 126 de autori de calificări în ÎPT în vederea efectuării analizei calificărilor ÎPT, revizuirii standardelor de pregătire profesională şi a curriculei aferente standardelor analizate şi a dezvoltării documentului pentru validarea şi revalidarea standardelor de pregătire profesională.
-
Au fost analizate şi revizuite 200 de calificări (Anexa 11.4 – lista calificărilor revizuite şi îmbunătăţite)
-
Pe parcursul primei sesiuni de formare s-au purtat discuţii constructive cu reprezentanţii următoarelor comitete sectoriale: Transporturi, Turism, Hoteluri, Restaurante, Mine şi exploatarea materialelor, Energie, Construcţii de maşini, mecanică fină, echipamente şi aparatură. Au participat experţii internaţionali KE2 şi KE4 ai AT.
-
Au fost organizate trei sesiuni de formare cu durata de 2 zile. Evenimentele s-au desfăşurat la Sinaia, hotel Internaţional, după cum urmează: 16-17 martie 2009, 19 -20 martie 2009 şi 23 – 24 martie 2009. Documentul conceptual al sesiunilor de formare şi dosarul de acreditare au fost elaborate în engleză şi română (Anexa 11.1b).
-
125 participanţi au fost formaţi pentru a se familiariza cu instrumentele şi mecanismul de analiză şi identificare a standardelor de pregătire profesională pentru calificări de nivelurile 1, 2 şi 3, pentru a fi capabili să elaboreze planuri de învăţământ pentru clasa a X-a, pentru a fi capabili să elaboreze module pentru clasa a IX-a şi module pentru cunoştinţe de specialitate - clasa a X-a. Sesiunile de formare au fost susţinute de expertul UMP şi de experţii locali pe termen scurt.
-
Au fost revizuite şi actualizate 227 curricule (Anexa 11.4 – lista curriculelor actualizate). Au fost furnizate noi curricule, structuri de formare profesională, liste de unităţi de competenţe tehnice specializate.
-
Au fost revizuite standarde de pregătire profesională pentru calificări de nivelurile 1, 2 şi 3 şi structura arborescentă a calificărilor, au fost definite rute de pregătire profesională în cadrul noii structuri a liceului tehnologic, au fost elaborate planuri de învăţământ pentru clasa a X-a, au fost elaborate module pentru clasa a IX-a, punându-se accentul pe implementarea analizării şi revizuirii standardelor de pregătire profesională pentru calificări şi curriculum şi dezvoltarea modulelor curriculare.
-
Au fost elaborate 200 de module pentru cunoştinţe de specialitate - clasa a X-a
-
Pentru a îndeplini activitatea 11.5 în conformitate cu abordarea inovativă adoptată pentru toate activităţile proiectului, aceasta a fost combinată cu activitatea 5.2 şi au fost organizate patru sesiuni de formare cu durata de 2 zile. Evenimentele s-au desfăşurat la Sinaia, hotel International, după cum urmează: 16-17 martie 2009, 19 -20 martie 2009, 23 – 24 martie 2009 şi 25 – 26 martie 2009. Documentul conceptual al sesiunilor de formare şi dosarul de acreditare au fost elaborate în engleză şi română (Anexa 11.5).
-
Programul de formare al AT pentru componenta 11.5 a asigurat asistenţă în procesul de elaborare a materialelor de învăţare pentru trecerea de la şcoală la locul de muncă în conformitate cu calificările şi curriculumul revizuite şi au asigurat formare specializată pentru autorii de curriculum. Sesiunile de formare au fost susţinute de expertul UMP. Au fost formaţi 144 participanţi şi au fost elaborate 150 pachete de materiale (Anexa 11.4)
-
Pe parcursul perioadei descrise în Raportul intermediar au fost organizate mai multe întâlniri cu factorii interesaţi şi a fost discutată propunerea de document conceptual cu UIP.
-
A fost organizată la Sinaia, pe 25-26 mai, o sesiune de două zile, pentru a urmări rezultatele, pentru 41 cadre didactice.
-
A fost organizată la Sinaia, pe 25-26 mai, o sesiune de două zile, pentru a urmări rezultatele, pentru 34 cadre didactice.
Activitatea 2. Elaborarea a 16 calificări din învăţământul superior din cel puţin 4 sectoare
-
Proiectul a vizat sprijinirea universităţilor şi a altor instituţii de învăţământ superior din România pentru a-şi încadra activităţile în conformitate cu normele UE.
-
Au fost organizate seminarii/ateliere de lucru în Sinaia , pe 29-31 ianuarie 2009, 26-28 februarie 2009, 26-28 martie 2009. În aceste evenimente de formare a fost implicat un număr total de 74 autori de calificări (Anexa 11.2).
-
Au fost selectaţi şi desemnaţi 4 experţi locali pe termen scurt, persoane cu prestigiu în domeniul lor, care cunoşteau metodologia ACPART. Acestea au prezentat exemple de descrieri ale calificărilor, pentru a ilustra diferite aspecte privind metodologia, şi au stimulat discuţiile privind aspectele practice ale implementării acesteia.
-
Discuţiile în plen au fost urmate de ateliere de lucru structurate în funcţie de domeniu, în care participanţii au folosit descriptorii de nivel ai Cadrului Naţional al Calificărilor pentru a elabora rezultate ale învăţării generale şi specifice disciplinei. Fiecare expert a fost asociat unei calificări anume sau unui domeniu înrudit.
-
Obiectivele specifice au constat în formarea participanţilor pentru a fi capabili să înţeleagă procesul de concepere şi implementare a metodologiei CNCIS, să completeze Grila 1 şi Grila 2, în conformitate cu Metodologia CNCIS pentru programele de studii, să deruleze activităţi în vederea îmbunătăţirii validităţii pe piaţa muncii a calificărilor, în procesul elaborării acestora.
-
Metodologia ACPART privind definirea calificărilor a fost explicată şi discutată în detaliu în cadrul seminariilor, iar participanţii au lucrat apoi în grupuri constituite în funcţie de domenii pentru a completa “grilele”. La fiecare seminar, experţii locali pe termen scurt care au participat la faza pilot au prezentat exemple privind modul de completare a grilelor, transmiţând experienţa dobândită şi împărtăşind cunoştinţele şi reflecţiile proprii privind acest proces. Proiectul a beneficiat de un expert al asistenţei tehnice din proiectul TVET PHARE 2005 anterior (din Bulgaria), însă abordarea participativă din cadrul sesiunilor de formare se bazează pe experienţa colectivă a personalului academic din universităţile din România, din rândurile căruia au fost selectaţi experţi locali pentru a facilita sesiunile de lucru pe grupuri.
-
În cadrul seminariilor au fost definite 16 calificări, iar în sesiunile finale acestea au fost discutate de participanţi, care au convenit asupra modificărilor. În timpul discuţiilor s-au analizat în detaliu anumite aspecte ale metodologiei care ridică în mod special dificultăţi, în special cele legate de indicatorii de performanţă şi de definirea criteriilor de evaluare.
-
A fost recunoscută necesitatea de a aplica o abordare selectivă pentru a gestiona numărul de rezultate ale învăţării incluse în calificare şi s-a desfăşurat o dezbatere utilă privind corelarea dintre rezultatele învăţării şi competenţele care definesc o anumită calificare şi cele stabilite pentru programele de studii care conduc la obţinerea calificării.
Deoarece majoritatea calificărilor elaborate (9 din 16) sunt la nivel de masterat, s-a discutat pe larg problematica competenţelor necesare la acest nivel şi necesitatea alinierii programelor existente la cerinţele naţionale pentru nivelul respectiv. Cele 16 calificări au fost îmbunătăţite de experţii locali pe termen scurt după fiecare sesiunie de formare, înainte de a-l înainta participanţilor din partea Consiliul ACPART în timpul celor 3 sesiuni de formare.
-
Toate cele 16 calificări noi au fost avizate de către autorii de calificări şi de către reprezentanţii universităţilor (Anexa 11.3).
Rezultate:
-
Rezultat: formarea a 300 autori de calificări pentru ÎPT
Documente elaborate:
-
“Cercetare de birou - concluzii” – în engleză (Anexa 11.1a.2) şi română
-
“Scenariul românesc” - în engleză (Anexa 11.1a.2) şi română
Descrierea sesiunilor de formare desfăşurate
-
Au fost asigurate trei sesiuni cu durata de 2 zile:
Sesiunea 1: 10-11 noiembrie 2008
Sesiunea 2: 13-14 noiembrie 2008
Sesiunea 3: 17-18 noiembrie 2008
Toate sesiunile de formare s-au desfăşurat în Sinaia, România.
Scopul acestui program de formare a constat în formarea unui număr de 150 experţi locali – autori de calificări şi standarde de pregătire profesională – în vederea elaborării calificărilor în conformitate cu priorităţile indicate de comitele sectoriale.
La sesiunile de formare au fost prezenţi 126 de participanţi, după cum urmează:
Sesiunea 1: 60 participanţi, incluzând personalul de formare
Sesiunea 2: 50 participanţi, incluzând personalul de formare
Sesiunea 3: 34 participanţi, incluzând personalul de formare
Detaliile privind datele colectate sunt prezentate în Anexa 11.1a.1 Dosar de acreditare – activitatea 11.1.a, noiembrie 2008
-
Au fost asigurate trei sesiuni cu durata de 2 zile:
Sesiunea 1: 16-17 martie 2009
Sesiunea 2: 19-20 martie 2009
Sesiunea 3: 23-24 martie 2009
Toate sesiunile de formare s-au desfăşurat în Sinaia, România.
Scopul acestui program de formare a constat în formarea unui număr de 150 experţi locali în vederea elaborării de curriculum pentru calificările ÎPT în conformitate cu priorităţile indicate de procesul de revizuire a calificărilor.
La sesiunile de formare au fost prezenţi 126 de participanţi, după cum urmează:
Sesiunea 1: 29 participanţi
Sesiunea 2: 43 participanţi
Sesiunea 3: 53 participanţi
Detaliile privind datele colectate sunt prezentate în Anexa 11.1b. Dosar de acreditare – activitatea 11.1 b, martie 2008.
-
Au fost asigurate patru sesiuni cu durata de 2 zile:
Sesiunea 1: 16-17 martie 2009
Sesiunea 2: 19-20 martie 2009
Sesiunea 3: 23-24 martie 2009
Sesiunea 4: 25-26 martie 2009
Toate sesiunile de formare s-au desfăşurat în Sinaia, România.
Din motive obiective, activitatea 11.5 a fost combinată cu activitatea 5.2.
Scopul acestui program de formare a constat în formarea unui număr de 150 experţi locali în vederea elaborării de materiale de învăţare pentru trecerea de la şcoală la locul de muncă în conformitate cu calificările şi curriculumul revizuite şi în asigurarea formării pentru autorii de curriculum.
La sesiunile de formare au fost prezenţi 144 de participanţi, după cum urmează:
Sesiunea 1: 36 participanţi
Sesiunea 2: 31 participanţi
Sesiunea 3: 39 participanţi
Sesiunea 4: 39 participanţi
Detaliile privind datele colectate sunt prezentate în Anexa 11.5. Dosar de acreditare – activitatea 11.5, martie 2008.
Sustenabilitatea a fost sporită prin elaborarea unui pachet de materiale de formare şi a unor modele de către formatori.
Acreditare
Cursurile de formare au fost acreditate de CNFP, organismul român pentru acreditarea formării cadrelor didactice. Prin urmare, aceste evenimente de formare vor face parte din dezvoltarea profesională continuă a participanţilor.
Asigurarea calităţii şi sustenabilitate
La finalul fiecărui eveniment de formare, participanţii au fost rugaţi să completeze un chestionar de evaluare care a cuprins secţiuni concepute pentru a colecta date privind diferite aspecte ale sesiunii de formare.
Astfel, datele confirmă contribuţia evenimentului de formare la sustenabilitate.
-
Rezultat: formare a 80 de autori de calificări pentru ÎS
A fost elaborat dosarul de acreditare – Anexa 11.2.
Descrierea sesiunilor de formare desfăşurate
-
Au fost asigurate trei sesiuni cu durata de 3 zile:
Sesiunea 1: 29-31 ianuarie 2009
Sesiunea 2: 26-28 februarie 2009
Sesiunea 3: 26-28 martie 2009
Toate sesiunile de formare s-au desfăşurat în Sinaia, România. Scopul este ca, pornind de la experienţa anterioară, să se extindă numărul de experţi din instituţiile de învăţământ superior din România pentru a permite răspândirea largă a procesului de redefinire a programelor de studii în conformitate cu CNC.
La sesiunile de formare au fost prezenţi 144 de participanţi, după cum urmează:
Sesiunea 1: 26 participanţi
Sesiunea 2: 26 participanţi
Sesiunea 3: 22 participanţi
Detaliile privind datele colectate sunt prezentate în Anexa 11.2. . Dosar de acreditare – activitatea 11.2
-
Rezultat: elaborarea calificărilor pentru ÎS din cel puţin 4 sectoare
În cadrul seminariilor/atelierelor de lucru au fost definite 16 calificări - Anexa 11.3
-
Rezultat: revizuirea şi/sau elaborarea standardelor de pregătire profesională
Anexa 11.4 a oferit descrierea standardelor de pregătire profesională elaborate
-
Rezultat: elaborarea pachetelor de materiale de învăţare pentru trecerea de la şcoală la locul de muncă
Anexa 11.4 a oferit descrierea pachetelor de materiale de învăţare pentru trecerea de la şcoală la locul de muncă.
Dostları ilə paylaş: |