Activitatea 08: Formare pe tema asigurării calităţii Indicatori de realizare -
6 sesiuni de formare, de câte 2 zile, pentru un număr total de 242 cadre didactice ÎPT şi ÎS derulate
-
2 documente strategice privind AC şi transferul de credite elaborate.
Context
Asigurarea calităţii în educaţia şi formarea profesională este un instrument esenţial pentru sprijinirea tranziţiei către o societate bazată pe cunoaştere. Rolul asigurării calităţii este crucial în sporirea încrederii reciproce în oferta de formare profesională în Uniunea Europeană, sprijinind astfel mobilitatea şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Asigurarea calităţii necesită dezvoltarea continuă prin intermediul unor acţiuni concrete. Realizările înregistrate până acum sunt rezultatul unei abordări integrate privind cooperarea, care înglobează demersuri de ordin tehnic şi ştiinţific, iniţiative practice şi sprijin politic, atât la nivel european, cât şi naţional.
În etapa aceasta se observă în prezent necesitatea de a consolida, întări, disemina şi dezvolta în continuare aceste realizări prin iniţiative practice, formare şi consiliere. Una dintre condiţiile imediate este familiarizarea noilor cadre didactice cu diferitele sisteme de asigurare a calităţii.
Evoluţii în domeniu
Există mai multe instituţii şi agenţii cu atribuţii în asigurarea calităţii în ÎPT şi ÎS. Cele prezentate mai jos funcţionează la nivel naţional:
-
CNFPA: Consiliul Naţional al Formării Profesionale a Adulţilor va fi Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) coordonând comitetele sectorial; aceasta include oferta EFP
-
GNAC: Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în EFP este o structură de coordonare interinstituţională cu rolul de a aplica coerent măsurile europene şi naţionale pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională
-
ARACIP: Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sprijină implementarea asigurării calităţii în ÎPT
-
ARACIS: Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, responsabilă de asigurarea externă a calităţii şi acreditarea IÎS;
-
Inspectorat: pe lângă inspecţii şi monitorizare externă, inspectoratele regionale organizează centre de examinare în diferite şcoli ÎPT şi supervizează examinările la nivel judeţean
-
Comitetele sectoriale: aceste comitete sunt responsabile de validarea standardelor de pregătire profesională elaborate de CNDIPT
-
CNDIPT: Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic funcţionează sub auspiciile MECI, şi este responsabil de elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculei, precum şi de sprijinirea şcolilor ÎPT
Pe lângă aceste autorităţi şi organisme cu atribuţii în AC la nivel central există comitetele pentru asigurarea calităţii la nivel instituţional în şcolile ÎPT şi în instituţiile de învăţământ superior, care se ocupă de aranjamentele privind asigurarea internă a calităţii. Profesorii reprezintă factorul cel mai important pentru calitatea în educaţie; Această afirmaţie este validă în special din perspectiva elevului/studentului, în măsura în care profesorii sunt implicaţi cel mai îndeaproape, zilnic, în interacţiunile cu elevii/studenţii şi în activităţile de învăţare. Prin urmare, AT, în strânsă cooperare cu experţii locali şi cu experţii UIP s-au confruntat cu provocarea identificării unor noi evoluţii, tendinţe şi, mai ales, a celor mai bune practici în formarea profesorilor pentru a deveni factori principali în asigurarea calităţii la nivelul şcolii. Dezvoltările în acest caz se referă la consolidarea cooperării între şcoli în cadrul reţelelor ÎPT existente, incluzând evaluarea colegială şi învăţarea de la colegi. Acesta a fost punctul de pornire pentru o analiză mai aprofundată a nevoilor de formare, la nivel de sector, şi pentru elaborarea argumentaţiei pentru programul de formare pentru diferitele grupuri de factori interesaţi implicaţi în activităţile de formare în 2009.
Evoluţii în cadrul proiectului Phare 2005
Evoluţii în sectorul ÎPT
Formarea coordonatorilor calităţii din şcolile ÎPT în cadrul proiectului PHARE 2005 anterior s-a axat asupra nevoii de consolidare a procesului de autoevaluare în şcoli, în special în privinţa întocmirii raportului de autoevaluare şi a emiterii deciziilor privind dovezile. Evenimentele de formare pentru coordonatorii calităţii s-au concentrat asupra mecanismelor de AC în ÎPT prin procesul de autoevaluare; formarea inspectorilor şi a monitorilor externi s-a concentrat asupra procedurii de monitorizare externă.
O abordare similară a fost adoptată pentru formarea în vederea dezvoltării continue a persoanelor care desfăşoară activităţi de monitorizare externă. Evaluatorii externi ai ARACIP au fost formaţi pentru a-şi îndeplini responsabilităţile de evaluare externă în şcolile ÎPT în conformitate cu mecanismele specifice de AC în ÎPT şi cu indicatorii ARACIP şi cu scara de punctare de 5 puncte. Pentru a fi capabili să emită decizii corecte, era necesar ca evaluatorii externi ai ARACIP să înţeleagă şi să interpreteze unitar standardele mecanismului de AC în ÎPT. Prin urmare, formările din 2008 au fost concepute pentru a asigura că toţi factorii interesaţi care utilizează noile cadre şi reglementări au participat la evenimente de formare similare. Prin urmare, toate sesiunile de formare au inclus identificarea dovezilor valide pentru descriptorii de performanţă, luarea deciziilor privind dovezile, întocmirea raportului de autoevaluare şi de monitorizare externă şi notarea rezultatelor procesului de autoevaluare în conformitate cu indicatorii ARACIP şi cu scara de punctare de 5 puncte.
În cadrul proiectului PHARE 2005, au fost formaţi 227 membri ai personalului şcolilor şi al autorităţilor centrale cu atribuţii în asigurarea internă şi externă a calităţii.
Deoarece proiectele anterioare Phare 2004 şi 2005 s-au concentrat în principal asupra dezvoltării, novării şi pilotării mecanismelor de AC în ÎPT, pentru PHARE 2006 a trebui elaborat un nou program de formare, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a capacităţii la nivel de şcoală/furnizor, privind anumite aspecte precum:
-
identificarea şi diseminarea exemplelor de bune practici în asigurarea calităţii;
-
conceperea şi implementarea procedurilor de feedback pentru a reflecta nivelul de satisfacţie al absolvenţilor şi angajatorilor faţă de oferta de formare;
-
asigurarea reflecţiei critice privind etapa implementării mecanismelor de asigurare a calităţii în şcoli şi a recomandărilor pentru îmbunătăţire;
-
evaluarea colegială a rapoartelor de autoevaluare şi alinierea acestora cu un set de indicatori de performanţă la nivel european şi cu standardele de referinţă ale ARACIP;
-
identificarea nevoilor de dezvoltare a personalului la nivel de şcoală şi elaborarea strategiei şcolii pentru a răspunde adecvat acestor nevoi;
-
consolidarea parteneriatelor şcolilor cu angajatorii şi părinţii în vederea îmbunătăţirii calităţii ofertei.
Evoluţii în sectorul învăţământului superior
În cadrul proiectului PHARE 2005 s-a organizat şi desfăşurat un seminar de formare cu durata de 3 zile, pentru a sprijini atât universităţile, cât şi evaluatorii externi ai ARACIS în implementarea unor sisteme eficace de asigurare a calităţii şi pentru a pregăti universităţile să le înţeleagă, să participe şi să contribuie la acestea. A fost format un număr total de 30 de coordonatori ai calităţii din universităţile ce aparţin celor 8 consorţii regionale. Suplimentar, 6 evaluatori externi ai ARACIS şi-au adus aportul în cadrul sesiunilor în plen şi atelierelor de lucru.
Intenţia seminarului a fost în primul rând ca participanţii să înţeleagă atributele importante ale sistemelor eficace de asigurare a calităţii şi să exerseze modalităţi de implementare cu succes a acestora în diferite contexte universitare. Programul şi metoda seminarului au fost alese pentru a sprijini desfăşurarea activităţilor de asigurare internă a calităţii în convergenţă cu cerinţele externe de evaluare şi acreditare, şi validarea rapoartelor de autoevaluare înaintate ARACIS în scopul autorizării şi/sau acreditării.
S-a solicitat insistent ca ARACIS să organizeze în viitor oportunităţi de formare similare pentru coordonatorii calităţii şi pentru cadrele de conducere ale universităţilor – pentru a aplica o abordare mai sistematică a dezvoltării personalului pe teme privind asigurarea calităţii. Acest tip de seminarii sunt benefice nu numai pentru universităţi, ci şi pentru ARACIS, deoarece oferă o imagine de ansamblu asupra asigurării calităţii în întregul sistem universitar şi serveşte ca o contribuţie valoroasă la procedurile de asigurare externă a calităţii ale agenţiei. Deoarece seminarul din 2008 s-a bucurat de succes, s-a sugerat adoptarea aceleiaşi abordări pentru evenimentul de formare planificat în cadrul prezentului proiect PHARE 2006.
Elaborarea documentelor conceptuale şi a strategiilor
În cadrul proiectului PHARE 2005 a fost elaborat un document strategic pe tema asigurării calităţii pentru a explica şi discuta AC şi mecanismele de acreditare pentru ÎPT şi ÎS în România, în conformitate cu mecanismele pentru AC în ÎPT şi cele două cadre europene pentru asigurarea calităţii în ÎPT şi ÎS. Documentul a fost structurat în patru părţi:
-
Partea I: Mecanisme AC
-
Partea II: Reţele de şcoli ÎPT
-
Partea III: Parteneriate pentru evaluarea colegială
-
Partea IV: Ghid privind dezvoltarea parteneriatelor pentru evaluarea colegială
Scopul elaborării unui astfel de document strategic a fost să ofere autorităţilor naţionale responsabile de dezvoltarea, implementarea şi coordonarea politicii privind AC în ÎPT şi în special Centrului pentru dezvoltarea ÎPT (CNDIPT) un document care poate fi actualizat anual şi îmbunătăţit în conformitate cu evoluţiile la nivel naţional şi european. Un astfel de document ar asigura continuitatea politicilor şi iniţiativelor asociate din cadrul sectorului, precum şi un punct de pornire comun pentru iniţierea altora noi.
Documentul strategic pentru AC din cadrul prezentului proiect PHARE 2006 a pornit de la cel anterior pentru a oferi îndrumări şi recomandări suplimentare privind stimularea învăţării colegiale şi a îmbunătăţirii, şi sprijinirea asigurării de resurse şi consolidării reţelelor şcolilor ÎPT.
În ceea ce documentul strategic privind transferul de credite, au existat mai multe proiecte finanţate de UE care au contribuit la dezvoltarea unui nou cadrul al calificărilor şi a unui sistem de credite pentru ÎPT. În cadrul proiectului PHARE TVET 2001 s-a elaborat şi implementat o metodologie pentru dezvoltarea calificărilor ÎPT şi a fost iniţiat procesul de scriere a unităţilor şi de alocare a punctelor de credite. În cadrul proiectului PHARE TVET 2005 a fost abordată tema facilitării rutelor de învăţare.
Descrierea activităţii şi obiective generale
În cadrul prezentului proiect, activităţile de formare în AC au vizat consolidarea realizărilor celor doi ani academici anteriori şi perfecţionarea anumitor aspecte de implementare la nivel de furnizor, care s-au dovedit a ridica mai multe probleme decât altele.
Scopul a fost dublu, şi anume: (a) asigurarea formării actorilor cheie în asigurarea calităţii; (b) asigurarea de consultanţă şi elaborarea documentelor strategice privind asigurarea calităţii şi transferul de credite.
-
Asigurarea de consultanţă şi formarea actorilor cheie în asigurarea calităţii
Nevoile majore de formare care au trebuit luate în considerare în planificarea programului de formare de 4 zile pentru profesorii ÎPT au fost:
-
sporirea capacităţii pentru identificarea şi diseminarea exemplelor de bune practici în asigurarea calităţii;
-
dezvoltarea abilităţilor pentru conceperea şi implementarea procedurilor de feedback pentru a reflecta nivelul de satisfacţie al absolvenţilor şi angajatorilor faţă de oferta de formare;
-
dezvoltarea capacităţii de reflecţie critică privind etapa implementării mecanismelor de asigurare a calităţii în şcoli şi a recomandărilor pentru îmbunătăţire;
-
sporirea sensibilizării în privinţa evaluării colegiale şi a rolului acesteia în îmbunătăţirea rapoartelor de autoevaluare şi înţelegerea modului în care pot fi aliniate setul de indicatori de performanţă europeni şi standardele de referinţă ale ARACIP;
-
îmbunătăţirea capacităţii de identificare a nevoilor de dezvoltare a personalului la nivel de şcoală şi elaborarea strategiei şcolii pentru a răspunde adecvat acestor;
-
sporirea sensibilizării în privinţa strategiilor pentru consolidarea parteneriatelor între şcoală şi angajatori şi părinţi, pentru îmbunătăţirea calităţii ofertei;
-
sporirea sensibilizării în privinţa surselor alternative de sprijin financiar şi consiliere privind dezvoltarea în continuare a sistemelor de asigurare a calităţii.
Aceleaşi obiective se aplică pentru sesiunea de formare cu durată de 2 zile pentru inspectorii şcolari, în cadrul căreia s-a insistat asupra rolului acestora în facilitarea reţelelor de interasistenţă, prin înţelegerea diferitelor modele de creare a reţelelor de cooperare şi a rolului lor de dezvoltare.
Seminarul de 2 zile pentru coordonatorii calităţii din universităţile aparţinând celor 8 consorţii regionale trebuie să consolideze experienţa din 2008 şi să dezvolte în continuare capacitatea de concepere şi implementare a unor sisteme eficace de management al calităţii. O atenţie specială trebuie acordată necesităţii de îmbunătăţire a capacităţii universităţilor de a elabora programe de studii folosind abordarea bazată pe rezultatele învăţării ca parte a procesului de aliniere a acestora la cerinţele Cadrului Naţional al Calificărilor şi de recunoaştere a calificărilor din învăţământul superior aferente respectivului program. Această tematică a seminarului de formare din 2009 a fost determinată şi datorită faptului că anul acesta universităţile din România au intrat în noul ciclu de 5 ani de acreditare a programelor. Astfel, metodologia ARACIS pentru acreditarea programelor va fi implementată generalizat pentru prima dată, după faza pilot care s-a desfăşurat în 2007.
-
Elaborarea documentelor strategice privind asigurarea calităţii şi transferul de credite
Documentul strategic privind asigurarea calităţii din cadrul prezentului proiect a pornit de la cel similar, elaborat anterior în 2008, pentru a analiza modalităţi suplimentare de reformare a sistemului actual de monitorizare externă prin utilizarea evaluării şi învăţării colegiale prin intermediul reţelelor de şcoli ÎPT. Suplimentar, trebuie să analizeze modalităţi de consolidare a punctului naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii în EFP şi să propună acţiuni viitoare şi modalităţi de a sprijini implementarea CERAC.
Documentul strategic privind transferul de credite trebuie să pornească de la procesul iniţial de consolidare a grupurilor de lucru interinstituţionale pentru transferul creditelor pentru a oferi indicaţii privind modul în care elaborarea standardelor de pregătire profesională poate promova rutele de învăţare şi transferul şi recunoaşterea creditelor trans-sectorial. Accentul trebuie să cadă asupra formulării şi propunerii spre discuţie a obiectivelor privind politicile de transfer al creditelor, a rezultatelor preconizate şi a principiilor care vor sta la baza unei întrebuinţări comune a creditelor pentru calificările ÎPT şi va sprijini cursanţii de-a lungul rutelor de învăţare adecvate. În prezent, sistemul ÎPT românesc are anumite caracteristici care – în principiu – ar putea facilita participarea la un sistem deschis de transfer al creditelor, incluzând:
-
standarde de pregătire profesională asociate cu rezultate ale învăţării şi calificări;
-
puncte de credit orientative atribuite unităţilor de rezultate ale învăţării şi calificărilor;
-
rezultate ale învăţării explicite împreună cu indicaţii privind evaluarea pentru fiecare unitate;
-
aranjamente pentru asigurarea calităţii pentru corespondenţa între programele de studiu şi unităţile calificărilor în termeni de rezultate.
În timpul discuţiilor cu factorii interesaţi care s-au desfăşurat în cadrul proiectului PHARE TVET 2005, au fost abordate în particular două aspecte privind acumularea şi transferul creditelor, şi anume:
a) maximizarea învăţării în timpul experienţei de pregătire practică la locul de muncă, pentru a contribui cu „credit” real către îndeplinirea condiţiilor calificărilor ÎPT;
b) ghid practic pentru elevii care studiază sau dobândesc experienţă profesională în străinătate, informându-i, în cadrul şcolii, cum să obţină maximum de credite pentru experienţa dobândită în străinătate.
Ca urmare, au fost elaborate instrumente noi pentru a ajuta la monitorizarea atentă a implementării cadrului naţional al calificărilor şi la identificarea legăturilor dintre o calificare şi alta. Acestea implică în special:
-
Un model de memorandum sau protocol de parteneriat şcoală-mediu de afaceri şi un model pentru „contractul de învăţare” dintre şcoala ÎPT şi partenerii săi din mediul de afaceri;
-
o metodologie privind transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite de cursanţi în ÎPT şi în stagiile de pregătire, care a fost aprobată oficial prin ordin de ministru.
În cadrul actualului proiect PHARE TVET 6, aceste aspecte, împreună cu altele noi, trebuie discutate şi abordate cu propuneri de politici şi măsuri specifice, care să fie aplicate de organismele competente (Autoritatea Naţională pentru Calificări, Centrul Naţional pentru Dezvoltarea - CNDIPT, Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor -CNFPA, Agenţia pentru Calificările din Învăţământul Superior -ACPART).
Activităţi şi modalităţi de realizare -
Formarea coordonatorilor pentru asigurarea calităţii în şcolile ÎPT
PHARE 2006 a organizat şi desfăşurat 4 sesiuni de formare de câte 2 zile, pentru 150 reprezentanţi ai comitetelor pentru asigurarea calităţii din şcoli, 148 dintre aceştia participând la evenimentele de formare. Sesiunile s-au derulat la Sinaia, în perioada 2-13 februarie 2009. Participanţii au provenit din 28 de judeţe, reprezentând toate regiunile economice.
O altă sesiune de formare de 2 zile a fost organizată pentru inspectori şi pentru organismele centrale responsabile cu monitorizarea externă a calităţii şi cu asigurarea calităţii. Acest eveniment s-a desfăşurat pe 19-20 februarie 2009, la Sinaia, şi a implicat 53 de participanţi.
Evenimentele de formare s-au concentrat asupra aspectelor de implementare a modelului de asigurare a calităţii adoptat în România şi a corelărilor cu noile evoluţii la nivel european şi naţional. Formarea pe tema mecanismelor de AC prin procesul de autoevaluare a pus accentul pe consolidarea capacităţii interne a comitetelor de asigurare a calităţii din cadrul şcolilor pentru coordonarea activităţilor de autoevaluare şi întocmirea şi editarea rapoartelor de autoevaluare. O atenţie specială s-a acordat necesităţii de a corela indicatorii specifici de performanţă din ÎPT cu standardele de referinţă ARACIP şi s-au depus toate eforturile pentru identificarea unor dovezi valide pentru descriptorii de performanţă, luarea deciziilor şi aprecierea rezultatelor în conformitate cu scara de notare de 5 puncte a ARACIP.
O sesiune în plen separată şi un atelier de lucru au antrenat participanţii în discuţii privind rolul dezvoltării personalului pentru asigurarea calităţii şi a oferit cursanţilor posibilitatea de a lucra pe activităţi în grupuri mici, pentru a conveni şi a dezvolta strategii privind dezvoltarea continuă a personalului din perspectiva asigurării calităţii.
Deşi pentru seminarul de formare a inspectorilor s-a adoptat aproape acelaşi program, accentul s-a pus pe monitorizarea externă şi pe rolul expertului în monitorizarea externă. În timpul sesiunii în plen şi a activităţilor de grup au fost discutate noile roluri şi responsabilităţi în perspectiva necesităţii de sprijin şi consultanţă privind procesul de autoevaluare a şcolilor ÎPT şi identificarea exemplelor de bune practici în asigurarea calităţii. Inspectorii s-au implicat, de asemenea, în discuţii privind diferitele modalităţi de dezvoltare a reţelelor şcolare de interasistenţă şi li s-a indicat cum să caute şi să atragă surse de sprijin financiar din fondurile structurale europene.
Toate sesiunile au fost organizate interactiv, cu oportunităţi de joc de rol şi discuţii în grupuri mici, facilitate de prezentările în sesiunile în plen anterioare. Rezultatele dobândite de grupuri în urma sesiunilor practice au fost raportate în plen, pentru a stimula discuţiile mai largi între participanţi şi facilitatori. Natura participativă a evenimentelor a fost stimulată prin exemple reale de bune practici din şcolile româneşti şi prin materialele de formare elaborate pentru fiecare sesiune practică.
Participanţii la fiecare eveniment de formare au completat formulare de evaluare care au fost apoi analizate de AT (pentru detalii suplimentare, consultaţi cele 5 rapoarte privind evaluarea sesiunilor de formare ataşate dosarului de acreditare).
În scopul asigurării sustenabilităţii acestor sesiuni de formare şi al diseminării mai largi, toate materialele de formare au fost oferite participanţilor în format tipărit şi electronic, pe CD, astfel încât aceştia să poată efectua sesiuni similare de formare în cadrul şcolilor sau inspectoratelor de provenienţă.
Evenimentele de formare s-au bucurat de succes şi au fost foarte bine primite de participanţi. Aceştia au apreciat în mod special posibilitatea de a primi clarificări şi de a exersa, printr-o abordare de autoevaluare concepută în mod specific pentru evenimentul de formare, corelarea dintre indicatorii europeni de performanţă recomandaţi de CCAC (şi adoptaţi în AC pentru EFP în România) şi standardele de referinţă ARACIP. Un alt aspect foarte apreciat al sesiunilor de formare, evidenţiat în formularele de evaluare, a fost oportunitatea de a învăţa şi discuta despre exemplele de bune practici din şcolile ÎPT. Deşi au fost considerate foarte solicitante, sesiunile practice privind evaluarea dezvoltării personalului şi strategiile de formare şi elaborarea instrumentelor pentru colectarea de feedback de la angajatori şi absolvenţi au fost recunoscute ca fiind foarte importante şi actuale. Participanţii au apreciat exerciţiile autentice şi au considerat că procedura revizuită este uşor de aplicat, iar instrumentele revizuite sunt uşor de utilizat.
-
Asigurarea formării pentru coordonatorii pentru asigurarea calităţii din ÎS, de la universităţile aparţinând celor 8 consorţii regionale
PHARE 2006 a organizat şi desfăşurat o sesiune de formare pentru 40 de coordonatori pentru asigurarea calităţii din instituţii de învăţământ superior aparţinând celor 8 consorţii regionale, în perioada 1-3 aprilie 2009.
Scopul seminarului a fost să ofere coordonatorilor pentru asigurarea calităţii din învăţământul superior cunoştinţe şi abilităţi esenţiale pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale vizând îmbunătăţirea şi asigurarea calităţii şi standardelor academice, cu accent pe programe. Intenţia seminarului a fost în primul rând ca participanţii să înţeleagă atributele importante ale sistemelor eficace de asigurare a calităţii şi să exerseze modalităţi de implementare cu succes a acestora în diferite contexte universitare.
Deoarece seminarul s-a adresat coordonatorilor pentru asigurarea calităţii din universităţi, activităţile au fost adaptate în conformitate cu rolurile şi responsabilităţile specifice ale acestora în stabilirea mecanismelor pentru asigurarea calităţii în vederea îmbunătăţirii calităţii programelor şi sporirii nivelului de angajabilitate a absolventului. Programul şi metoda seminarului au fost alese pentru a sprijini desfăşurarea activităţilor de asigurare internă a calităţii în convergenţă cu cerinţele externe de evaluare şi acreditare, şi validarea rapoartelor de autoevaluare înaintate ARACIS în scopul autorizării şi/sau acreditării.
O sesiune specială a prezentat ideea abordării bazate pe rezultatele învăţării în conceperea programelor de studii şi în corelarea ulterioară a acestora cu descriptorii specifici de nivel, incluşi în profilurile calificărilor, pe care ACPART le dezvoltă în cooperare cu universităţile. Participanţii au discutat rolul esenţial al acestora pentru angajabilitatea absolventului. Exerciţiul în grupuri mici în cadrul atelierului de lucru ce a urmat a contribuit la experimentarea tipului de responsabilităţi pentru asigurarea calităţii asociate, la nivel de facultate şi de program, şi la conceperea unui inventar pentru corelarea nivelurilor calificărilor cu abordarea rezultatelor învăţării şi realizările studenţilor. Coordonatorii pentru asigurarea calităţii au pus sub semnul întrebării disponibilitatea conducerii facultăţilor de a introduce un proces de evaluare a cursului care poate conduce la o revizuire generală a alinierii rezultatelor învăţării preconizate cu metodologia de predare şi evaluare şi au recunoscut necesitatea ca dezvoltarea personalului să abordeze şi cunoştinţele şi abilităţile de elaborare a rezultatelor învăţării pentru fiecare program de studiu. Au discutat, de asemenea, obstacole suplimentare în implementarea abordării bazate pe rezultatele învăţării, de ex. lipsa de informaţii şi de resurse umane şi financiare.
Una dintre principalele realizări ale seminarului de formare a constat în elaborarea strategiilor de management al calităţii predării şi învăţării de către coordonatorii pentru asigurarea calităţii, în baza strategiilor instituţionale existente. Activităţile pe grupuri mici în cadrul atelierului de lucru au avut ca rezultat revizuirea strategiilor privind managementul calităţii existente, din instituţiile de provenienţă, şi elaborarea strategiilor privind calitatea predării şi învăţării, pentru a ghida activitatea la nivel de facultate şi de program; unul dintre grupuri a reuşit să întocmească şi un plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor strategiei privind predarea şi învăţarea. Coordonatorii pentru asigurarea calităţii din cele 8 consorţii universitate şi-au îmbogăţit cunoştinţele şi abilităţile de planificare strategică pentru calitatea predării şi învăţării, ca instrument puternic pentru managementul calităţii, şi au exersat elaborarea unor astfel de instrumente pentru propriile instituţii, aplicând standardele şi liniile directoare ESG pentru eficacitatea sistemelor de asigurare a calităţii în instituţiile de învăţământ superior.
Seminarul a fost interactiv şi s-a bazat pe lucrul în echipă. Formularele de evaluare completate de participanţi descriu calitatea interacţiunii şi a lucrului în echipă pe parcursul seminarului ca fiind „deschisă”, “un schimb de experienţă realist şi util”, o “atmosferă prietenoasă şi incluzivă” în cadrul grupurilor de lucru. De fapt, mulţi participanţi au manifestat entuziasm faţă de rezultatele grupului lor de lucru şi au fost încântaţi de oportunitatea de a face schimb de experienţă şi de a aplica unele dintre principiile şi abordările prezentate şi discutate în sesiunile în plen. Unii participanţi au afirmat că ceea ce le-a plăcut cel mai mult la acest seminar a fost ‘stilul interactiv şi ‘modul de desfăşurare a activităţilor, precum şi ‘aplicabilitatea’ acestora. Feedback-ul participanţilor a oferit informaţii valoroase privind elementele care trebuie abordate în mod special de experţii în evaluare externă ai ARACIS, de exemplu, necesitatea de consultanţă şi sprijin pentru organizarea procesului de autoevaluare anuală şi elaborarea unor rapoarte de calitate privind autoevaluarea, care să corespundă aşteptărilor agenţiei. (Pentru informaţii suplimentare privind rezultatele centralizate ale formularelor de evaluare completate de participanţi vă rugăm să consultaţi dosarul seminarului.)
În scopul asigurării sustenabilităţii acestor sesiuni de formare şi al diseminării mai largi, toate materialele de formare au fost oferite participanţilor în format tipărit şi electronic, pe CD, astfel încât aceştia să poată efectua sesiuni similare de formare în cadrul şcolilor sau inspectoratelor de provenienţă.
-
Asigurarea consultanţei şi elaborarea documentelor strategice privind asigurarea calităţii şi transferul creditelor
Consultantul a asigurat asistenţă în elaborarea a 2 documente strategice – unul pentru asigurarea calităţii şi unul pentru transferul creditelor. Elaborarea acestor documente a fost fundamentată de discuţiile din grupurile de coordonare interinstituţională (NRP pentru AC, grupurile de lucru pentru elaborarea standardelor de pregătire profesională şi definirea creditelor, şi UIP).
Documentul strategic privind asigurarea calităţii analizează modalităţi de facilitare a procesului de învăţare şi evaluare colegială în baza bunelor practici existente la nivel european şi internaţional, ţinând cont de experienţele şi rezultatele existente în reţelele şcolilor ÎPT din România. Propune politici pentru îmbunătăţirea cooperării între şcoli în cadrul reţelelor. În plus, propune o politică privind consolidarea rolului punctului naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii în EFP, pe baza analizării practicilor din alte state UE. (Pentru detalii, consultaţi Anexa 8.1).
Dostları ilə paylaş: |