Destinatari: Ana Maria Bacalu

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.89 Mb.
səhifə10/14
tarix22.01.2019
ölçüsü0.89 Mb.
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14
Parteneriat, reţele şi piaţa muncii


  • Existenţa unor parteneriate durabile cu companii specializate; astfel, parteneriatele încheiate cu companiile pentru asigurarea pregătirii practice asigură puntea de legătură între educaţia academică şi condiţiile reale de la locul de muncă şi implicarea partenerilor în conceperea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) în conformitate cu metodologiile în vigoare

  • Parteneriale educaţionale durabile între unităţile ÎPT din cadrul reţelelor Phare TVET

  • Implicarea în proiecte naţionale şi internaţionale

  • Realizarea unui parteneriat activ şcoală – elevi – părinţi – comunitate locală

  • Parteneriate eficiente cu companiile

  • Consolidarea relaţiei şcoală-comunitate locală-companie


Nevoile elevului


  • O gamă largă de activităţi extracurriculare, parteneriate, proiecte interne şi internaţionale

  • Îmbunătăţirea curriculumului prin activităţi extracurriculare

  • Identificarea stilurilor de învăţare ale elevilor şi conceperea unor activităţi bazate pe aceste stiluri

  • Integrarea elevilor cu CES (cerinţe educaţionale speciale)

  • Programe de sprijin pentru elevi


Stagii de pregătire practică


  • Existenţa unor parteneriate durabile cu companii specializate pentru asigurarea pregătirii practice asigură puntea de legătură între educaţia academică şi condiţiile reale de la locul de muncă şi implicarea partenerilor în conceperea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) în conformitate cu metodologiile în vigoare

  • Elaborarea curriculumului la decizia şcolii şi a celui în dezvoltare locală în cooperare cu companiile care organizează pregătirea practică

Rapoartele privind vizitele de monitorizare externă, întocmite de inspectori/monitori externi, au identificat următoarele puncte slabe:


Management, comunicare şi finanţare


  • Finanţarea insuficientă în conformitate cu nevoile de dezvoltare a sistemului de management al calităţii

  • Alocare bugetară insuficientă pentru asigurarea condiţiilor optime de învăţare

  • Grad redus de motivare a personalului în acceptarea schimbărilor introduse prin implementarea SMC


Managementul personalului şi DPC


  • Fluctuaţie severă a personalului calificat în zonele rurale

  • Lipsa personalului didactic calificat pentru anumite calificări

  • Dificultăţi în formarea profesională continuă a personalului didactic din zonele rurale din cauza distanţei faţă de centrele de formare

  • Echipele CEAC din şcoli şi echipele de monitorizare externă nu sunt constituite anual

  • Lipsa psiho-pedagogului, a asistentului de laborator, a operatorului documentare (după caz)


Programe de învăţare şi curricula


  • Nivel critic de gestionare a timpului pentru a lucra cu toţi elevii, în special în perioada pregătirii practice

  • Orare supraîncărcate care nu ţin cont de nevoile elevilor

  • Utilizare limitată a unor materiale de sprijin pentru elevii cu CES


Asigurarea calităţii, îmbunătăţire şi feedback


  • Nu au fost întocmite planuri de îmbunătăţire pentru toate punctele slabe identificate; aplicarea acestora este insuficient monitorizată

  • Slabă implicare a personalului didactic în activităţile de autoevaluare şi evaluare specifice asigurării calităţii

  • Responsabilul CEAC are normă didactică integrală, ceea ce duce la supraîncărcarea sa

  • Dificultăţi în găsire surselor de finanţare pentru aplicarea planului de îmbunătăţire propus

  • Lipsa eficienţei în conceperea procedurilor interne care acoperă întreaga activitate a şcolii

  • Lipsa generală de implicare a personalului didactic în aplicarea mecanismelor de asigurare a calităţii

  • Inerţia anumitor profesori în adoptarea noilor concepte, în special în reconfigurarea relaţiei elev-profesor

  • Colectarea feedback-ului nu se face periodic


Parteneriate, reţele, piaţa muncii şi stagii de pregătire profesională


  • Slaba implicare a părinţilor în activităţile iniţiate de şcoală

  • Nivelul critic al orientării şi consilierii profesionale; insuficiente relaţii cu companiile pentru a asigura orientare profesională adecvată

  • Nivel critic de gestionare a timpului pentru a lucra cu toţi elevii, în special în perioada pregătirii practice

  • Lipsa companiilor în zonă sau lipsa de interes a celor existente pentru asigurarea pregătirii practice a elevilor


Date statistice


  • Informaţii insuficiente privind situaţia absolvenţilor; evidenţele privind inserţia absolventului e piaţa muncii se întocmesc în baza declaraţiilor absolvenţilor şi directorilor

  • Puţine date statistice în rapoartele privind vizitele de monitorizare externă, chiar dacă anexele la Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) includ numeroase date statistice


Nevoile elevului


  • Lipsa motivaţiei pentru învăţare, pentru un procent relativ mare de elevi care abandonează studiile după obţinerea calificărilor de nivel 1 şi 2

  • Scăderea populaţiei şcolare, în special în zonele rurale, din cauza resurselor materiale; creşterea absenteismului

  • Utilizare limitată a unor materiale de sprijin pentru elevii cu CES

  • Existenţa unui număr relativ mare de elevi care abandonează învăţământul obligatoriu din cauza unor motive familiale sau financiare

  • Lipsa de cooperare între directori şi consilierul psiho-pedagog pentru identificarea şi sprijinirea elevilor cu CES

  • Deficienţe în identificarea elevilor cu CES

  • Nivel scăzut de motivaţie a elevilor

  • Distanţă lungă de parcurs către şi de la şcoală

  • Nivel scăzut al pregătirii elevilor atunci când intră în clasa a IX-a

  • Nivel scăzut al pregătirii şi progresului (în special în Şcolile de Arte şi Meserii şi în anul de completare)


Resurse materiale


  • Lipsa manualelor şcolare specializate pentru anumite calificări profesionale

  • Lipsa echipamentelor de formare care să permită învăţarea centrată pe elev, lucrul pe grupuri şi pregătirea individuală.

  • Situaţie precară a unor elemente de infrastructură

  • Resurse materiale învechite pentru anumite clase, laboratoare şi ateliere

  • Lipsa sălilor de sport, a bibliotecilor, a cabinetului medical şi a biroului de consiliere (după caz)

  • Lipsa manualelor şi a echipamentelor didactice auxiliare pentru diferite calificări


Concluzii şi recomandări

Şcolile ÎPT implicate în procesul de monitorizare în 2009 au demonstrat preocupare faţă de asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii. Acelea care au înregistrat progrese ca rezultat al preocupării pentru calitate şi-au expus punctul de vedere privind calitatea în timpul vizitelor. Se pare că membrii CEAC au dedicat mult timp responsabilităţilor legate de asigurarea calităţii ce le revin, iar în viitor trebuie luate în considerare anumite modalităţi de compensaţie pentru eforturile valoroase ale acestora.

Elevii şi-au declarat şi ei implicarea şi sunt la curent cu structurile şi activităţile de AC din şcolile proprii; de asemenea, sunt adesea consultaţi în privinţa curriculumului şi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile privind aspecte legate de calitate în procesul de predare-învăţare.

Părinţii şi-au manifestat mulţumirea faţă de calitatea predării în şcoală şi a serviciilor de sprijin, iar colaborarea acestora pe termen lung cu şcoala respectivă, conform raportului, s-a dovedit benefică pentru elevi.

Şcolile monitorizate au demonstrat că au înregistrat progrese în comparaţie cu anul trecut, din punctul de vedere al implementării sistemului de management al calităţii, şi au avut rezultate pozitive în activitatea lor. Părinţii, elevii şi reprezentanţii autorităţilor locale intervievaţi au declarat că sunt foarte mulţumiţi de serviciile furnizate de şcoală.

Cu toate acestea, problemele cu care se confruntă profesorii şi comisiile CEAC sunt aceleaşi în majoritatea şcolilor: program supraîncărcat pentru anumite materii, volum mare de documente care trebuie elaborate, costul consumabilelor, lipsa manualelor de specialitate, lipsa manualelor pentru toţi elevii care au absolvit învăţământul obligatoriu şi costurile mari pentru achiziţionarea acelor manuale, relaţia şcoală-familie, nivelul scăzut al cunoştinţelor elevilor din unităţile SAM, numărul mare al elevilor care fac naveta, ai căror părinţi au plecat din ţară pentru a munci în străinătate şi al celor cu o situaţie financiară dificilă, dificultăţi specifice activităţilor cu elevi cu CES, în clase cu număr mare de elevi.

Procesul de monitorizare externă este important şi util şcolilor, atât timp cât îndeplineşte scopurile de consiliere şi îndrumare, nu de control şi de inspecţie.

Aceste concluzii au condus la următoarele recomandări:




  • cursuri de formare privind asigurarea calităţii pentru responsabilul şi membrii CEAC

  • cursuri de formare pentru inspectori/monitori externi

  • alcătuirea unui program minim de activităţi pentru profesorul responsabil CEAC, cu termen limită clare pentru fiecare activitate de pe această listă minimă, cu enumerarea rezultatelor anticipate, cu raportarea/trimiterea materialelor elaborate (machetă, destinatar, termen limită)

  • Constituirea echipelor de monitorizare care efectuează vizita de monitorizare externă la nivelul inspectoratului şcolar

  • cooptarea în echipele care realizează monitorizarea externă a directorilor sau responsabililor comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din şcolile care au demonstrat o bună practică în asigurarea calităţii

  • desemnarea la nivel de inspectorat a inspectorilor /monitorilor externi care să acorde asistenţă permanentă şcolilor (de exemplu inspectorul care răspunde de unitatea şcolară)

  • publicarea pe website-ul inspectoratelor şcolare a unui document care include datele de contact ale monitorilor externi care asigură sprijin continuu şcolilor.




    1. Elaborarea unei metodologii de benchmarking2

Pentru a sprijini unităţile de învăţământ şi autorităţile naţionale cu atribuţii în domeniul ÎPT să creeze un proces de benchmarking solid, bazat pe un set adecvat de criterii de performanţă vizând îmbunătăţirea calităţii în educaţie şi formare profesională, a fost elaborată şi discutată metodologia de benchmarking (Anexa 6.12). Documentul oferă cadrul conceptual, definiţii şi instrumente care sprijină identificarea celor mai bune practici prin măsurarea performanţei şi utilizarea informaţiilor ca bază pentru stabilirea ţintelor şi strategiilor de realizare. Metodologia ar trebui considerată un instrument pentru îmbunătăţirea performanţei prin intermediul monitorizării continue şi al comparării cu organizaţii similare care se bucură de succes, mai curând decât ca un instrument de stabilire a ierarhiilor şi un mecanism de distribuire a resurselor între şcolile ÎPT.


Metodologia este structurată în funcţie de următoarele teme, considerate cele mai relevante în lumina necesităţii de a iniţia şi aplica procesul de benchmarking:


  • Concepte generale şi dimensiunile benchmarking-ului;

  • De ce aplicarea benchmarking-ului în învăţământul profesional şi tehnic din România?

  • Ce este un indicator de benchmarking?

  • Tipuri de indicatori de referinţă;

  • Elaborarea şi selectarea indicatorilor de benchmarking

  • Procesul de benchmarking (cu descrierea celor 6 faze principale);

  • Benchmarking în vederea stabilirii eficacităţii educaţionale a unei instituţii ÎPT;

  • Aspecte de luat în considerare în viitor în benchmarking-ul aplicat sistemului ÎPT.

Pe lângă bibliografia selectată pe tema benchmarking-ului, metodologia include patru documente suplimentare, ca anexe:




  • Indicatori cheie de performanţă pentru benchmarking-ul ofertei ÎPT în România, în care se propune un set de 15 indicatori, structuraţi în trei grupuri: indicatori de intrare, proces şi ieşire; fiecare indicator este prezentat într-o machetă având ca scop să permită îmbunătăţirea şi includerea indicatorilor statistici simpli, precum şi să asigure informaţii pentru ei care elaborează baze de date şi administratorii sistemelor de management al informaţiei.

  • Un model de chestionar privind stabilirea profilului instituţional al furnizorului ÎPT pentru gruparea şcolilor cu profil similar;

  • Un model de benchmarking, oferind argumentarea pentru compararea unui domeniu de politici ÎPT, de ex. „proces de monitorizare eficace”, „adecvarea cursurilor de studiu” etc.;

  • Definiţii ale termenilor cheie utilizaţi în domeniu.


Concluzii şi recomandări


  • Procesul de benchmarking este cel mai eficace atunci când îmbină atât date calitative cât şi cantitative, prin urmare nu ar trebui ignorate evaluările colegiale şi vizitele de monitorizare, precum şi utilizarea experţilor omologi;

  • Procesul de benchmarking trebuie încorporat în cadrul de asigurare a calităţii existent pentru a sprijini politicile privind îmbunătăţirea calităţii în şcolile ÎPT şi agenţiile de evaluare externă şi acreditare, nu trebuie să îl înlocuiască;

  • Deoarece procesul de benchmarking implică în mare măsură colectarea datelor şi depinde de calitatea datelor, trebuie supervizare şi management solide, cu roluri şi responsabilităţi clar definite, precum şi canale de comunicare şi luare a deciziilor.


Activitatea 7: Revizuirea managementului regional al DRU
Indicatori de realizare


  1. 1 vizită de monitorizare la fiecare consorţiu regional (8 vizite).

  2. 1 vizită de monitorizare la fiecare CLD (42 vizite).

  3. organizarea vizitelor de schimb de experienţă pentru personalul consorţiilor la 150 şcoli pilot ÎPT şi 16 centre de sprijin.

  4. 8 PRAI revizuite, 42 PLAI revizuite şi 272 PAS revizuite în baza recomandărilor incluse în studiile privind piaţa muncii.


Descrierea activităţii şi obiective generale
Planurile regionale de acţiune pentru învăţământ (PRAI) reprezintă planuri strategice colaborative pe termen lung privind dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic din România. Scopul acestora este să planifice o mai bună corelare a cererii actuale şi viitoare de abilităţi şi competenţe, pe o piaţă în continuă schimbare, cu oferta de educaţie şi formare profesională din fiecare regiune.
PRAI au la bază analizele pieţei muncii la nivel regional, priorităţile, strategiile şi tendinţele la nivel naţional şi european, precum şi alte contribuţii ale principalilor factori interesaţi, în special parteneri sociali şi reprezentanţii pieţei muncii. În baza agendei regionale şi a obiectivelor stabilite în PRAI are loc planificarea la nivel judeţean şi de şcoală, prin intermediul planurilor locale de acţiune (PLAI) şi a planurilor de acţiune ale şcolii (PAS). Priorităţile locale identificate prin PLAI şi PAS trebuie apoi transpuse în capitolele referitoare la dezvoltarea resurselor umane (DRU) ale viitoarelor planuri regionale şi naţionale. Aceasta ar trebui să asigure o abordare mai integrată în vederea atingerii priorităţilor şi obiectivelor fiecărei regiuni, pentru a contribui la progresul dezvoltării regionalizării.
Obiectivele generale ale activităţii 7 sunt:

  • Revizuirea şi monitorizarea aplicării actuale a PRAI, PLAI şi PAS ca instrumente pentru managementul regional al DRU

  • Asigurarea revizuirii adecvate a calificărilor la toate nivelurile

  • Activităţi de monitorizare şi mentorat pentru consorţiile regionale, comitetele locale pentru dezvoltarea parteneriatului social (CLDPS) n ÎPT şi alte organisme, în legătură cu DRU.


Factorii interesaţi


  • La nivel naţional, principalii factori interesaţi sunt:

Cei cu atribuţii în DRU din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Muncii, şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.


  • La nivel regional, principalii factori interesaţi sunt membrii consorţiilor regionale şi instituţiile reprezentate de acei membri. Membrii fiecăruia dintre cele 8 consorţii regionale sunt reprezentanţi ai agenţiei de dezvoltare regională, consiliilor judeţene, A.J.O.F.M. (Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă), sucursalelor regionale ale CNDIPT, inspectoratelor şcolare judeţene, CLDPS din fiecare judeţ al regiunii (reprezentanţi ai angajatorilor şi sindicatelor), ministerelor şi universităţilor.




  • La nivel local (judeţean) principalii factori interesaţi sunt membrii comitetelor locale pentru dezvoltarea parteneriatului social şi instituţiile reprezentate de acei membri. Membrii fiecăruia dintre cele 42 CLDPS sunt reprezentanţi autorităţilor locale, Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), organizaţiilor patronale, sindicatelor, inspectoratelor şcolare judeţene şi ONG-urilor.

  • La nivelul şcolii principalii factori interesaţi sunt consiliul şcolii, profesorii, părinţii, elevii şi partenerii sociali cum sunt companiile, autorităţile locale, sindicatele, ONG-urile.


Activităţi şi modalităţi de realizare
Obiectivul acestei activităţi constă în monitorizarea şi actualizarea planurilor de acţiune pentru învăţământ. Bazele procesului de monitorizare au fost stabilite şi dezvoltate în proiectele PHARE TVET anterioare, iar activităţile incluse aici s-au concentrat asupra revizuirii şi îmbunătăţirii acestuia.

La începutul procesului a fost elaborat manualul de monitorizare, pentru a fi folosit de persoanele implicate în monitorizare. În noiembrie 2008 a fost organizată o sesiune de formare pentru experţi locali, care au fost recrutaţi pe criterii regionale. Experţii locali au cooperat activ cu coordonatorii regionali ai CNDIPT şi inspectoratele şcolare judeţene.

Împreună, aceştia au colectat informaţiile şi datele cele mai recente din surse statistice şi administrative, în vederea pregătirii consorţiilor regionale pentru implementarea monitorizării şi actualizării. În acest scop, au fost organizate opt sesiuni regionale de formare pentru consorţiile regionale în ianuarie. În timpul sesiunilor de formare au fost stabilite echipele de monitorizare şi cele de actualizare a planurilor de acţiune. Procesul de monitorizare a fost derulat sub forma monitorizării externe, adică a vizitelor de monitorizare la fiecare CR/CLDPS/şcoală, efectuate de alt/altă CR/CLDPS/şcoală.
Procesul de monitorizare a fost implementat în patru etape, prezentate în tabelul de mai jos.



Etapa /faza


Instrument


Rezultat


Actori implicaţi

1. Colectare date de bază

Machete actualizate


Date privind indicatorii de realizare a obiectivelor


Preşedintele şi secretarul CR/CLDPS al regiunii /judeţului monitorizat.

Preşedintele şi secretarul CR/CLDPS al regiunii/judeţului care realizează monitorizarea.

Membrii CR/CLDPS , reprezentanţi ai instituţiilor care deţin date relevante (ISJ, AJOFM, etc.)

Echipa de monitorizare


2 Realizarea primei variante a raportului de monitorizare

Fişe de monitorizare

Raport de monitorizare



Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor şi acţiunilor planificate în PRAI/PLAI pe baza datelor colectate

Echipa de monitorizare

3. Vizite de monitorizare la CR/CLDPS/Unităţile şcolare

- Prezentarea de către echipa de monitorizare a primei variante a raportului

- Colectarea de date suplimentare de către echipa de monitorizare

- Consultare



Fişă de monitorizare

Chestionare




Date suplimentare privind gradului de realizare a obiectivelor şi acţiunilor planificate în PRAI/PLAI/PAS


Echipa de monitorizare

CR/CLDPS al regiunii monitorizate



4. Realizarea raportului de monitorizare final pe baza datelor suplimentare colectate in vizita de monitorizare

Raport de monitorizare final

Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor şi acţiunilor planificate în PRAI/PLAI.

Evidenţierea succeselor şi constrângerilor.

Recomandări


Echipa de monitorizare

După vizitele de monitorizare la niveluri diferite au fost finalizate rapoartele de monitorizare. După consultări, acestea au fost utilizate pentru actualizarea PRAI, PLAI şi PAS, care a fost efectuată de echipele stabilite în luna ianuarie. Planurile actualizate a fost aprobate de organismele indicate în tabelul de mai jos.





Nivel

Document

Structură responsabilă pentru elaborare şi implementare

Document aprobat de

Regional

PRAI

CR

CDR (Consiliul de dezvoltare regională)

Judeţean

PLAI

CLDPS

Consiliul ISJ (Inspectoratul Şcolar Judeţean)

Şcoală

PAS

CC al şcolii

Consiliul şcolii


Rezultate, subactivităţi şi impact
Rezultatele procesului de monitorizare şi actualizare au fost conforme cerinţelor


  • 1 vizită de monitorizare la fiecare dintre cele 8 consorţii regionale (8 vizite).




  • 1 vizită de monitorizare la fiecare dintre cele 42 comitete locale pentru dezvoltarea parteneriatului social (CLDPS) (42 vizite).




  • Organizarea vizitelor de schimb de experienţă ale membrilor CR la 150 şcoli pilot şi 16 centre de sprijin.




  • 8 PRAI revizuite, 42 PLAI revizuite şi 272 PAS revizuite pe baza recomandărilor formulate în urma anchetelor privind piaţa muncii.

Numărul PAS de revizuit în TR este 272. Acesta include150 şcoli pilot ÎPT din PHARE 2005 122 şcoli din PHARE 2001. Din cauză că numărul de zile de lucru alocate experţilor locali a fost limitat, primele 122 de şcoli din prima fază nu au fost incluse în revizuire.


În vederea realizării acestor rezultate, au fost stabilite patru subactivităţi, fiecare având indicatori proprii. Materialele şi rapoartele detaliate, împreună cu recomandările subactivităţilor sunt prezentate în Anexa 7.
Subactivitatea 1. Crearea metodologiei privind monitorizarea şi revizuirea
A fost întocmit manualul de monitorizare. Acesta include descrierea detaliată a monitorizării şi actualizării la toate nivelurile. Opt experţi locali au fost formaţi pentru implementarea procesului în cadrul unei sesiuni de două zile, în luna noiembrie. De asemenea, au fost elaborate instrucţiuni separate pentru experţii locali, în vederea implementării procesului.

Subactivitatea 2. Planificarea monitorizării şi organizarea vizitelor
Membrii CR şi CLDPS au fost formaţi pentru implementarea monitorizării şi actualizării în opt sesiuni paralele în luna ianuarie. La aceste sesiuni de formare a participat un total de 242 persoane. În cadrul sesiunilor de formare au fost stabilite echipele de monitorizare şi actualizare. Opt vizite de monitorizare externă la CR au fost efectuate în intervalul 24 februarie – 4 martie 2009. 42 vizite de monitorizare externă au fost efectuate în intervalul 5 martie – 18 martie 2009. Vizitele de schimb de experienţă şi vizitele de monitorizare la şcolile ÎPT au fost efectuate în intervalul 30 martie - 17 aprilie 2009. În urma vizitelor au fost întocmite rapoartele de monitorizare.
Subactivitatea 3. Revizuirea planurilor

Revizuirea planurilor s-a efectuat în baza rapoartelor de monitorizare şi a datelor colectate de la inspectoratele şcolare judeţene, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, Institutul Naţional de Statistică, Eurostat. Din cauza volumului mare al planurilor, numai unul din fiecare categorie, adică PRAI, PLAI şi PAS este tradus în limba engleză, ca exemplu. Acestea sunt incluse în prezentul raport final, în Anexa 7.


Subactivitatea 4. Predarea şi diseminarea rezultatelor
Un eveniment în cadrul căruia s-a realizat diseminarea rezultatelor a fost seminarul final, organizat în luna martie 2009. În cadrul unui atelier de lucru al acestui seminar final au fost prezentate experienţele şi rezultatele sistemului de planificare în învăţământ.

AT a elaborat rapoartele de evaluare şi materialele de formare, precum şi manualul pentru monitorizarea şi actualizarea planurilor. De asemenea, buletinul informativ al proiectului a cuprins un articol în care se compară experienţa finlandeză cu cea românească în acest domeniu. Planurile actualizate au şi o funcţie de diseminare a conţinutului substanţial al rezultatelor realizate cu ajutorul proiectului.


Impactul procesului are două dimensiuni. În primul rând, au fost actualizate planurile educaţionale la toate nivelurile, pentru a fi utilizate în continuare în procesul de planificare, în vederea consolidării şi sprijinirii DRU. Un alt impact, chiar mai semnificativ, constă în familiarizarea unei vaste categorii de persoane cu implementarea procesului de monitorizare şi actualizare. Aceasta va constitui competenţa de bază pentru factorii implicaţi în DRU. Această activitate ar trebui dezvoltată în continuare. Capitolul următor cuprinde recomandări în acest sens.
Recomandări


  • Continuarea dezvoltării capacităţii instituţionale a structurilor parteneriale implicate în planificarea strategică a ofertei ÎPT (Consorţii regionale, CLD)

  • Îmbunătăţirea, actualizarea şi implementarea instrumentelor necesare pentru fundamentarea planificării strategice în ÎPT, precum: previziuni privind cererea şi oferta de EFP, anchete în rândul întreprinderilor, studii privind inserţia profesională a absolvenţilor ÎPT, pentru o mai bună corelare între nevoile pieţei muncii şi oferta ÎPT

  • Continuarea dezvoltării legăturilor dintre sistemul ÎPT şi învăţământul superior pentru o mai bună corelare a ofertei acestora

  • Oferirea unor forumuri pentru guvernare participativă

  • Mecanism naţional şi regional eficace de cooperare şi coordonare pentru nevoi educaţionale


Planificarea educaţională coerentă cu alţi actori regionali
Corelarea ofertei educaţionale cu nevoile pieţei muncii constituie în prezent o preocupare pretutindeni în Uniunea Europeană. O soluţie este dezvoltarea regională strategică sistematică. Regiunea trebuie să îşi aleagă punctele tari strategice şi să le dezvolte sistematic în toate domeniile societăţii, inclusiv în educaţie. Este necesar un sistem eficace de anticipare a nevoilor sectorului educaţional, pentru a combina aceste informaţii cu tendinţele şi evoluţiile din alte sectoare ale societăţii. În sistemul educaţional ar trebui să existe loc pentru noi posibilităţi de inovare, astfel încât sistemul ar trebui să fie flexibil.
Continuarea dezvoltării capacităţii instituţionale a structurilor parteneriale implicate în planificarea strategică a ofertei ÎPT (Consorţii regionale, CLD)
Participarea partenerilor multipli asigură bazele unei viziuni comune asupra formării profesionale, ca investiţie în dezvoltarea profesională şi personală a cetăţenilor şi în dezvoltarea socio-economică a comunităţii.

În acest context, dezvoltarea capacităţii instituţionale a Consorţiilor regionale şi a CLD este esenţială pentru a continua îmbunătăţirea mecanismului de planificare existent la nivel regional şi local (judeţean).


Îmbunătăţirea, actualizarea şi implementarea instrumentelor necesare pentru fundamentarea planificării strategice în ÎPT

Instrumentele utilizate în prezent pentru actualizarea PRAI, PLAI şi SAP, ca sursă valoroasă de informaţii pentru o mai bună corelare a cererii pieţei muncii şi ofertei ar trebui dezvoltate în continuare, atât din perspectiva asigurării informaţiilor statistice necesare, cât şi pentru a atrage atenţia asupra dezechilibrelor pieţei muncii într-un mediu economic în schimbare, dar şi din perspectiva corectitudinii previziunilor.


Instrumentele necesare şi utilizate în prezent pentru actualizarea planurilor educaţionale sunt: previziuni privind cererea şi oferta ÎPT, anchete în rândul angajatorilor, studii de urmărire a inserţiei profesionale a absolvenţilor ÎPT, studii privind piaţa muncii bazate pe date istorice. Pentru a contribui la planificarea strategică în scopul unei mai bune corelări între cererea pieţei muncii şi oferta ÎPT, aceste instrumente trebuie actualizate periodic şi aplicate în toate regiunile.
Oferirea unor forumuri pentru guvernare participativă

Sistemul de planificare educaţională la diferite niveluri având efect asupra DRU se bazează pe guvernare participativă. Ar trebui organizate şi asigurate în permanenţă forumuri pentru participare. Actorii asupra cărora sistemul are un efect indirect trebui să aibă acces facil la participare. Pentru a motiva aceste persoane, trebuie să simtă că aportul lor este apreciat şi luat în considerare. O metodă în acest sens, prezentată în decursul proiectului, este numită panel consultativ.

Panelul consultativ discută şi evaluează rezultatele procesului de monitorizare. Rezultatele panelului sunt transmise în vederea actualizării planurilor educaţionale. În sistemul astfel creat pentru planurile de acţiune din învăţământul românesc, Consorţiul regional ar putea juca rolul de panel consultativ. Metoda ar putea fi extinsă şi la alte niveluri, de exemplu CLDPS şi comitetele de coordonare din şcoli. Structura actuală a CR ar putea fi lărgită pentru a include mai multe categorii de factori interesaţi. Astfel, panelul consultativ ar include un grup de persoane implicate care nu lucrează în mod necesar în învăţământ. Panelul consultativ ar oferi forumul pentru procesul de învăţare în comun, proces care ar reuni experienţele monitorizării, informaţiile privind cele mai bune practici şi deficitele identificate atât în regiunea monitorizată extern cât şi în propria regiune, oferind posibilitatea de a fi la curent cu toate acestea. De asemenea, ar stimula mai mulţi actori să se implice în procesul de planificare strategică în educaţie.
Mecanism naţional şi regional eficace de cooperare şi coordonare pentru nevoi educaţionale

Pentru desfăşurarea unui astfel de proces de monitorizare este necesar un sistem eficace de coordonare. Sistemul existent de coordonare regională este bun şi foarte competent în acest scop şi ar trebui sprijinit şi pe viitor. Pregătirea activităţilor pentru efectuarea vizitelor şi actualizarea documentelor necesită asigurarea resurselor necesare.

Pentru o mai bună comunicare a informaţiilor sunt necesare, de asemenea, organisme intersectoriale. În ceea ce priveşte DRU, o importanţă specială o are cooperarea între autorităţile din domeniul educaţional şi piaţa muncii.

Calendar de implementare


Nr.

Activitate

Perioada

Responsabilitate

Observaţii

1

Sesiune de formare pentru experţii locali

24.-25.11.2008

AT, UIP




2

Sesiuni de formare pentru membrii CR

12 – 19. 01. 2009

AT




PRAI

Monitorizarea PRAI

3

Colectarea datelor din surse administrative pentru monitorizarea PRAI

19. 01 – 06.02. 2009

Preşedintele CR

Secretarul CR



Date colectate şi transmise echipei de monitorizare

4

Pregătirea primei versiuni a raportului de monitorizare

09.02. – 20.02. 2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de monitorizare



Prima versiune a raportului de monitorizare transmisă secretarului CR, coordonatorului regional, AT

5

Efectuarea vizitelor de monitorizare la CR

24.02.-04.03.2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de monitorizare



Prima versiune a raportului de monitorizare prezentată pentru echipele de monitorizare CR

6

Pregătirea raportului final de monitorizare a PRAI

02. – 06. 03. 2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de monitorizare



Versiunea finală a raportului de monitorizare transmisă secretarului CR, coordonatorului regional, AT

Actualizarea PRAI

7

Colectarea datelor din surse administrative şi surse statistice oficiale – actualizarea anexelor PRAI

19. 01 – 20.02. 2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de actualizare



Date colectate şi transmise echipelor de actualizare a PRAI, coordonatorului regional

8

Actualizarea PRAI – prima versiune a PRAI pentru 2009 actualizat

06.03. 2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de actualizare



Prima versiune a PRAI actualizat transmisă CLDPS pentru actualizarea PLAI, coordonatorului regional, AT

9

Organizarea şi derularea procesului de consultare privind PRAI pentru 2009 actualizat

09. – 13.03. 2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de actualizare



Concluziile consultării transmise echipelor de actualizare, coordonatorului regional, AT

10

PRAI pentru 2009 actualizat

30.4.2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de actualizare



PRAI actualizat transmis CLDPS pentru actualizarea PLAI, coordonatorului regional, AT

11

Informarea CR privind PRAI actualizat şi transmiterea acestuia către CRD

30.4.2009

Preşedintele CR

Secretarul CR Echipa de actualizare



Reuniunea CR pentru discutarea informaţiilor din PRAI şi transmiterea spre aprobare către CRD, coordonatorul regional, AT

PLAI

Monitorizarea PLAI

12

Colectarea datelor din surse administrative pentru monitorizarea PLAI

19. 01 – 06.02. 2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS



Date colectate şi transmise echipelor de monitorizare, coordonatorului regional

13

Pregătirea primei versiuni a raportului de monitorizare

09.02. – 27.02.2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de monitorizare


Prima versiune a raportului de monitorizare transmisă CLDPS, secretarului, coordonatorului regional, AT

14

Efectuarea vizitelor de monitorizare la CLDPS

05.-18.03.2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de monitorizare


Prima versiune a raportului de monitorizare prezentată pentru CLDPS şi echipele de monitorizare

15

Pregătirea raportului final de monitorizare a PLAI

20.03.2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de monitorizare


Versiunea finală a raportului de monitorizare transmisă secretarului CR, coordonatorului regional, AT

Actualizarea PLAI

16

Colectarea datelor din surse administrative şi surse statistice oficiale – actualizarea anexelor PLAI

19.01 – 20.02. 2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de actualizare


Date colectate şi transmise echipelor de actualizare a PLAI, coordonatorului regional

17

Actualizarea PLAI – prima versiune a PLAI pentru 2009 actualizat

20.03. 2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de actualizare


Prima versiune a PLAI actualizat transmisă şcolilor pentru actualizarea PAS, coordonatorului regional, AT

18

Organizarea şi derularea procesului de consultare privind PLAI pentru 2009 actualizat

23.– 27.03. 2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de actualizare


Concluziile consultării transmise echipelor de actualizare, coordonatorului regional, AT

19

PLAI pentru 2009 actualizat

30.04.2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de actualizare


PLAI actualizat transmis şcolilor pentru actualizarea PAS, coordonatorului regional, AT

20

Informarea CLD privind PLAI actualizat şi aprobarea consiliului administrativ al inspectoratului şcolar

30.04.2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS




Informarea CLD privind PLAI actualizat şi transmiterea acestuia către AC SI, coordonatorul regional, AT

PAS

Monitorizarea PAS

21

Colectarea datelor necesare pentru monitorizarea PAS de către unităţile şcolare

02.02 – 09.03. 2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de monitorizare


Secretarul CLD transmite datele colectate echipei de monitorizare

22

Pregătirea primei versiuni a raportului de monitorizare a PAS

09 - 27.03. 2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de monitorizare





23

Efectuarea vizitelor de monitorizare şi schimb de experienţă în unităţile şcolare

30.03 - 17.04. 2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de monitorizare


Prima versiune a raportului de monitorizare prezentată în vizita de monitorizare

24

Pregătirea raportului final de monitorizare a PAS

30.04.2009

Preşedintele CLDPS

Secretarul CLDPS

Echipa de monitorizare


Versiunea finală a raportului de monitorizare transmisă secretarului CLD, coordonatorului regional, AT

Actualizarea PAS

15.5.2009

Echipa de actualizare

PAS actualizat transmis coordonatorului regional, AT




Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə