Destinatari: Ana Maria Bacalu

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.89 Mb.
səhifə12/14
tarix22.01.2019
ölçüsü0.89 Mb.
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14

Documentul strategic privind transferul de credite identifică principalele obiective, principii şi rezultate ale sistemului de transfer al creditelor şi oferă definiţiile care ar urma să stea la baza unui număr de trei strategii, discutate şi propuse spre implementare:


  • stabilirea aranjamentelor de asigurare a calităţii pentru recunoaşterea şi transferul creditelor;

  • utilizarea standardului de pregătire profesională ÎPT pentru transferul creditelor;

  • stabilirea unor legături trans-sectoriale.

Aceste politici au ca scop sprijinirea stabilirii unor rute de învăţare pentru tranziţia între ÎPT, învăţământul secundar şi învăţământul superior. (Pentru detalii, consultaţi Anexa 8.2).


Concluzii şi recomandări


  • Feedback-ul participanţilor la toate cele 6 sesiuni de formare, oferit anonim, indică necesitatea unor seminarii de formare periodice şi a unor oportunităţi de formare oferite nu numai personalului responsabil de coordonarea proceselor AC, ci şi personalului didactic şi elevilor/studenţilor, precum şi personalului administrativ şi de sprijin pentru activităţile de predare-învăţare din şcoli şi universităţi;

  • Este necesară formare specifică pe tema elaborării de propuneri de proiecte şi a managementului de proiect pentru a îmbunătăţi capacitatea şcolilor şi universităţilor de a atrage resurse suplimentare şi de a-şi sprijini strategiile de asigurare a calităţii şi planurile de acţiune.

  • Este necesară continuarea eforturilor în vederea sprijinirii dezvoltării şcolilor ÎPT prin intermediul reţelelor de interasistenţă pentru a le permite să îşi menţină realizările în domeniul asigurării calităţii şi să îşi îmbunătăţească continuu oferta de formare profesională;

  • Cadrul pentru transferul şi recunoaşterea creditelor trebuie instituţionalizat şi dezvoltat în continuare pentru a fi capabil să satisfacă nevoile şi aşteptările cursanţilor;

  • Autorităţile şi principalii factori interesaţi în asigurarea calităţii în ÎPT şi învăţământul superior ar trebui să ia în considerare actualizarea şi clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor ce le revin în perspectiva solicitării crescânde de profesionalizare a personalului implicat în implementarea politicilor.

Activitatea 9: Formare pe tema metodelor şi procedurilor de evaluare


Indicatori de realizare


  1. Revizuirea / elaborarea documentaţiei pentru dezvoltarea curriculumului şi redactarea auxiliarelor curriculare

  2. Raport de evaluare privind procedurile de evaluare existente

  3. 7 sesiuni de formare pe tema procedurilor de evaluare, de câte 2 zile, pentru un total de 332 persoane (2/şcoală şi 2 / centru) de la 150 şcoli ÎPT şi 16 centre regionale de sprijin

  4. Metodologie privind mecanismele de certificare în ÎS


Descrierea activităţii şi obiective generale
Activitatea implică:


  1. Revizuirea / elaborarea documentaţiei pentru dezvoltarea curriculumului şi redactarea auxiliarelor curriculare

  2. Analizarea şi revizuirea procedurilor şi metodelor de evaluare existente, care s-au bazat pe informaţii dobândite din vizitele de monitorizare anterioare, punând accentul pe evaluarea formativă, evaluarea electronică şi evaluarea alocării creditelor, care facilitează etosul învăţării de-a lungul întregii vieţi.

  3. Întocmirea unui raport ce detaliază constatările analizării procedurilor şi metodelor de evaluare existente şi recomandările consultantului pentru a fi supuse atenţiei Comitetului de Coordonare, ARACIP şi ARACIS.

  4. Formarea a doi coordonatori pentru evaluare din fiecare dintre cele 150 de şcoli ÎPT şi a reprezentanţilor celor 16 centre regionale de sprijin pe tema aplicării procedurilor de evaluare. Un total de 7 sesiuni de formare de câte 2 zile.

  5. Elaborarea unei metodologii privind mecanismele de certificare în ÎS care corespunde noilor cerinţe ale liniilor directoare europene şi româneşti menţionate mai sus şi trecerii către învăţarea de-a lungul întregii vieţi.


Rezultate


    1. A fost elaborat un raport (vezi Anexa 9.1) care sugerează modalităţi de îmbunătăţire şi simplificare a metodologiei curriculumului modularizat şi de consolidare a metodologiei privind elaborarea auxiliarelor curriculare din România. Raportul examinează rezultatele existente şi aplicarea metodologiei actuale prin ochii factorilor interesaţi: profesori, autori de curriculum, elevi şi angajatori, precum şi administratori care utilizează cadrul naţional de evaluare a calităţii din România, ca ghid. Principalele constatări sunt redate mai jos:




  • mulţi profesori şi alţi factori interesaţi consideră că actuala documentaţie a curriculumului este complexă şi dificil de urmărit

  • mare parte din curriculumul elaborat este la un nivel prea înalt, incluzând prea multă teorie pentru:

          • standardele de pregătire profesională asociate

          • nivelul actual al abilităţilor cheie ale cursantului vizat

          • documentaţia ar putea crea o legătură mai puternică între dezvoltarea cunoştinţelor şi a abilităţilor practice

  • dezvoltarea şi evaluarea abilităţilor cheie sunt slabe

  • rutele de progres pentru anumite curricule nu sunt clare, de ex nivelul 3+

Propunerea de raport a fost discutată cu UIP şi s-au efectuat modificările recomandate de aceştia, şi anume mai multe referinţe la Sistemul European de Transfer al Creditelor pentru Educaţia şi Formare Profesională. În viitor, UIP va aplica simplificarea metodologiei curriculare sugerate.



    1. A fost elaborat un raport (vezi anexa 9.2) care analizează procedurile şi metodele de evaluare din România. Raportul examinează procedurile şi metodele de evaluare existente prin ochii factorilor interesaţi: profesori, autori de curriculum, elevi şi angajatori, precum şi administratori care utilizează cadrul naţional de evaluare a calităţii din România, ca ghid. Principalele constatări sunt redate mai jos:




  • evaluarea variază foarte mult de la şcoală la şcoală, în funcţie de nivelul de dezvoltare profesională al profesorului

  • profesorii aplică un număr excesiv de teste scurte teoretice, în multe cazuri, pentru a nota elevul o dată la 3 săptămâni

  • este necesară dezvoltarea învăţării centrate pe elev şi a experienţei profesionale practice, pentru a crea oportunităţi de evaluare şi a permite dezvoltarea şi evaluarea competenţelor cheie

  • un instrument de evaluare sumativă pentru calificare – o activitate orientată spre practică este foarte adecvată

  • în cazul multor module individuale lipseşte un plan solid de evaluare sumativă care ar satisface cerinţele ECVET

Propunerea de raport a fost discutată cu UIP şi s-a procedat la prioritizarea recomandărilor, în conformitate cu observaţiile UIP.




    1. Propunerea de formare şi documentul conceptual aferent au fost elaborate în baza constatărilor de la punctul 9.2. Formarea (vezi 9.3) a fost sprijinită de un Manual de evaluare care a inclus:




    • Principiile şi scopul evaluării curriculumului bazat pe competenţe

    • Aspecte privind calitatea

    • Evaluarea formativă pentru îmbunătăţirea învăţării

    • Elaborarea şi planificarea evaluării sumative modulare

    • Cele mai bune practici în evaluare

    • Evaluare electronică

Majoritatea conceptelor cuprinse în acest manual se pot aplica şi învăţământului superior. Dl Şerban Iosifescu a analizat documentul şi l-a considerat util pentru formarea cadrelor didactice. Directorul CNFPA a trimis un email în care afirmă că instituţia sa apreciază că documentul este util şi anticipează folosirea acestuia în activităţile lor de formare.


Cele şapte sesiuni de câte două zile au asigurat formarea a 315 cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi a 3 din învăţământul superior pe tema utilizării Manualului de evaluare. Sesiunile au fost centrate pe cursant, variate, incluzând activităţi în grupuri mari, apoi în grupuri mici, în perechi sau în plen şi a evidenţiat conceptul evaluării pentru învăţare şi dezvoltarea şi evaluarea abilităţilor cheie prin:


          • Oferirea şi primirea de feedback constructiv,

          • Elaborarea unor instrumente de evaluare valide, cu impact, care evaluează abilităţile cheie

          • Planificarea evaluării modulare în cadrul şcolii şi la locul de muncă

Conform feedback-ului de la participanţi, majoritatea (95%) au fost foarte încântaţi de calitatea formării. În opinia AT, cei mai mulţi dintre participanţi şi-au dezvoltat abilităţile de evaluare formativă prin oferirea şi primirea de feedback constructiv, în perechi şi în grupuri. Toţi participanţii au întocmit un plan de evaluare a unui modul şi au elaborat instrumente de evaluare care includ evaluarea abilităţilor cheie şi conferă impact învăţării.


După finalizarea sesiunilor de formare, UIP, cu ajutorul experţilor locali şi-a asumat manualul de evaluare şi a adaptat unele dintre exemplele de studii de caz pentru a le concentra mai mult asupra şcolilor rurale, unde experienţa profesorilor tinde să fie mai redusă.



    1. Titlurile raportului (vezi 9.4) au fost elaborate pe baza recomandărilor raportului de evaluare a ARACIS, întocmit de Asociaţia Europeană a Universităţilor. Titlurile au fost convenite de UIP şi 8 membri ai ACPART. Margareta Ivan, directorul ACPART a sugerat apoi introducerea unui capitol incluzând prezentarea comparativă a elaborării şi acreditării calificărilor în domeniul managementului în turism la nivel european. Trei delegaţi din partea ACPART au participat la formarea din cadrul activităţii 9.3 de mai sus şi au contribuit cu informaţii contextuale pentru raport. Raportul include:

  • Bune practici în evaluare cu referire specială la crearea unor instrumente de evaluare cu impact, bazate pe rezultate ale învăţării evaluabile, clar formulate.

  • Exemple europene de evaluare orientată spre practică, cu referire specială la dezvoltarea cursantului la un profesionist reflexiv

  • Compararea certificării în programele din domeniul managementului în turism în întreaga Europă


Impactul activităţilor derulate
Activităţile vor contribui semnificativ la dezvoltarea capacităţii profesorilor, autorilor de curriculum, instructorilor şi formatorilor de a:


  1. Elabora curricula naţionale şi materiale aferente care:

  • sunt mai centrate de elev

  • sunt mai uşor de înţeles pentru profesori

  • fac legătura mai bine între cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice

  • includ referinţa la sistemul ECVET şi competenţele cheie LLL




  1. Planifica, elabora şi implementa evaluare sumativă modulară care reflectă natura holistică a modulului

  2. Aplica evaluare formativă, inclusiv să ofere şi să primească feedback în clasă.

  3. Pune bazele bunelor practici în elaborarea procedurilor de evaluare în ÎS care:

  • Reflectă intenţiile cadrelor Bologna şi EQF.

  • Asigură mecanisme de evaluare variate, ce reflectă nevoile viitorilor studenţi care, din cauza schimbărilor demografice, pot proveni dintr-un mediu mai puţin academic.

  • Sprijină sistemul ECTS

  • Sunt transparente pentru toţi factorii interesaţi



Recomandări generale



  1. Descrierea învăţării în termeni de rezultate ale învăţării care descriu cunoştinţele, abilităţile şi competenţele şi evaluarea holistică a rezultatelor învăţării.




  1. Simplificarea documentaţiei curriculare, însă precizarea clară a cerinţelor în privinţa evaluării (pentru detalii, vezi raportul privind rezultatul 9.2).




  1. Analizarea întregului curriculum în conformitate cu nivelurile de referinţă EQF.




  1. Promovarea strategiilor de predare şi învăţare centrate pe elev, care dezvoltă şi evaluează abilităţile cheie.

  2. Crearea unei corelări mai puternice între cunoştinţe şi abilităţile practice, prin dezvoltarea unei evaluări orientate spre practică. Această tehnică dezvoltă, de asemenea, abilităţile de autoevaluare ale elevilor.




  1. Creşterea aşteptărilor elevului prin dezvoltarea evaluării pentru tehnicile de învăţare. Aceasta include reducerea la minimum a notării activităţilor elevilor.




  1. Planificarea evaluării sumative a unui modul prin elaborarea unor evaluări cu impact, care au legătură cu lumea reală, implică o problemă, au un rezultat şi, în mod ideal, oferă oportunităţi pentru autoevaluare şi evaluare colegială.




  1. Această soliditate a evaluării sumative modulare, împreună cu documentarea dovezilor pentru evaluare va sprijini implementarea sistemelor ECVET/ECTS.



Recomandări pentru sustenabilitate


        1. Elaborarea unor politici şi proceduri clare pentru evaluare la nivel instituţional.



        2. Introducerea formării iniţiale obligatorii a cadrelor didactice pentru toţi profesorii ÎPT, reflectând practici pedagogice şi didactice moderne şi incluzând:




  • Dezvoltarea abilităţilor de practician reflexiv

  • Conceptele europene privind învăţarea de-a lungul întregii vieţi şi abilităţile cheie

  • Strategii de învăţare centrată pe elev aplicate

  • Asigurarea feedback-ului constructiv pentru îmbunătăţirea învăţării

  • Proceduri de evaluare sumativă aplicate

  • O perioadă semnificativă de formare la clasă, sub mentorat.



        1. Continuarea formării tuturor profesorilor la nivel preuniversitar şi universitar pe tema strategiilor de învăţare şi predare centrate pe elev/student şi a bazelor evaluării




        1. Formarea coordonatorilor pentru asigurarea calităţii din ÎPT şi învăţământul superior pe tema procedurilor de evaluare




        1. Pe termen lung, se poate lua în considerare formarea unui profesor din fiecare şcoală şi universitate/facultate, pentru a deveni evaluator calificat



        2. Revizuirea ofertei curriculare pentru a asigura că reflectă nivelul abilităţilor cheie ale elevilor, în special abilităţi de comunicare şi de calcul. Stabilirea unui nivel nerealist al curriculumului conduce la învăţare superficială.

Sprijinirea implementării unei reţele de sprijin pe domenii pentru cadrele didactice, pentru a susţine dezvoltarea împărtăşirii de bune practici în evaluare în cadrul fiecărui domeniu, şi în cazul anumitor instrumente de evaluare.




Activitatea 10: Iniţiative de conştientizare a publicului şi a factorilor implicaţi (PR şi diseminare)
Indicatori de realizare


  1. Strategia de informare şi comunicare revizuită/actualizată

  2. Elaborarea documentelor privind promovarea reformei ÎPT; rapoarte de monitorizare media lunare

  3. 2 buletine informative tematice în engleză şi română, 1000 exemplare (500 engleză/500 română)

  4. Documentaţia pentru proiect va fi trimisă administratorului website-ului TVET în vederea actualizării constante pe parcursul proiectului

  5. 1 conferinţă internaţională cu durată de 2 zile, pentru aproximativ 200 participanţi


Strategia de diseminare
S-a solicitat promovarea proiectului în rândul factorilor interesaţi şi al publicului general, cerinţă dusă la îndeplinire prin diferite mijloace. Au fost desemnaţi doi experţi PR, unul local şi unul internaţional, iar activităţile majore au demarat în ianuarie 2009.
A fost elaborată o strategie PR, identificând activităţi pe termen scurt, mediu şi lung, şi a fost trimisă UIP spre aprobare. Deşi nu au fost incluse în TR, la solicitarea UIP au fost elaborate propuneri de materiale promoţionale incluzând:
Două broşuri promoţionale pentru elevi;

O broşură promoţională pentru părinţi;

O mapă promoţională pentru mediul industrial;

O broşură pentru mediul industrial

O propunere de conferinţă de presă şi

Un Ghid PR pentru şcoli.


Au fot publicate două numere ale buletinului informativ, axate pe:
Succesul în ÎPT în România şi

Legături între ÎPT şi învăţământul superior.


În luna martie 2009 s-a desfăşurat o conferinţă internaţională ce a reunit peste 200 de participanţi, iar în luna mai 2009 s-a organizat o a doua conferinţă naţională, cu peste 100 participanţi.

Toate materialele promoţionale şi de formare elaborate în cadrul proiectului au fost disponibile atât în limba engleză, cât şi în limba română şi au fost trimise UIP pentru a fi incluse pe website-ul TVET.


Din cauza întârzierilor în demararea activităţii PR şi a solicitărilor privind elaborarea unor materiale PR ce nu fuseseră incluse în planurile iniţiale, timpul nu a permis redactarea documentelor privind promovarea reformei ÎPT, deşi buletinele informative au inclus referinţe la aceasta. În Ghidul PR pentru şcoli a fost inclusă o propunere privind întocmirea unor rapoarte lunare de monitorizare media, ca parte a evaluării, astfel încât această activitate să înceapă şi să fie susţinută în concordanţă cu activităţile recomandate în Strategia PR.




Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə